1re-113/2017 — art. 264 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1re-113/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului în anulare, declarat de partea vătămată Ciuntu Cătălina,

împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 25 aprilie 2016 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, în privința inculpatului

Zaiaț Moisei Xxxx, născut la

xx xxx xxxx, originar și locuitor al mun. Xxxxxxxx, str.

Xxxxxxx xx, ap. xx, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 08.12.2015 – 25.04.2016,

instanța de recurs: 19.06.2016 – 18.01.2017,

instanța de recurs

în anulare: 07.09.2017 – 25.10.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

examinată conform prescripțiilor din art. 509 Cod de procedură penală, Zaiaț

Moisei a fost condamnat în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime

de 200 unități convenționale, ce constituie 4000 lei.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul reprezentantului legal al părții

vătămate, Ciuntu Igor, prejudiciul material de 6626.75 lei, moral de 10.000 lei și

cheltuielile de judecată în mărime de 2400 lei. În rest, acțiunea civilă a fost

respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Acțiunea civilă, intentată de Grăchilă Nicoleta a fost lăsată fără soluționare.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul părții vătămate Negura Vasile

prejudiciul moral de 1500 lei. În rest, acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului

moral a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Acțiunea civilă înaintată de Negura Vasile, privind încasarea prejudiciului

material, a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor

să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

1

Automobilul „Volkswagen Transporter”, număr de înmatriculare

XXXXXXX, a fost restituit proprietarului Cebota Serghei.

Zaiaț Moisei, conducând automobilul „Dacia Sandero”, număr de înmatriculare

XXXXXX, și deplasându-se pe traseul M-14, km 139+50m, în direcția mun.

Chișinău, încălcând prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) din Regulamentul Circulației

Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, potrivit cărui:

„conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: situația rutieră”, cât și

prevederile art. 51 lit. c) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform cărui:

„înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure: poate efectua

depășirea fără a pune în pericol sau stânjeni circulația din sens opus, adică banda

pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce

urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre”, nu a ținut cont de faptul

că partea carosabilă era acoperită cu polei, iar vizibilitatea era redusă din cauza

ceții, nu s-a asigurat că banda din sens opus era liberă, și a ieșit la depășirea unui

camion, unde a intrat în coliziune frontală cu automobilul „Audi 80”, număr de

înmatriculare XXXXXX, condus de Negura V., în care se aflau pasagerii Ciuntu C.

pe bancheta din față, Cojocari G. și Grăchilă N. pe bancheta din spate, iar la puțin

timp în acest automobil s-a tamponat și automobilul „Volkswagen Transporter”,

număr de înmatriculare XXXXXX, condus de Cebota S., de la ce partea vătămată

Ciuntu C. s-a ales cu vătămări corporale sub formă de fractura oaselor bazinului pe

dreapta – osului iliac, ischion și osul pubian, care potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 27 D din 16.02.2015, se califică la categoria leziunilor corporale

medii cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Instanța a reținut că vinovăția inculpatului este dovedită prin probele

administrate și i-a încadrat acțiunile în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, ca

încălcarea regulilor de circulație de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare care a cauzat din imprudență o vătămare medie a sănătății.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța a ținut cont de prevederile art.

16, 76-77, 80 Cod penal, art. 509 Cod de procedură penală, că inculpatul a săvârșit

o infracțiune mai puțin gravă, se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale,

că nu s-au stabilit circumstanțe agravante, fiind stabilită circumstanța atenuantă,

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, că după comiterea

infracțiunii inculpatul a avut un comportament corect, fără încălcări ale legii, la

acțiunile de urmărire penală și la ședințele de judecată s-a prezentat, s-a căit sincer,

examinarea cauzei având loc conform procedurii speciale a acordului de

recunoaștere a vinovăției, concluzionând că solicitarea părții vătămate de aplicare

în privința inculpatului a pedepsei cu închisoarea, este neîntemeiată. Or, la caz nu

s-au stabilit circumstanțe care ar impune necesitatea aplicării unei pedepse mai

aspre, corectarea și reeducarea inculpatului, cât și atingerea scopului pedepsei

penale, fiind posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de amendă.

Totodată, instanța a statuat că partea vătămată Ciuntu C., prin intermediul

reprezentantului Ciuntu I., a solicitat încasarea din contul inculpatului a

prejudiciului material de 6626.75 lei, moral de 80.000 lei și cheltuielile de

judecată, urmând a fi admisă integral pretenția privind încasarea prejudiciului

2

material în mărime de 6626,75 lei, fiind confirmată prin probele administrate, iar

pretenția privind încasarea prejudiciului moral, întru respectarea principiului

echității, urmează a fi admisă în cuantum de 10.000 lei, suma indicată reprezentând

o despăgubire justă, atingându-și efectul compensatoriu, fără a reprezenta un venit

nejustificat pentru partea civilă.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

prejudiciile materiale cauzate de autovehiculul ultimului să fie încasate de la partea

civilmente responsabilă CA „AdmiralDirekt.de”, reprezentată de Uniunea

Asiguratorilor de Autovehicule din RM., fiind respinsă acțiunea înaintată de

Negură V. în latura daunei morale, cu admiterea în principiu a acțiunii în ceea ce

privește dauna materială, iar cheltuielile de judecată, privind onorariile avocaților,

să fie încasate proporțional de la partea civilmente responsabilă.

Apelantul a invocat că prima instanță neîntemeiat l-a recunoscut parte

civilmente responsabilă, deoarece potrivit art. 3, 31 alin. (1) lit. e) din Legea nr.

414, cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagubele

produse de autovehicule, parte civilmente responsabilă poate fi recunoscută doar

compania CA „AdmiralDirekt.de”.

3.1. A declarat recurs ordinar și reprezentantul legal al părții vătămate

minore, Ciuntu Igor, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare,

cât și pedeapsă complementară privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

Recurentul a indicat că pedeapsa aplicată inculpatului, nu este echitabilă cu

consecințele comiterii infracțiunii.

La materialele dosarului au fost anexate probe, care demonstrează volumul

de cheltuieli suportate și a suferințelor morale.

2017, recursul declarat de reprezentantul legal al părții vătămate, Ciuntu I., a fost

respins, ca nefondat, iar recursul avocatului Sergiu Prodan, a fost admis, casată

sentința în latura civilă și pronunțată o nouă hotărâre.

Acțiunile civile, înaintate de reprezentantul legal al părții vătămate minore,

Ciuntu Igor, și de partea vătămată Negura Vasile, au fost admise în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de recurs, a reținut că prima instanță, corect a aplicat pedeapsa în

privința inculpatului, sub formă de amendă, ținând cont de circumstanțele reale și

personale, aplicând o pedeapsă echitabilă faptei infracționale, în corespundere cu

împrejurările cauzei și normele legale, și care va atinge scopul pedepsei penale de

corectare și reeducare a inculpatului.

Reieșind din faptul că nu a fost restituit prejudiciul cauzat, mijlocul de

transport al inculpatului fiind asigurat, urmează a fi soluționată acțiunea civilă

separat în ordine civilă, cu solicitarea de încasare a daunelor respective de la

compania de asigurări, unde a fost asigurat mijlocul de transport condus de

inculpat, moment specificat și de reprezentantul Josanu D., în interesele părții

3

civilmente responsabile „AdmiralDirekt.de” al Biroului Național al Asiguratorilor

de Autovehicule.

Argumentele reprezentantului legal al părții vătămate minore, Ciuntu I., că

nu este de acord cu admiterea parțială a acțiunii civile, fiind anexate probe, întru

confirmarea prejudiciului moral suportat, urmează a fi respinse, ca declarative.

judecătorești au devenit irevocabile.

casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului

să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de închisoare și pedeapsă complementară

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, cu admiterea integrală a

acțiunii civile.

Recurenta menționează că pedeapsa aplicată inculpatului nu este echitabilă

cu urmările comiterii infracțiunii.

Instanțele de fond și de recurs incorect au interpretat prevederile sancțiunii

din art. 264 alin. (1) Cod penal, privind aplicarea pedepsei complementare

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, expunând opinia că

pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport

poate fi aplicată numai în cazul aplicării pedepsei principale cu închisoarea.

Inculpatul nu a reparat paguba materială pricinuită de acțiunile criminale,

nefăcând concluzii necesare în urma tragerii la răspundere penală, nemotivat

fiindu-i stabilită pedeapsa minimă prevăzută de sancțiunea articolului vizat.

În drept, recursul în anulare este întemeiat pe art. 452, 453, 454 Cod de

procedură penală.

pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot

fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată. Conform art. 6 pct. 44), 22 alin. (3) Cod de

procedură penală, art. 4 din protocolul nr. 7 CEDO, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenita pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Hotărârea judecătorească

definitivă, împiedică redeschiderea, reluarea examinării procesului penal în

privința aceleiași persoane pentru aceeași faptă, cu excepția cazului în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea pronunțată.

Însă, conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare

este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe motivele prevăzute în articolul 453 Cod

de procedură penală. Potrivit art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

4

Totodată, în pofida acestor prevederi legale, în recursul vizat nu sunt

invocate circumstanțe concrete, considerate a fi un viciu fundamental, raportate la

circumstanțele de fapt și de drept conținute în hotărârile contestate, cu indicarea

normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi esențial încălcate,

denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la

normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale,

modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârile atacate, astfel

încât acestea să obțină natura unui viciu fundamental capabil să genereze temeiul

desființării hotărârii irevocabile atacate, omițându-se completamente argumentarea

ilegalității hotărârilor contestate în acest sens și indicarea unor concrete erori de

drept la capitolul dat (pct. 6. din decizie).

Rezultă, că recursul în anulare nu întrunește condițiile de conținut prevăzute

în articolele specificate, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul în anulare al părții vătămate cu circumstanțe în fapt și în drept, care

l-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de

recurent.

Or, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare, dacă se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele legale de conținut.

Prin urmare, dat fiind că recursul în anulare de pe rol nu îndeplinește

cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de partea vătămată Ciuntu

Cătălina, împotriva sentinței Judecătoriei Fălești din 25 aprilie 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, în privința

inculpatului Zaiaț Moisei Xxxx, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 noiembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

5