1ra-1341/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP

1ra-1341/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1341/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

11 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Gordilă Nicolae,

Judecători - Timofti Vladimir, Diaconu Iurie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Donscoi Alexandr și de către

avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatei Ponosova Liudmila, prin care au

solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03

octombrie 2016, în cauza penală privindu-i pe:

Donscoi Alexandr Xxxxx, născut la xxxxx, originar din

sat. Xxxxx, r-nul Xxxxx, fără loc permanent de trai;

Ponosova Liudmila Zzzzz, născută la xxxxx, originară

și domiciliată în or. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Donscoi Alexandr și Ponosova Liudmila au fost achitați pe art. 188 alin. (2) lit. b), e),

f) Cod penal, întrucât fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Alexandr și Ponosova Liudmila se învinuiesc, că la 17 iulie 2015, aproximativ la ora

23:00, împreună și de comun acord cu Frolov Dmitri (în privința căruia prin

ordonanța procurorului din 07 octombrie 2014 a fost încetată urmărirea penală pe

motivul decesului (f. d. 199-201, vol. I)), urmărind scopul sustragerii bunurilor altei

persoane, aflându-se pe str. Meșterul Manole, mun. Chișinău, în preajma pieței

agricole „Agromondial”, folosind un cuțit, l-au atacat pe Furculiță Maxim, aplicându-

i lovituri cu cuțitul, cauzându-i ultimului leziuni corporale sub formă de plăgi tăiate la

1

nivelul degetelor mâinii stângi, care se califică ca leziuni corporale ușoare. Totodată,

au sustras în mod deschis de la Furculiță Maxim mijloace bănești și bunuri în valoare

totală de 8121,10 lei, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpaților Donscoi Alexandr și

Ponosova Liudmila, în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după semnele -

tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, de două

sau mai multe persoane, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de

armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prima instanță a menționat că partea vătămată a declarat în ședința de judecată

că atunci când a fost audiată la urmărirea penală era în stare de ebrietate alcoolică și

nu conștientiza cele spuse, fapt confirmat prin certificatul de vizită nr. 57792 din 18

iulie 2015, eliberat de Departamentul Medicină de Urgență (f. d. 9,10,16, vol. I),

astfel confirmându-se declarațiile inculpaților că nu au săvârșit nici o tâlhărie.

Mai mult, prima instanță a indicat că la materialele cauzei nu au fost prezentate

probe ce ar confirma existența prejudiciului considerabil în suma de 8121,10 lei.

La fel, instanța a menționat că partea vătămată în ședința de judecată a

comunicat că banii și telefonul i s-au sustras anterior momentului când a avut loc

conflictul cu Donscoi Alexandr.

Prima instanță, a indicat că prin declarațiile martorului Ghibuleț Oleg, s-a

demonstrat faptul că anume Frolov Dmitri a sustras telefonul mobil.

Astfel, prima instanță a conchis că nu a fost demonstrată fapta de atac în scopul

sustragerii bunurilor lui Fruculiță Maxim, lipsește latura obiectivă cât și subiectivă.

sectorului Ciocana, Costișanu Vitalie, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Donscoi Alexandr și Ponosova Liudmila să fie recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani

fiecărui, invocând că la baza sentinței, instanța a pus declarațiile părții vătămate

Furculiță Maxim efectuate în instanța de judecată, fără a ține cont de faptul că aceste

declarații contravin declarațiilor făcute de partea vătămată la etapa urmăririi penale

consemnat în actul de sesizare a organelor de urmărire penală în care partea vătămată

a indicat că, la 17.07.2015 în jurul orelor 23:00 min, în preajma pieții agricole

„Agromondial” trei persoane (două de gen masculin și una de gen feminin) folosind

un cuțit l-au atacat și i-au sustras 1200 lei și 300 euro, care conform cursului oficial al

BNM de la data respectivă constituiau 6221 lei, și un telefon mobil de model „Nokia”

cu cartela SIM xxxxx, cu valoarea de 700 lei, prin ce i-au cauzat părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă totală de 8 121,10 lei.

2

Totodată apelantul a menționat că instanța de judecată nu a ținut cont de faptul

că poziția părții vătămate a fost reconfirmată și prin celelalte mijloace de probă

acumulate la etapa urmăririi penale.

Mai mult, nu s-au luat în considerație declarațiile martorului Ceaglei Efrem, nu

s-au luat în considerație descifrările telefonice ridicate de pe IMEIUL - telefonului

mobil sustras, prin care s-a constatat că, ultimul apel efectuat de către partea vătămată

Furculiță Maxim de pe numărul de telefon SIM xxxxx ce activa în telefonul mobil de

model Nokia ce-i aparținea a fost efectuat la 17.07.2015 ora 20:42 către numărul

xxxxx, ulterior începând cu ora 23:30 min., deja după comiterea infracțiunii,

Ponosova Liudmila la telefonat mai multe ori pe unchiul său Manin Vladimir pe

numărul de telefon xxxxx și a telefonat o dată și pe numărul xxxxx, numărul de fix ce

aparține concubinului mamei sale.

Apelantul a menționat că martorul Manin Vladimir fiind audiat, a confirmat

faptul că în noaptea de 17 spre 18.07.2015 a fost telefonat de mai multe ori de către

Ponosova Liudmila care dorea să afle numărul de fix xxxxx ce aparține concubinului

mamei sale Vîzîi Victor.

Mai mult, apelantul în cererea sa a indicat că, în cadrul prezentării spre

recunoaștere, martorul Ghibuleț Oleg l-a recunoscut pe Donscoi Alexandr ca fiind

persoana care i-a comercializat telefonul mobil. (f. d. 98 vol. I, martorul la recunoscut

pe Frolov nu pe Donscoi)

2016 a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

- Donscoi Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și stabilită pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 9 ani.

- Ponosova Liudmila a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 9 ani.

Ponosova Liudmila, la 17 iulie 2015, aproximativ la ora 23.00, împreună și de comun

acord cu Frolov Dmitri (în privința căruia prin ordonanța procurorului din 07

octombrie 2014 a fost încetată urmărirea penală pe motivul decesului), urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe str. Meșterul Manole, mun.

Chișinău, în preajma pieței agricole „Agromondial”, folosind un cuțit, l-au atacat pe

Furculiță Maxim, aplicându-i lovituri cu cuțitul, cauzându-i ultimului leziuni

corporale sub formă de plăgi tăiate la nivelul degetelor mânii stângi, care se califică

ca leziuni corporale ușoare. Totodată, au sustras în mod deschis de la Furculiță

Maxim mijloace bănești și bunuri în valoare totală de 8121,10 lei, cauzându-i părții

vătămate un prejudiciu material considerabil.

3

Astfel, instanța de apel analizând în ansamblul probele cauzei penale prin prisma

art. 101 Cod procedură penală, a confirmat faptul existenței în acțiunile inculpaților a

indicilor infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,

încadrîndu-le corect ca - „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate, de două sau mai multe persoane, cu aplicarea altor

obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.”

Instanța de apel a reținut că prima instanță nu a ținut cont de faptul că

declarațiile părții vătămate date în cadrul ședinței de judecată contravin cu cele făcute

la etapa urmăririi penale, nu a ținut cont de faptul că poziția părții vătămate la etapa

urmăririi penale se confirmă prin procesul-verbal de confruntare dintre partea

vătămată și bănuita (f. d. 121, vol. I), nu a luat în considerație declarațiile martorului

Ceaglei Efrem.

Declarațiile inculpaților Donscoi Alexandr și Ponosova Liudmila, instanța de

apel le-a apreciat critic ca o versiune a acestora de apărare.

Mai mult, instanța de apel a menționat că martorul Manin Vladimir a confirmat

faptul că în noaptea de 17 spre 18 iulie 2015 a fost telefonat de mai multe ori de către

Ponosova Liudmila.

La fel, instanța de apel a reținut faptul că în cadrul prezentării spre recunoaștere,

martorul Ghibuleț Oleg l-a recunoscut pe Donscoi Alexandr ca fiind persoana care i-a

comercializat telefonul mobil, ce face obiectul prezentei cauze.

Instanța de apel a menționat că latura obiectivă se caracterizează prin atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori amenințarea cu aplicarea

unei asemenea violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane, cu aplicarea

armei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Mai mult, instanța de apel a constatat că prima instanță neîntemeiat a apreciat

critic declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală, neîntemeiat a stabilit că nu

a fost demonstrată intenția inculpaților de a săvârși atacul și a oferit o apreciere

subiectivă probelor prezentate de acuzatorul de stat.

Astfel, instanța de apel nu a stabilit circumstanțe agravante sau atenuante, ținând

cont de prevederile art. 6, 61, 75, 76, 77 Cod penal, a considerat că inculpaților în

vederea corectării și reeducării urmează să le fie aplicată o pedeapsă cu închisoarea

pe un termen de 9 ani, ambilor.

6.1. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Donscoi Alexandr,

indicând temeiurile de recurs din art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală, solicitând casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând că:

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

4

- instanța de apel nu și-a argumentat clar și motivat soluția și nu a dat o apreciere

corespunzătoare probelor;

- instanța de apel, fără a audia partea vătămată, a ajuns la concluzia că urmează a

fi luate în considerație declarațiile date la urmărirea penală, fapt ce era obligatoriu din

motiv că prima instanță a achitat inculpații;

- la judecarea acestei cauze de către instanța de apel nu au fost respectate

întocmai principiile de bază care reglementează desfășurarea unui proces penal

echitabil.

6.2. Avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatei Ponosova Liudmila,

indicând temeiurile de recurs din art.427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

solicitând casarea deciziei cu menținerea sentinței, invocând că:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- lipsește latura obiectivă și subiectivă a componenței de infracțiune;

- drept probe ce ar indica direct la comiterea infracțiunii sunt declarațiile părții

vătămate date la urmărirea penală care sunt contradictorii cu cele date în ședința de

judecată, partea vătămată declarând că a dat acele declarații fiind în stare de ebrietate,

fapt confirmat prin certificatul de vizită nr 57792 din 18 iulie 2015;

- declarațiile martorilor nu confirmă cu certitudine acțiuni sau inacțiuni cuprinse

în infracțiunea inculpaților, mai mult prin declarațiile martorului Ghibuleț Oleg se

confirmă contrar, și anume că telefonul mobil ar fi fost sustras de Frolov Dmitri.

solicitat inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri

legale.

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acestea urmează

a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat

recursuri ordinare în termen.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de

drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către

instanțele judecătorești.

8.1. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia

în numele inculpatului Donscoi Alexandr.

Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței

5

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii – temeiuri care nu

și-au găsit confirmarea în speța dată.

Colegiul penal constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă

că decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția. În fapt,

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea

fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată aprecierea

de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu

este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de

fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd

instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi

ale legii procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar

dezacordul unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cu privire la argumentul invocat de recurent, precum că „la judecarea acestei

cauze de către instanța de apel nu au fost respectate întocmai principiile de bază

care reglementează desfășurarea unui proces penal echitabil”, Colegiul penal îl

consideră neîntemeiat și declarativ și menționează în acest sens că vina lui Donscoi

Alexandr, a fost demonstrată pe deplin prin probele legal examinate în instanța de

apel, prin ce a fost respectat art. 6 CEDO, și anume : cererea părții vătămate Furculiță

Maxim, prin care solicită să nu fie adus în ședința instanței de apel din 03.10.2016

din motive personale (f. d. 175, vol. II), deoarece el fiind deținut în penitenciarul

nr.13 nu dorește ca în celula unde stă să afle cineva de acest lucru, pentru că nu vrea

să aibă probleme și să se întîmple ceva rău cu dînsul (f. d. 215, vol. II), fiindu-i citite

în instanța de apel (f. d. 186, vol. II) declarațiile din prima instanță (f. d. 26, vol. II) și

de la urmărirea penală (f. d. 25-26, vol. I), declarațiile inculpatului Donscoi Alexandr,

care a menționat că „nu am săvîrșit toate cele incriminate, însă de cele întîmplate îmi

pare rău. Partea vătămată a venit spre mine, eu țineam cuțitul în mînă , iar partea

vătămată a vrut să ia cuțitul dar și-a tăiat mîna din întîmplare. Nu am avut intenția

de a sustrage nimic de la partea vătămată” (f. d. 177, vol. II), declarațiile martorului

Ceaglei Efrem, care a menționat că „…era o persoană ce avea un comportament

neadecvat, a ieșit pe carosabil și oprea automobile. Persoana s-a apropiat și mi-a

spus că i s-au sustras suma de 200 euro și 1000 lei și telefonul mobil, de asemenea

persoana m-a rugat să sun la poliție…. Am văzut că are o tăietură la mînă, văzînd că

starea nu este gravă am plecat. Partea vătămată a spus că le cunoaște pe acele

persoane, erau doi bărbați și o femeie.” (f. d. 178, vol. II), declarațiile inculpatei

Ponosova Liudmila, care a menționat că „am fost audiată în instanța de fond și la

6

urmărirea penală, declarațiile date la urmărirea penală și în instanța de fond le

susțin.” (f. d. 179, vol. II), probele care au fost solicitate de procuror ca să fie

verificate (f. d. 186, vol. II), care coroborează cu celelalte probe prezentate de partea

acuzării, neexistând divergențe între cele declarate de aceștia la urmărirea penală și în

cadrul examinării cauzei în instanța de apel.

Referitor la argumentul invocat, precum că „instanța de apel, fără a audia

partea vătămată, a ajuns la concluzia că urmează a fi luate în considerație

declarațiile date la urmărirea penală, fapt ce era obligatoriu din motiv că prima

instanță a achitat inculpații”, Colegiul penal menționează că este neîntemeiat și

reține că la materialele cauzei penale pe lîngă declarațiile părții vătămate, este anexat

și procesul verbal de confruntare din 24.07.2015, verificat în instanța de apel (f. d.

186, vol. II), care este o probă pertinentă și concludentă și cu certitudine arată că

infracțiunea imputată a fost comisă anume de către inculpații Donscoi Alexandr și

Ponosova Liudmila (f. d. 121, vol. I).

Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, temei invocat de recurent și prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și consecințe).

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele în ședința

instanței de apel, verificându-le și sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele

obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale

apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Donscoi

Alexandr privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, să fie întemeiată și legală și contrazice argumentul invocat de recurent

precum că „elementele infracțiunii nu sunt întrunite”.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că motivele invocate în recursul ordinar

declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Donscoi Alexandr,

țin de aprecierea probelor, iar temeiurile indicate de acesta nu sunt aplicabile din

punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

8.2. Cu privire la recursul ordinar declarat de către avocatul Șchiopu Arcadie

în numele inculpatei Ponosova Liudmila.

Lecturînd materialele dosarului penal se constată că recurentul critică vinovăția,

temei prevăzut de art. 427 al. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Instanța de recurs atestă că, criticile formulate de recurent sub aspectul art. 427

7

alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, au format obiect de examinare la judecarea

cauzei în instanța de apel și asupra lor aceasta s-a pronunțat, dîndu-le o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg, concluzii pe care instanța de recurs le

însușește și nu consideră necesar repetarea acestora.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci, când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii, însă, în opinia Colegiului penal, instanța de apel a apreciat probele din

dosar potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind

condamnarea inculpatei Ponosova Liudmila, deoarece în acțiunile ei sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal,

concluzie a cărei motivare a fost pe larg expusă în decizia instanței de apel (f. d. 192-

206, vol. II), motivare pe care instanța de recurs o însușește și nu o consideră necesar

de a o reitera.

Este de menționat că potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea probelor este o competență și prerogativă

legală a instanțelor de fond și nu constituie un temei de drept separat de casare din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel că invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar drept temei de casare este lipsită de suport legal.

Referitor la argumentul adus de recurent, precum că „drept probe ce ar indica

direct la comiterea infracțiunii sunt declarațiile părții vătămate date la urmărirea

penală care sunt contradictorii cu cele date în ședința de judecată, partea vătămată

declarând că a dat acele declarații fiind în stare de ebrietate”, Colegiul penal îl

consideră neîntemeiat și menționează în acest sens că în afară de probele anexate la

materialele cauzei penale, fiind pertinente și concludente, există și procesul verbal de

confruntare din 24.07.2015 dintre partea vătămată Furculiță Maxim și inculpata

Ponosova Liudmila, verificat în instanța de apel (f. d. 186, vol. II), unde partea

vătămată a declarat că o cunoaște pe Liudmila, a văzut-o pentru prima dată la

17.07.2015, pe teritoriul parcării pieții din sect. Ciocana, unde pe teritoriul acestei

pieți din str. Meșterul Manole, mun. Chișinău, din spate s-a apropiat Donscoi

Alexandr, care i-a pus cuțitul la gît și i-a sustras mijloace bănești în sumă de 300

euro, 1200 lei și telefonul mobil de model Nokia, toate acestea i le-a transmis lui

8

Ponosova Liudmila, care după ce a primit de la Alexandru bunurile părții vătămate, a

fugit în direcția magazinului „Bomba” (f. d. 121, vol. I). Vina ei se mai confirmă și

prin declarațiile martorului Ciaglei Efrem din instanța de apel (f. d. 178, vol. II).

Colegiul penal menționează, că argumentele invocate de recurent în acest sens,

nu pot fi acceptate, deoarece instanța de apel și-a întemeiat concluzia privind

condamnarea inculpatei pe cumulul de probe ce se conțin în dosar și care au fost

examinate, verificate și apreciate corect prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală.

Reieșind din cele menționate supra, Colegiul penal conchide, că în speța dată nu

se constată eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură

penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate inculpatei

Ponosova Liudmila.

8.3. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Donscoi Alexandr și de către avocatul Șchiopu Arcadie în

numele inculpatei Ponosova Liudmila și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lor,

deoarece recursurile declarate sunt vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Donscoi Alexandr și de către avocatul Șchiopu

Arcadie în numele inculpatei Ponosova Liudmila, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Donscoi Alexandr Xxxxx și Ponosova Liudmila Zzzzz, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 noiembrie 2017.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Timofti Vladimir

Diaconu Iurie

9