1ra-1525/2017 — art. 42, 248 alin. 5 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 20 aprilie 2017, inculpatul Cebotaru Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Din contul lui Cebotaru Ion în folosul statului a fost confiscată contravaloarea obiectului infracțiunii, a 215 fiole și a 15 700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, care constituie suma de 308 090 lei.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, inculpatul Cebotaru Ion pe parcursul anului 2016, acționând împreună și de comun acord cu Bragoi Eugeniu, Manaf Egor, cauza penală în privința cărora a fost disjunsă și alte persoane neidentificate la moment de către organul de urmărire penală, având intenția obținerii unui profit personal, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient 1 survenirea acestor urmări, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acțiuni concrete, cât și separate care nu au fost cunoscute de toți participanții, au elaborat un plan criminal complex, potrivit căruia urmăreau trecerea ilegală peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor (anabolizante) prin contrabandă, în proporții deosebit de mari, eludându-se controlul vamal. Prin urmare, Bragoi Eugeniu împreună cu Manaf Egor, potrivit rolului criminal asumat, au elaborat planul privind organizarea trecerii ilegale peste frontiera vamală de către Cebotaru Ion a 215 fiole și 15 700 comprimate care conțin 141 grame de substanțe dopante de mare risc. Astfel, la 25 septembrie 2016, aproximativ la ora 13.00, Manaf Egor, fiind la volanul automobilului de model ,,Mercedes Benz ML” cu n/î CA 9486XK, împreună cu Bragoi Eugeniu care la fel se afla în mijlocul de transport, acționând în calitate de organizatori, l-au transportat pe Cebotaru Ion în s. Cotul-Morii, r-nul Hîncesti. În continuare, la 26 septembrie 2016, aproximativ la ora 02.00, Cebotaru Ion în calitate de autor, acționând conform planului elaborat de Manaf Egor și Bragoi Eugeniu, s-a deplasat pe direcția segmentului de frontieră 1138 aval 200 metri, de pe raza localității Cotul-Morii, r-nul Hîncești, după care, eludând controlul vamal, ilegal a scos din țară în înot peste râul Prut, ce reprezintă frontiera vamală naturală a R. Moldova, a următoarelor substanțe anabolizante și anume: 35 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de NANDROLONE DECANOATE 10 ml; 35 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de METHANDIENONE 10 ml; 20 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TEST - MIX 10 ml; 22 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TRENBOLONE A 10 ml; 30 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TESTOSTERONE E 10 ml; 22 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de NEO — MIX 10 ml; 10 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TESTOSTERONE C 10 ml; 17 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de METHENOLONE ENANTHATE C 10 ml; 13 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de STAR - MIX CIO ml; 8 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TREMBOLONE E 10 ml; 3 cutiuțe conținând fiecare câte o fiolă, inscripționate cu denumirea de TREN - MIX 10 ml; 40 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 1000 comprimate, inscripționate cu denumirea OXAVER 10 mg; 38 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 1900 comprimate, inscripționate cu denumirea STANOZOLOT 12 mg; 40 blistere 2 conținând fiecare 50 comprimate, în total 2000 comprimate, inscripționate cu denumirea CHLORDEHYDROMETHYL TESTOSTERONE 12 mg; 10 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 500 de comprimate, inscripționate cu denumirea OXYMETHOLONE 50 mg; 20 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 500 comprimate, inscripționate cu denumirea PROVIRON - VER 50 mg; 20 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 500 comprimate, inscripționate cu denumirea CYTOVER 0,05 mg; 26 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 1300 comprimate, inscripționate cu denumirea CLENBUTEROL E1YDROCHLORIDE 0,04 mg; 16 blistere conținând fiecare 25 comprimate, în total 400 comprimate, inscripționate cu denumirea ANASTROVER 1 mg; 12 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 600 comprimate, inscripționate cu denumirea OXYMETHOLONE 50 mg; 140 blistere conținând fiecare 50 comprimate, în total 7000 comprimate, inscripționate cu denumirea OXANDROLONE 10 mg. Conform raportului de evaluare nr. 28/29-2158 din 18.11.2016, emis de către Secția venituri și valoare în vamă și clasificarea mărfurilor a biroului vamal Leușeni, s-a constatat că valoarea în vamă a substanțelor anabolizante constituie suma de 308.090 lei. În continuare, Cebotaru Ion Gheorghe, înaintând circa 500 metri în interiorul României, în apropierea comunicației DN 28, Iași - Albița, a ascuns sacoșele în care se aflau 215 fiole și 15700 comprimate care conțin substanțe anabolizante, însă, la întoarcere pe același traseu, a fost depistat și reținut de reprezentanții poliției de frontieră ai României.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul a declarat apel împotriva acesteia, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Cebotaru Ion să îi fie aplicată o pedeapsă mai aspră, sub formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procurorul a menționat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație atitudinea inculpatului vizavi de infracțiunea săvârșită, manifestată prin faptul că nu a conștientizat fapta social periculoasă comisă, s-a sustras de la prezentarea în fața instanței de judecată, fiind anunțat în căutare, iar cauza penală examinată în lipsa acestuia cât și recunoașterea vinei a fost pur formală și declarativă, denotă necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre față de inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, a fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței atacate. 3 4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, vina inculpatului Cebotaru Ion se dovedește integral de întreaga sistemă de probe, materiale și documente anexate la dosar, cum ar fi: proces-verbal de consemnare a circumstanțelor constatate din 26 septembrie 2016 (f. d. 7); proces- verbal privind predarea primirea unor bunuri și/sau persoane din 26.09.2016 (f. d. 8); proces-verbal de cercetare în comun din 26.09.2016 (f. d. 9); proces-verbal de ridicare din 29.09.2016 (f. d. 11); proces-verbal de examinare din 13.10.2016 (f. d. 12); proces- verbal de consemnare a circumstanțelor constatate din 17.10.2016 (f. d. 28); raportul de evaluare nr. 28/29-2158 din 18.11.2016 emis de Secția venituri și valoare în vamă și clasificarea mărfurilor a biroului vamal Leușeni (f. d. 64). De asemenea, instanța de apel a menționat că, instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Cebotaru Ion, de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea dânsului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpatului, de faptul că deși anterior inculpatul a mai comis infracțiuni similare, la momentul comiterii infracțiunii încriminate avea antecedentele penale stinse, de comportamentul acestuia de până la comiterea infracțiunii și după aceea, de faptul că s-a sustras de a se prezenta în instanța de judecată. Astfel, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele procurorului precum că, instanța de fond nu a luat în considerație atitudinea inculpatului vis-a-vis de infracțiunea săvârșită, manifestată prin faptul că nu a conștientizat fapta social periculoasă comisă și conchide că instanța de fond corect a aplicat față de Cebotaru Ion pedeapsa pe art. 42 alin. (2), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, sub formă închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen de 3 ani este echitabilă, asigurându-se restabilirea echității sociale și prevenirea comiterii de noi infracțiuni și va duce la conștientizarea de către inculpat a necesității respectării legii, ceea ce asigură îndeplinirea scopului pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Codul penal. 4

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea parțială a deciziei în partea stabiliri pedepsei, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță într-un alt complet de judecată. Recurentul indică că, instanțele anterioare nu au luat în calcul la individualizarea pedepsei penale art. 61, 65, 75 Cod penal, aplicându-i inculpatului o pedeapsă prea blândă. Mai mult, procurorul susține că, instanța de apel menținând sentința de condamnare la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea unei infracțiuni cu un grad de prejudiciabilitate sporit, fiind periclitată ordinea de drept, nu a fost atins scopul principal și anume, prevenirea de comiterea de noi infracțiuni de către inculpat, precum și de către alte persoane, restabilirea echității sociale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect și cu referire la argumentele din recurs, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1. din prezenta decizie, denotă că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind aplicarea pedepsei inculpatului în 5 strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Deci pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale. Mai mult, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, recursul este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Așadar, Colegiu penal ține să remarce că, criteriile generale de individualizare a pedepsei penale sunt prevăzute de art. 75 Cod penal, or, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel, corect a adoptat soluția în cauza dată în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 1) subpct. 1) Cod de procedură penală, a menținut sentința primei instanțe, prin care s-a stabilit pedeapsa echitabilă aplicată inculpatului, în limitele sancțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) Cod penal. Instanța de recurs relevă că, argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la ilegalitatea deciziei, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului în prezenta decizie (pct. 4.1.) pe care Colegiul penal le însușește. În acest sens, Colegiul penal reține prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Van de Hurk vs Olanda din 19.04.1994) că ,,...art. 6 par. 1 al CEDO, nu impune motivarea în detaliu a decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, 6 respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” Ca urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de către procuror nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Circumstanțele enunțate denotă că instanța de apel, nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iulie 2017, în cauza penală în privința lui Cebotaru Ion Gheorghe, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 22 noiembrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 7