1ra-1555/2017 — art. 187 alin. 2 lit. b CP

1ra-1555/2017 — art. 187 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1555/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 aprilie 2017,

declarat în propria cauză penală de către

Erebacan Gheorghii Gheorghii, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 02.08.2013 - 15.12.2016;

instanța de apel: 17.01.2017 - 26.04.2017;

instanța de recurs: 30.08.2017 - 25.10.2017;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

Gheorghii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 187

alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 5 ani și 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Erebacan Gheorghii pe 25 martie 2013, aproximativ la ora 21:00, împreună și printr-o

înțelegere prealabilă cu Bacu P. și Diuligher I., cu scop de a sustrage bunurile altei

persoanei au trecut pe câmpul, ce aparține S.R.L. ,,Aidar-Merasî”, situat spre sud-est

la distanța aproximativ de 500 m de la s. Gaidarî, de unde au sustras trei boroane

foste în utilizare la preț de 600 lei 1 buc., cauzând S.R.L. ,,Aidar-Merasî” prejudiciu

material în sumă totală de 1 800 lei, după ce fiind prinși în flagrant la fața locului de

paznicul brigadier de câmp, Balcanî Savelii, cu scop de a reține boroane sustrase, au

încercat a se tăinui de la fața locului, iar Diuligher I. a aplicat o lovitură cu un băț pe

cap, care a urmărit partea lor vătămată, cauzându-i trauma craniu-cerebrală închisă

acută, comoție cerebrală, umflătură și plagă contuză în regiunea parietală din

1

dreapta, ce fac parte din leziuni corporale, care au dus la vătămarea corporală ușoară

cu dereglarea sănătății pe termen de mai mult de 6 zile, dar nu mai mult de 21 zile.

acesteia, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura pedepsei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă sub

formă de 6 ani închisoare și aplicarea amenzii în mărime de 500 unități convenționale.

Conform art. 85 Cod penal, a adăuga la pedeapsa stabilită partea neexecutată a

pedepsei, stabilită prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22

aprilie 2010 și a-i stabili inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de 8 ani

închisoare, cu aplicarea amenzii în mărime de 500 unități convenționale și cu

executarea pedepsei în instituție penitenciară de tip semiînchis.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, infracțiunea ce i se impută

lui Erebancan Gheorghii a fost comisă la 25 martie 2013, adică în perioada executării

pedepsei, ce i-a fost stabilită prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 22 aprilie 2010, prin care a fost condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod

penal, la 5 ani închisoare, iar în conformitate cu art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 ani. Respectiv,

instanța de fond a omis acest fapt, încălcând astfel legislația națională.

3.1. Împotriva sentinței au declarat apeluri avocații Lambov P. și Cimpoieș V. în

numele inculpatului Erebacan Gheorghii, prin care au solicitat casarea acesteia și

pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie achitat de comiterea infracțiunii

imputate.

În motivarea cererilor de apel, avocații au menționat dezacordul cu aprecierea

probelor de către prima instanță, or în ansamblu acestea demonstrează nevinovăția

inculpatului și anume lipsa datelor obiective care să demonstreze că acesta a

participat la sustragerea deschisă a bunurilor SRL ,,Aidar-Mersî”.

Mai mult, au susținut că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii

imputate și anume intenția de a sustrage bunurile nominalizate.

au fost respinse apelurile declarate de către procuror și avocații Lambov P. și

Cimpoieș V. în numele inculpatului Erebacan Gheorghii ca fiind nefondate, cu

menținerea sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, starea de fapt și de

drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de

către instanța de fond, astfel nu s-au constat temeiuri de casare a sentinței.

2

Totodată, instanța de apel a menționat că, temeinicia sentinței a fost verificată

reieșind din argumentele aduse de către autorii apelurilor în raport cu materialul

probant acumulat și cu cadrul legal existent.

Instanța de apel a menționat că deși, inculpatul Erebacan Ghoerghii vina în cele

încriminate nu o recunoaște, vinovăția lui pe deplin se dovedește prin probele

acumulate de către organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de fond și

verificate de către instanța de apel și anume prin: plângerea lui Balcanî S (f.d. 3, vol. I);

informația din registrul nr. 2 cu 412 din 26 martie 2013 (f.d. 4, vol. I); certificatul

contabilului-șef ,,Aidar-Agro” nr. 1 din 26.03.2013 (f.d. 6, vol. I); proces-verbal de cercetare

la fața locului din 26 martie 2013 cu schema și tabel fotografic (f.d. 9-13, vol. I); proces-verbal

de eliberare benevolă a trei boroane cu cuplaj de remorcă din 26 martie 2013 (f.d. 14, vol. I);

proces-verbal de examinare a obiectelor - boroana metalică din 10.04.2013și foto-tabel la el

(f.d. 29-31, vol. 1I); proces-verbal de audiere a bănuitului Erebacan Gh. din 26.03.2013 (f.d.

39, vol. I); proces-verbal de confruntare între partea vătămată Balcanî S. și învinuitul

Erebacan Gh. din 12.08.2013 (f.d. 121, vol. I); ordonanța de scoatere a persoanei de sub

urmărire penală din 17.09.2013 (f.d. 127, vol. I) declarațiile părții vătămate Balcanî S. (f.d.

15-16, vol. II); declarațiile martorilor Bacu Piotr (f.d. 56-57, vol. II), Cimpoieș A. (f.d. 95, vol.

II), Dulhghier Ivan (f.d. 42-44, vol. II).

Astfel, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect a luat în calcul

declarațiile părții vătămate Balcanî S., care a indicat că, el a fugit după căruță, și

trecând 500 metri, a ajuns-o a urcat în ea și a văzut, că în căruță erau trei persoane.

Toți trei erau îmbrăcați în geci cu glugile puse. El l-a tras pe unul din ei de glugă și i-

a spus ,,Trubca eu te-am recunoscut ”. Acesta era Erebacan Gheorghii, care ședea

înainte și care l-a lovit în cap, în rezultatul căruia a căzut jos (f.d. 175, vol. II). Astfel,

nu sunt dubii în faptul, că dintre toți inculpații Balcanî S., l-a recunoscut anume pe

inculpatul Erebacan Gh. cu porecla ,,Trubca”, care este ginerele vecinului lui în s.

Gaidarî.

Mai mult, instanța de apel a susținut că, între Balcanî S. și învinuitul Erebacan

Gh. a fost efectuată confruntarea (f.d. 121, vol. 1), primul și-a susținute declarațiile

date anterior, iar inculpatul Erebacan Gh. pe deplin a susținut declarațiile lui Balcani

S., pentru ce a și semnat.

Instanța de apel a respins poziția apărării precum că, inculpatul Erebacan Gh.

nu a știut despre sustragerea săvârșită la momentul comiterii acesteia, dar a aflat

despre aceasta la final, deoarece după cum rezultă din materialele cauzei, în cadrul

efectuării urmăririi penale la audierea lui Diuligher I. și Bacu P. în calitate de bănuiți,

ei au declarat, că sustragerea boroanelor în s. Gaidarî, a fost comisă de ei împreună

3

cu Erebacan Gh. cu utilizarea căruței acestuia, mai mult, aceștia au susținut că

Erebacan Gh. a săvârșit acțiuni active cu scop de a reține cele sustrase la momentul,

când ele au fost depistate de către Balcanî S., și anume Erebacan Gh. a aplicat o

lovitură lui Balcanî S. (f.d. 78 verso, vol. I), declarații susținute și în cadrul confruntării

din 29 aprilie 2013 (f.d. 87-88, vol. I).

În consecință, cauza penală în privința lui Diuligher I. și Bacu P. a fost disjunsă

într-o procedură aparte și examinată în instanță după procedura simplificată în baza

art. 3641 Cod de procedură penală, care în declarațiile lor l-au indicat pe Erebacan

Gheorghii ca persoana, care a participat împreună cu ei la comiterea infracțiunii sus

menționate, despre care la fel a fost reflectat în partea descriptivă a sentinței de

condamnare, care a devenit irevocabilă.

Totodată, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a apreciat critic

declarațiile lui Diuligher I. și Bacu P date în cadrul instanței de fond în cauza lui

Erebacan Gh. deja în calitate ca martori, deoarece aceștia au încercat să îl ajute pe

ultimul să evite răspundere penală, declarațiile lor nu coroborează cu alte probe,

cercetate și date citirii atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, descrise mai

sus, de aceea nu pot servi drept mijloc pentru a stabili nevinovăției inculpatului și

just la baza sentinței au fost puse declarațiile acestora date în cadrul urmăririi penale

ca bănuiți și învinuiți, la fel ca inculpați în cauza acestora, căci ele coroborează

obiectiv cu alte probe pe cauză, la fel cu declarațiile părții vătămate Balcani S.

Argumentul apărării precum că, la 23 septembrie 2013, procurorul a înaintat

inculpatului Erebacan Gh. o nouă învinuire în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal,

prin ce a încălcat drepturile acestuia deoarece învinuirea a fost înaintată pe aceeași

faptă, pe care el a fost reabilitat prin ordonanța din 17 septembrie 2013 și procurorul

în conformitate cu prevederile art. 284 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost obligat

să finiseze în privința lui acțiuni de urmărire penală, în legătură cu fapta incriminată

anterior, instanța de apel l-a respins ca nefondat, deoarece urmează a fi luate în calcul

conținutul ordonanței, si nu articole.

Astfel, ordonanța de scoatere a persoanei de sub urmărire penală din

17septembrie 2013 a fost emisă cu condiția reînaintării învinuirii în baza art. 187 alin.

(2) lit. b) și e) Cod penal, deoarece în acțiunile lui Erebacan Gh. lipsește violența în

privința paznicului, iar în ordonanța de punere sub învinuire a acestuia din 23

septembrie 2013, a fost indicată învinuirea concretă.

Deci, în ordonanța procurorului din 17 septembrie 2013, Erebacan Gh. a fost scos

de sub urmărire penală în baza art. 188 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, cu reînaintarea

învinuirii lui în baza art. 187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal (f.d. 127, vol. I).

4

În cadrul examinării cauzei în ordine de apel, procurorul a declarat demers

privind reînaintarea învinuirii în privința lui Erebacan Gh. de la art. 187 alin. (2) lit.

b) Cod penal la art. 187 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, referindu-se la ordonanța

procurorului din 17 septembrie 2013, în care este indicat despre scoaterea lui

Erebacan Gh. de sub urmărire penală în baza art. 188 alin. (2) lit. b) și e) Cod penal,

cu reînaintarea învinuirii ulterioare în baza art. 187 alin. (2) lit. b) și e) al aceluiași cod,

însă în ordonanța din 23 septembrie 2013, lui Erebacan Gh. i-a fost înaintată

învinuirea în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Procurorul care a participat în instanța de apel a menționat că, neindicarea

indiciului calificativ ca ,,violență însoțită” este o omitere neîntemeiată.

Astfel, instanța de apel studiind demersul procurorului și ordonanța

procurorului, indicate mai sus, a considerat demersul ca neîntemeiat, deoarece din

ordonanța procurorului din 23 septembrie 2013, rezultă că aceste concluzii nu

constituie eroare, ci este o descriere clară a acțiunilor fiecărui participant al sustragerii

cu indicarea volumului de învinuire, inclusiv a lui Erebacan Gh.

Argumentul apărării precum că, pe prezenta cauză S.R.L. ,,Aidar Agro” nu a fost

recunoscută ca parte vătămată, iar conducătorul acestei întreprinderi Capsamun Gh.

a fost audiat ca martor este neîntemeiat, deoarece în materialele cauzei este ordonanța

ofițerului de urmărire penală IP Ceadîr-Lunga locotenent de poliție Cimpoeș A.M.

din 26 aprilie 2013, privind recunoașterea lui Capsamun Gh. ca reprezentant al părții

vătămate, mai mult, la materialele cauzei este prezentă cererea de la CAP ,,Aidar-

Agro”.

Argumentele apărării precum că, în cazul dat nu au fost identificate motivul,

cauza și scopul acțiunilor inculpatului Erebacan Gh. sunt nefondate, deoarece după

cum rezultă din declarațiile inculpatului Bacu P. din 25 martie 2015, (date de el la

examinarea cauzei penale în privința lui) el a explicat, că ,,dacă ar fi vândut boroane,

atunci ar fi repartizat bani în părți egale”. Prin urmare, inculpații au sustras boroane cu

scop de a le realiza în viitor, pentru a obține un câștig bănesc.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, inculpatul

Erebacan Gh. nu a avut intenția de a sustrage bunurile S.R.L. ,,Aidar Merasî”, căci tot

atunci, seara, ultimul a aruncat în vița-de-vie boroanele sustrase de Bacu P. și

Diuligher I., loc de aflare a cărora, el l-a indicat colaboratorilor de poliție, or, din

declarațiile inculpatului și probele cumulate în respectiva cauză penală este clar că

inculpatul Erebacan Gh. speriindu-se de a fi prins cu bunurile sustrase, a scăpat de

acestea, cu scop de a tăinui urmele infracțiunii săvârșite.

5

Cât privește individualizarea pedepsei penale aplicate inculpatului, instanța de

apel a menționat că la stabilirea tipului și termenului pedepsei instanța de judecată a

ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, motivele acesteia, personalitatea

învinuitului, circumstanțele cauzei, ce atenuează sau agravează răspunderea,

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării celui vinovat, precum și de

condițiile de trai ale familiei acestuia.

Ținând cont de cele expuse, instanța de apel a conchis că, prima instanță just a

aplicat inculpatului Erebacan Gh. pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 5

ani și 3 luni, fără aplicarea amenzii, cu executarea pedepsei în instituție penitenciară

de tip semiînchis, care este echitabilă, corespunde cu scopurile și sarcinile pedepsei

penale aplicate, proporțională cu fapta săvârșită, ținând cont de faptul că inculpatul

are copii minori la întreținere, comportamentul persoanei, care periodic consumă

băuturi alcoolice, anterior a fost tras la răspundere penală, în legătură cu ce temeiuri

pentru schimbarea pedepsei aplicate, instanța de apel nu a identificat.

Solicitarea procurorului de a adăuga la pedeapsa inculpatului partea

neexecutată a pedepsei aplicate prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 22.04.2010 și să-i fie stabilită lui Erebacan Gh. pedeapsa definitivă sub

formă de 8 ani închisoare, cu aplicarea amenzii în mărime de 500 unități

convenționale și cu executarea pedepsei în instituție penitenciară de tip semiînchis,

instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată.

Astfel, după cum rezultă din materialele cauzei, prin sentința judecătoriei

Ceadîr- Lunga din 22.10.2015, Erebacan Gh. a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. c) și art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal

și i-a fost stabilită pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod procedură

penală, în baza art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal sub formă de amendă în mărime de

200 unități convenționale, adică 4 000 lei și în baza art. 312 alin. (2) lit. a) Cod penal,

amendă în mărime de 200 unităti convenționale, adică 4 000 lei.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal în baza unui concurs de infracțiuni

prin cumul total al pedepselor, a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de

amendă în mărime de 400 unităti convenționale, adică 8 000 lei. Conform art. 85 alin.

(1) Cod penal, la pedeapsa aplicată în baza prezentei sentințe s-a adăugat integral

pedeapsa, stabilită prin decizia Curții de Apel Cahul din 22.04.2010 în baza art. 349

alin. (2) lit. a) Cod penal, sub formă de 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei penale pe un termen de probațiune de 5 ani.

După cum rezultă din informația Biroului de Probațiune Ceadîr-Lunga nr. 150

din 26.01.2016, anexată la materialele cauzei, în baza încheierii judecătoriei Ceadîr-

6

Lunga nr. 25-22-1/15 din 10.12.2015, privind interpretarea dubiilor și inexactităților

Erebacan Gh. a fost scos de la evidență pe 16.12.2015 și în prezent nu se află la

evidența Biroului de Probațiune Ceadîr-Lunga (f.d. 39, vol. II).

Erebacan Gheorghii, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură

penală, prin care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care acesta să fie achitat de învinuirea adusă din motiv că fapta acestuia

nu întrunește elementele infracțiunii imputate.

Recurentul indică că, instanța de apel a menținut o sentință bazată pe

presupuneri, mai mult acesta indică dezacordul cu aprecierea probelor de către

instanțele anterioare, or nu s-a demonstrat intenția acestuia și scopul prevăzut de

norma infracțională imputată acestuia.

Totodată, recurentul menționează că ordonanța de punere sub învinuire din

23.09.2013 urma să fie declarată nulă, or acesta prin ordonanța din 17.09.2013 a fost

scos de sub urmărire penală, învinuirea a fost bazată pe aceleași acțiuni, iar conform

jurisprudenței naționale reluarea urmăririi penale în aceste condiții este

neconstituțională.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către

inculpatul Erebacan Gheorghii, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii

contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece

recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

7

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul

acestuia invocă temeiurile pentru recurs stipulate la pct. 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când instanța de apel a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât

cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor

reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, precum și când

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Însă, Colegiul penal reține că, recurentul nu a indicat concret care este fapta

pentru care instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare, alta decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire și în care normă urma a fi încadrată juridic fapta

săvârșită de inculpat, or poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul

recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul

contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în

fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

La fel, recurentul a invocat temeiul pentru recurs stipulat la pct. 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției de

respingere a apelului cu menținerea sentinței, a respectat prevederile legale,

adoptând o soluție corectă și întemeiată.

În susținerea concluziei formulate, Colegiul penal menționează că la această

etapă, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Prin urmare, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa

8

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice,

ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea condamnării inculpatului în baza faptelor imputate prin rechizitoriu.

Respectiv, cu referire la situația de fapt relatată de recurent în cererea de recurs,

care în opinia acestuia denotă nevinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor

incriminate, Colegiul penal stabilește că, judecând apelul, instanța a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este

argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit

verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și

coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, prevăzută de art. 187 Cod penal, se consideră fapta ce se derulează în

prezența proprietarului sau altui posesor, or, în prezența unor persoane străine,

făptuitorul fiind conștient că persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor

lui, indiferent de faptul că, ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor

acțiuni.

Latura obiectivă a infracțiunii de jaf se exprimă prin fapta prejudiciabilă care

constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită, urmările prejudiciabile sub formă de

prejudiciu patrimonial efectiv, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile, modul deschis.

Infracțiunea de jaf este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din

momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de

bunurile altuia la propria dorință. Latura subiectivă a infracțiunii de jaf se manifestă

în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă.

La calificare este obligatorie stabilirea scopului special - a scopului de cupiditate.

Astfel, instanța de recurs menționează că, instanța de apel, în urma cercetării

probelor, corect a stabilit prezența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal ține să remarce că, Bacu P. și Dulghier I. au fost

condamnați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) cauza fiind

examinată conform procedurii prevăzute de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, unde au indicat că fapta a fost comisă împreună cu Erebacan Gheorghii.

9

Totodată, Colegiul penal respinge alegațiile inculpatului precum că, ordonanța

de punere sub învinuire din 23.09.2013, urma să fie declarată nulă, deoarece prin

ordonanța din 17.09.2013, acesta a fost scos de sub urmărirea penală de comiterea a

acelorași fapte, or, corect instanța de apel a conchis că, prin ordonanța procurorului

din 17.09.2013, Erebacan Gheorghii a fost scos de sub urmărire penală în baza art. 188

alin. (2) lit. b) și e) Cod penal, cu reînaintarea învinuirii în baza art. 187 alin. (2) lit. b)

și e) Cod penal.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept

ce ar genera casarea hotărârii atacate și prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 aprilie 2017, de către inculpatul Erebacan

Gheorghii Gheorghii, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 22 noiembrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

10