1ra-1491/17 — art. 361 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 361 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1491/17 — art. 361 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-1491/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
04 octombrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecătorii – Liliana Catan, Ion Guzun,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în
cauza penală în privința lui
Ciornea Vadim xxxx, născut la xxxx, originar din
s. xxxx, r-nul xxxx, domiciliat în mun. xxxx, str.
xxxx, ap. xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
04.08.2015 – 22.02.2017 (prima instanță);
29.03.2017 – 06.06.2017 (instanța de apel);
22.08.2017 – 04.10.2017 (instanța de recurs).
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 22 februarie 2017,
Ciornea Vadim a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. b)
Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 450 unități
convenționale, ceea ce constituie 9000 lei.
S-a dispus respingerea cererii acuzatorului de stat cu privire la încasarea din
contul inculpatului, în beneficiul statului, a cheltuielilor judiciare pentru
instrumentarea cauzei penale.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Ciornea Vadim, în
perioada lunii octombrie 2013, fiind cetățean al RM și neavând un temei legal pentru a
solicita pentru sine obținerea vizei de intrare și ședere pe teritoriul Italiei, urmărind
scopul de a se deplasa în ospeție în această țară, contrar normelor stabilite și prin
evitarea procedurii reglementate de statul respectiv la intrarea și șederea pe teritoriul
acestuia, aflându-se în apropierea ambasadei Italiei la Chișinău, a convenit cu o
persoană neidentificată de către organul de urmărire penală să-i fie organizată intrarea
și șederea ilegală pe teritoriul Italiei, contra sumei de 1000 Euro.
În aceeași perioadă de timp Ciornea Vadim, acționând întru atingerea intenției
sale de intrare și ședere pe teritoriul Italiei, i-a transmis persoanei neidentificate de
1
către organul de urmărire penală, la solicitarea acesteia, copia pașaportului de uz
intern, certificatul de căsătorie, precum și alte copii ale actelor.
Ulterior, în perioada lunii noiembrie 2013, Ciornea Vadim, acționând cu aceeași
intenție infracțională, după confecționarea de către persoanele nestabilite de către
organul de urmărire penală a unui set de documente false pe numele lui Ciornea
Eugenia (persoană inexistentă), și anume: extrasul de pe actul de căsătorie nr. xxxx pe
numele lui Ciornea Vadim și Ciobanu Eugenia, certificatul de reședință italian cu nr.
xxxx pe numele lui Ciornea Eugenia, extrasul din registrul permiselor de ședere nr.
xxxx pe numele lui Ciornea Eugenia, declarația din numele lui Ciornea Eugenia către
ambasada Italiei în Chișinău cu solicitarea de reîntregire a familiei și copii a
pașaportului român nr. xxxx pe numele Ciornea Eugenia, copia cărții de identitate a
cetățeanului României Ciornea Eugenia, copia certificatului de căsătorie a cetățeanului
României cu seria și nr. xxxx pe numele lui Ciornea Vadim și Ciobanu Eugenia, a
primit aceste documente oficiale false de la persoana nestabilită de către organul de
urmărire penală, pentru a le folosi la obținerea vizei de intrare și ședere ilegală pe
teritoriul Italiei.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Ciornea Vadim să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.
361 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe
un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu dispunerea
încasării din contul acestuia, în beneficiul statului, a sumei de 2776,39 lei cu titlu de
cheltuieli judiciare în legătură cu efectuarea urmăririi penale.
În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele:
- comiterea unei noi infracțiuni în prezența antecedentului penal stins denotă că
inculpatul nu și-a făcut concluziile de rigoare, circumstanță care nu a fost luată în
considerare de către instanță, inculpatului fiindu-i aplicată o pedeapsă prea blândă,
contrară scopurilor legal stabilite; totodată, instanța urma să aprecieze necesitatea
aplicării unei pedepse mai aspre în legătură cu pericolul sporit și amploarea săvârșirii a
unor astfel de infracțiuni, care atentează la ordinea stabilită pentru eliberarea
documentelor și prestigiul țării peste hotarele ei;
- instanța de fond neîntemeiat a respins cererea de încasare a cheltuielilor
judiciare din contul inculpatului, bazându-se doar pe prevederile art. 228 alin. (1) Cod
de procedură penală, fără a ține cont de cele de la art. art. 225 alin. (2), 227 alin. (1),
(2) pct. 5), 229 alin. (1) Cod de procedură penală.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2017,
pronunțată integral la 06 iulie 2017, apelul declarat a fost respins, ca nefondat, cu
menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate, referindu-se la critica apelantului privind
stabilirea față de inculpat a unei pedepse prea blânde, instanța de apel a apreciat-o
drept neîntemeiată. Sub acest aspect, instanța de apel a considerat că instanța de fond,
la rândul său, a dat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, stabilind
2
inculpatului pe pedeapsă în limitele prevăzute de lege, totodată constatând că în
sentință au fost expuse datele privind persoana inculpatului, gravitatea infracțiunii
săvârșite și alte circumstanțe relevante.
Constatând că inculpatul a săvârșit o infracțiune ușoară, având antecedentul
penal stins, instanța de apel a considerat că prima instanță s-a conformat prevederilor
art. 75 alin. (2) Cod penal, lipsind careva temeiuri pentru stabilirea pedepsei cu
închisoare în prezența pedepselor alternative, instituite în sancțiunea normei de la art.
361 alin. (2) Cod penal.
În mod similar, instanța de apel a statuat asupra netemeiniciei solicitării de
încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, constatând că cererea
respectivă nu se încadrează în prevederile art. 228 alin. (1) Cod penal, care stabilesc
expres cazurile când din sumele alocate de stat urmează a fi efectuată o compensare.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, depus pe 04 august 2017, care în
temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia,
cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de
judecată.
În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat motive identice celor din apel,
exprimându-și dezacordul cu pedeapsa stabilită inculpatului, pe care o consideră prea
blândă și inaptă de a atinge scopurile legal instituite, precum și cu soluția adoptată în
privința solicitării de încasare a cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,
considerând-o neîntemeiată și lipsită de suport legal prin prisma prevederilor art. 227-
229 Cod de procedură penală.
Pe cauză nu a fost depusă referință.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din
următoare considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat dacă se constată că acesta
este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal constată că argumentele recurentului sunt identice celor invocate
în cererea de apel, instanța de apel pronunțându-se atât asupra chestiunii
individualizării pedepsei, cât și asupra cererii de încasare a cheltuielilor judiciare,
concluzii pe care Colegiul penal le însușește și le consideră pe deplin motivate, iar
reiterarea constatărilor instanței de apel nu este necesară.
În circumstanțele respective, Colegiul penal constată că temeiul pentru recurs,
invocat în cerere, nu și-a găsit confirmare, totodată fiind neîntemeiate motivele privind
necesitatea încasării cheltuielilor judiciare, deoarece acestea, în primul rând, nu au fost
argumentate prin prisma unui careva temei pentru recurs din cele prevăzute la art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, iar în al doilea rând, din motiv că au constituit deja
obiect de expunere la judecarea apelului.
3
Din considerentele enunțate, luând în considerare motivarea amplă a deciziei
instanței de apel în partea chestiunilor care au fost invocate în recursul ordinar,
apreciind că temeiul pentru recurs, invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare și nu
au fost identificate alte temeiuri care, examinate din oficiu, să impună necesitatea
casării hotărârilor judecătorești atacate, precum și din considerentul că celelalte
argumente ale recurentului s-au dovedit a fi neîntemeiate, Colegiul penal conchide că
recursul ordinar înaintat în cauză urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece este vădit
neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal la Curții de
Apel Chișinău din 06 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Ciornea Vadim,
deoarece este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 noiembrie 2017.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
4