1ra-1326/2017 — art. 145 alin. 2 lit. i CP

1ra-1326/2017 — art. 145 alin. 2 lit. i CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1326/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 octombrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor

în numele inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului

Mocan Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 octombrie 2016, în cauza penală în privința inculpaților

Mocan Alexandru XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX;

Damian Daniel XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX;

Boșca Mihail XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 04.11.2014 - 11.01.2016;

instanța de apel: 04.04.2016 - 03.10.2016;

instanța de recurs: 19.07.2017 - 04.10.2017;

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în baza

actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și în baza acestei norme li-a

fost aplicată pedeapsa, lui Mocan Alexandru 18 ani închisoare în penitenciar de tip

închis, Boșca Mihail 17 ani închisoare în penitenciar de tip închis, Damian Daniel 17

ani închisoare în penitenciar de tip închis.

căruia hotărârea nu se contestă.

1

1.1. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 18 ianuarie

2016, a fost corectată eroarea materială din dispozitivul sentinței Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău nr.1-654/2014 din 11 ianuarie 2016, în alineatul III din dispozitivul

sentinței menționate, în loc de ,,lui Mocan Alexandru din 09 mai 2014 ora 08.00" și în loc

de „lui Damian Daniel din 12 iunie 2014 ora 18.00", corect urmează a fi citit: „lui Mocan

Alexandru din 12 iunie 2014 ora 18:00" și, respectiv ,,lui Damian Daniel din 09 mai 2014,

ora 18:00”.

Nicolai, Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail la 12 februarie 2014,

aproximativ la ora 21:00, împreună și de comun acord, aflându-se în casa de locuit

amplasată pe str. XXXXX, l-au bătut pe cunoscutul lor, Climenti Andrei, după care,

înțelegând că ultimul a decedat, pe parcursul nopții, l-au învelit într-o cuvertură și l-

au dus în pădurea din marginea localității nominalizate, unde i-au dat foc apoi l-au

îngropat (vol. IV, f. d. 116).

Fapta constatată de prima instanță, reținută în sarcina inculpaților Mudric

Nicolai, Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail a fost calificată în baza art.

145 alin. (2), lit. i) Cod penal - omorul intenționat al unei persoane săvârșit de mai multe

persoane (vol. IV, f. d. 124).

inculpatul Damian Daniel, avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan

Alexandru și avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail.

3.1. Inculpatului Damian Daniel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acesta să fie achitat, deoarece fapta imputată

nu a fost săvârșită de inculpat.

În susținerea apelului, inculpatul Damian Daniela a invocat că, acuzarea atât în

cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a prezentat instanței

probe pertinente și concludente precum că Damian Daniel ar fi participat la săvârșirea

acestei fapte. De asemenea, acesta a menționat că, nu a fost stabilit cu certitudine că

Climenti Andrei a fost omorât, deoarece în raportul medico-legal nu este stabilită

cauza decesului lui.

3.2. Avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul Mocan Alexandru să fie achitat, din motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele componenței de infracțiune incriminată.

În motivarea apelului, avocatul Bulbuc Boris a indicat că, inculpatul Mocan

Alexandru nu a săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția acestuia nu este dovedită

2

conform legii, iar probele puse la baza condamnării n-au fost administrate, cercetate și

apreciate corect, în special, declarațiile inculpatului Mudric Nicolai și martorului

Beregoi S. În rest acesta a invocat dezacordul cu aprecierea probelor administrate în

respectiva cauză penală.

3.3. Avocatului Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Boșca Mihail să fie recunoscut nevinovat și să fie achitat.

În susținerea apelului avocatul Cazacu Dumitru a menționat că, în cadrul

procesului de judecată nu s-a stabilit cu certitudine săvârșirea infracțiunii menționate

de către Boșca Mihail, or conform art. 51 Codul de procedură penală, temeiul real al

răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită. Astfel, a susținut că

condamnarea inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza multilaterală și

coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu conține concluzia instanței în ceea

ce privește acceptarea unor probe, și respectiv, motivele respingerii altora, prezentate

în sprijinul apărării.

au fost respinse apelurile declarate de către inculpatul Damian Daniel, avocatul Bulbuc

Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru și avocatul Cazacu Dumitru în numele

inculpatului Boșca Mihail, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței atacate.

4.2. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, starea de fapt și de drept

se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către

instanța de fond, prin care nu s-au constat temeiuri de casare a sentinței.

Mai mult, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a dat o apreciere corectă

probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din

punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod

obiectiv, călăuzindu-se de Lege și în mod just a conchis asupra vinovăției inculpaților

Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail de comiterea infracțiunii

incriminate și anume a art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, după indicii, ,, omorul

intenționat al unei persoane săvârșit de mai multe persoane”.

Astfel, în pofida faptului că inculpații nu își recunosc vinovăția în cele imputate,

instanța de apel a conchis că, aceasta a fost demonstrată de următoarele probe, care au

fost cercetate și apreciate de către instanța de apel și anume, declarațiile succesorului

părții vătămate, Climenti Lilia (vol. IV, f. d. 45); declarațiile martorilor Guțu Alexandru

(vol. IV, f. d. 113), Beregoi Svetlana (vol. IV, f.d.l 14-115); procesul-verbal de audiere a

martorului Vatavu Dumitru (vol. III, f. d. 169); procesul-verbal de audiere a martorului

Berejnoi Vitalie (vol. III, f. d. 167); procesul-verbal de audiere a martorului Rotari

3

Evghenia; procesul-verbal de autodenunțare a lui Dobrovinschii (Mudric) Nicolai din

08 mai 2014 (vol. I, f. d. 11); procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel

din 08 mai 2015 (vol. I, f. d. 13-21); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din

care rezultă, că sub nr. 2 Lilia Climenti, succesorul părții vătămate, l-a recunoscut pe

fratele său Andrei Climenti. (vol. I, f. d.38); procesul-verbal de recunoaștere după

fotografie din 17 iunie 2014, din care rezultă, că Mocanu Alexandru sub nr. 6, l-a

recunoscut pe Climenti Andrei care a fost bătut, căruia i-au dat foc și l-au îngropat în

pădurea de lângă or. Sîngera. (vol. I, f. d. 39); raportul de expertiză medico-legală nr.

68/948D din 17 iulie 2014 (vol. II, f. d.7-8); raportul de expertiză psihiatrică-legală

ambulatorie nr. 608 a -2014 (vol. II, f. d. 100-101); raportul de expertiză psihiatrico-

legală ambulatorie nr. 610 a -2014 în privința lui Boșca Mihail (vol. II, f. d. 103-104);

raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 609 a-2014 în privința lui

Damian Daniel (vol. II, f. d. 106-107); raportul de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr. 637 a-2014 în privința lui Mocan Alexandru (vol. II, f.d. 112-113);

procesul-verbal de reconstituire a faptei din 17 octombrie 2014, din care rezultă, că

Mudric Nicolai a arătat locul comiterii infracțiunii și locul unde a fost dus cadavrul

victimei (vol. II, f. d. 232-233); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 22 octombrie 2014, din care rezultă că Mudric Nicolai sub nr. 1, l-a

recunoscut pe Climenti Andrei, persoana pe care a omorât-o (vol. II, f. d. 235).

Motivele invocate în apelurile declarate de inculpatul Damian Daniel, avocatul

Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru și de avocatul Cazacu Dumitru

în numele inculpatului Boșca Mihail care, în principiu, fiind similare, vizează

activitatea privind administrarea și aprecierea probelor puse la baza condamnării

inculpaților nominalizați sub aspectul nevinovăției acestora în săvârșirea omorului

imputat, sunt nefondate din următoarele considerente:

Urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat în strictă conformitate cu

procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea

probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Se remarcă, că în procesele-

verbale de informare despre terminarea urmăririi penale din 20 iulie 2015 și de

prezentare materialelor de urmărire penală nu au fost înaintate cereri sau obiecții

asupra acțiunilor și actelor procesuale efectuate de organul de urmărire penală.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (l) și

(2) Cod de procedură penală.

Astfel, în contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor

administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța

de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea inculpaților,

4

dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția acestora în

săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul

procesului penal, astfel fapta acestora întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii imputate.

Vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii imputate se dovedește cu

certitudine prin probele administrate și apreciate de prima instanță, verificate de

instanța de apel.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute

legal, sunt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și sunt

apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor din articolele 7, 61 și 75 Cod penal, în sentință, fiind cuprinse

datele privind persoana inculpaților, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele

care influențează asupra pedepsei, astfel motivat a stabilit categoria și măsura de

pedeapsă și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a

obține prin aplicarea pedepsei cu închisoare.

Așadar, inculpații au săvârșit o infracțiune, care conform art. 16 alin. (6) Cod

penal, se califică ca deosebit de gravă, iar aceștia se caracterizează negativ.

Instanța de apel a indicat că, pedeapsa stabilită inculpatului Mocan Alexandru a

fost aplicată în cazul unei pluralități de infracțiuni, recidivă simplă, adică înainte de

stingerea antecedentelor penale, în baza sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău

din 03 noiembrie 2011, acesta a săvârșit o nouă infracțiune, stabilită prin prezenta

sentință. În context, instanța nu a constatat temeiuri pentru aplicarea unei pedepse mai

ușoare decât cea prevăzută de lege.

Criticile invocate în apel cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză

efectuată de instanța de judecată, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării.

Motivele precum că, inculpații Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail

nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii imputate, nu sunt fondate, devreme ce

probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță -

relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu

certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpați.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, mobilul apărut ca un

element psihic, ce a contribuit la luarea hotărârii de a acționa cu intenție, fiind evidente

la inculpați sentimentele de ură față de victimă și la impulsionarea voinței de a-și

realiza intenția de a o omorî; loviturile aplicate cu densitate și forță mare, în zonele

5

vitale ale corpului victimei - în zone importante ale corpului, sunt apte de a produce

moartea, acestea conturează omorul intenționat săvârșit de inculpați.

Prin urmare, sub aspectul laturii subiective, ca element constitutiv al componenței

de infracțiune, se constată cu certitudine, că inculpații, în împrejurările stabilite, au

acționat cu intenție directă de a omorî victima. În acest sens, relevant este și

comportamentul postinfracțional al inculpaților, care după acțiunile violente,

conștientizând moartea violentă a victimei, au transportat corpul neînsuflețit în

pădurea din marginea localității unde i-au dat foc și l-au îngropat.

Cât privește argumentele apărării precum că, inculpații Mocan Alexandru,

Damian Daniel și Boșca Mihail nu au avut motive de a agresa și a omorî victima,

precum și că n-au fost la locul și timpul omorului, nu echivalează cu achitarea acestora,

devreme ce, cu certitudine s-a constatat participarea lor la săvârșirea faptei imputate.

Mai mult, legătură subiectivă vizează ambii factori ai vinovăției inculpaților: sub

aspect volitiv - fiecare a voit să lege activitatea sa de cea comună, în vederea realizării

rezultatului infracțional și sub aspect intelectiv - fiecare a avut cunoștință de cauză

atunci când săvârșea anumite acțiuni în privința scopului comun propus și

reprezentarea consecințelor socialmente periculoase, fiind conștienți de contribuția sa

la producerea rezultatului infracțional.

Totodată, instanța de apel a menționat că, concluzia cu privire la vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate, rezultă din declarațiile succesorului

părții vătămate Climenti Lilia, conform cărora fratele său, Climenti Andrei, în iarna

anului 2014, se afla mai mult în compania lui Mocanu Alexandru, locuia în XXXXX, la

casa lui Beregoi Svetlana. Din declarațiile martorilor - Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie

și Rotari Evghenia, date în cursul urmăririi penale rezultă, că anume toți inculpații au

comis omorul lui Climenti Andrei, prin aplicarea loviturilor cu mâinile, picioarele

peste tot corpul, după care, constatând că victima a decedat, l-au dus în pădurea de

lângă or. Sîngera, au dat foc cadavrului și l-au îngropat.

Instanța de apel a susținut că, corect prima instanță a admis declarațiile martorilor

Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari Evghenia date în cadrul urmăririi penale,

deoarece pe parcursul cercetării judecătorești s-a constatat că, Vatavu Dumitru și

Berejnoi Vitalie au decedat la 26.09.2014 și, respectiv 19.12.2014 fapt confirmat prin

Extrasele din Registrul de Stat al populației (vol. III, f.d.167-170), iar Rotari Evghenia,

fiind persoană fără adăpost, fără un loc permanent de trai nu a fost posibil de găsit.

Instanța de apel ca și cea de fond au apreciat aceste circumstanțe ca fiind

excepționale, astfel, acuzarea a întreprins toate măsurile în vederea asigurării

prezenței martorilor menționați în fața instanței pentru a da posibilitatea inculpaților

6

să le formuleze întrebări, însă, din motive independente de voința organelor de drept,

prezența acestora nu a putut fi asigurată.

Declarațiile martorilor Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari Evghenia

coroborează cu alte probe administrate în cauză, cum ar fi autodenunțul inculpatului

Mudric Nicolai, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie,

procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală, etc.

Astfel, în autodenunț, inculpatul Mudric Nicolai a declarat că, Climenti Andrei a

fost omorât de către acesta împreună cu Mocanu Alexandru, Boșca Mihail, Damian

Daniel, toate aceste persoane au transportat cadavrul în pădurea de lângă or. Sîngera,

unde i-au dat foc, după care l-au îngropat. Prin raportul de expertiză medico-legală,

cu toate că nu a putut fi stabilită cauza decesului victimei, din cauza modificărilor

cadaverice tardive și distructive a țesuturilor moi și viscerelor, s-au constatat fracturi

costale directe bilaterale pe mai multe linii anatomice fără lezarea pleurei parietale, cu

revărsate sanguine în țesuturile moi adiacente fracturilor - leziuni corporale ce au fost

produse intra vital. În atare situație, instanța apreciază ca fiind dovedită vinovăția

inculpaților, Mudric Nicolai, Mocan Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel în

comiterea omorului lui Climenti Andrei.

Totodată, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a stabilit că este

necesar de a exclude din învinuire indicele calificativ al infracțiunii de omor,

incriminat inculpaților săvârșit cu deosebită cruzime, or, în speță nu s-a dovedit, că

omorul ar fi fost comis cu o deosebită cruzime, deoarece cruzimea deosebită

demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe de ordin fizic sau

psihic - care sunt intense, inutile și prelungite în timp.

Mai mult, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Mudric

Nicolai, date în ședința de judecată, precum că doar el singur ar fi comis omorul lui

Climenti Andrei, ca fiind o încercare de a-i ajuta pe complicii săi să evite răspunderea

penală pentru infracțiunea comisă. Această poziție, însă nu coroborează cu restul

material probator administrat în cauză, din care, cu certitudine rezultă că omorul a fost

săvârșit de toți inculpații, iar poziția inculpaților Mocan Alexandru, Boșca Mihail și

Damian Daniel cu privire la nerecunoașterea vinovăției este apreciată de instanța de

judecată ca o metodă de apărare sau chiar o încercare de a evita răspunderea penală.

Instanța de apel a respins afirmațiile apărătorilor inculpaților precum că, nu a fost

stabilit cu certitudine că Climenti Andrei ar fi fost omorât, or, din materialul probator

administrat în cauză - declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor, rezultă, că

în casa din XXXXX i-au fost aplicate multiple lovituri lui Climenti Andrei de către

Mudric Nicolai, Mocanu Alexandru, Boșca Mihail, Damian Daniel. Când au încetat de

7

a-i mai aplica lovituri, aceștia l-au lăsat fără ajutor, ca ulterior să constate decesul lui.

Faptul că anume lui Climenti Andrei i-au fost aplicate lovituri, anume cadavrul

acestuia a fost transportat în pădurea de lângă or. Sîngera, după care i s-a dat foc și a

fost îngropat, rezultă din procesele-verbale de recunoaștere după fotografie a victimei

de către Climenti Lilia, precum și de către Mudric Nicolai care a arătat locul unde a

fost dus și îngropat cadavrul lui Andrei Climenti, de unde au fost ridicate, conform

procesului-verbal de cercetare la fața locului la 08 mai 2014, cadavrul unui bărbat. Din

materialul probator administrat în cauză, rezultă, că victima a venit de sine stătător la

casa XXXXX, nimeni nu a indicat că acesta să fi avut careva leziuni corporale.

Dimpotrivă, inculpații, constatând că victima nu se mai mișcă nu au încercat să-i

acorde ajutor, să cheme ambulanța, sau chiar să comunice rudelor victimei, organelor

de drept despre cele întâmplate. Comportamentul acestora în timpul comiterii

infracțiunii - aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele de către patru (sau chiar mai

multe) persoane unei singure persoane și, respectiv, comportamentul lor după

comiterea infracțiunii, denotă intenția acestora de a comite omorul, iar ulterior de a

ascunde urmele infracțiunii comise prin transportarea cadavrului într-un loc

nepopulat, incendierea acestuia, iar apoi îngroparea pentru a nu fi depistat de cineva.

La fel, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatului Damian

Daniel și a apărătorului acestuia care afirmă, că în momentul comiterii infracțiunii

acesta nu se afla acasă -XXXXX, dar se afla la spital, în vizită la soția și copilul său, or,

probele prezentate în acest sens, declarațiile martorilor Beregoi Svetlana și Guțu

Alexandru nu pot fi considerate ca fiind pertinente, concludente utile pentru

soluționarea cazului. Aceste probe dovedesc că, Damian Daniel în luna februarie 2014,

mergea în vizită la concubina și fiica sa. Totodată, aceste declarații nu pot fi reținute ca

fiind necesare soluționării cauzei, deoarece indică o situație de ordin general și nu

exclud prezența lui Damian Daniel la data, timpul și ora stabilită în locul comiterii

infracțiunii, precum și participarea acestuia la omorul lui Climenti Andrei.

avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor

în numele inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului

Mocan Alexandru.

5.1. Avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, solicită

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul

Boșca Mihail să fie achitat, deoarece decizia este bazată pe presupuneri, iar potrivit art.

8 Cod de procedură penală, orice dubiu în probarea învinuirii care nu poate fi înlăturat

urmează a interpretat în favoarea inculpatului.

8

Mai mult, recurentul susține că, instanța de apel incorect a luat în calcul

declarațiile martorilor, Vatavu Dumitru, Beregoi Vitalie și Rotari Evghenia date în

cadrul urmăririi penale, deoarece Boșca Mihail, având calitate de învinuit nu a

participat la confruntarea cu acești martori.

5.2. Avocatul Dodon Victor în numele inculpatului Damian Daniel, în temeiurile

art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de

infracțiunea imputată.

În motivarea recursului, apărătorul susține că, instanța de apel incorect a luat

declarațiile martorilor, Vatavu Dumitru, Beregoi Vitalie și Rotari Evghenia date în

cadrul urmăririi penale, deoarece Damian Daniel, având calitate de învinuit nu a

participat la confruntarea cu acești martori.

Totodată, indică că aceste declarații sunt contradictorii și nu vin în coroborare cu

ansamblul de probe administrate în respectiva cauză penală, instanța a apreciat

probele unilateral în defavoarea inculpatului.

Mai mult, recurentul menționează că, lipsește dovada că vătămările corporale

medii depistate pe corpul neînsuflețit al victimei, au legătură direct-cauzală cu decesul

acesteia, nefiind demonstrată intenția acestora.

5.3. Avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru, în temeiul

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu remiterea

cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată.

În susținerea recursului declarat, recurentul menționează că, în acțiunile

inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate și anume, fapta prejudiciabilă,

legătura cauzală dintre fapta și urmările prejudiciabile, motivul.

Recurentul susține că instanța de apel a pus la baza sentinței de condamnare

probe care nu demonstrează vinovăția inculpatului și anume, declarațiile lui Mudric

Nicolai, Beregoi Svetlana, raportul de expertiză medico-legală nr.68/948 din

17.07.2014, cât și declarațiile martorilor Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari

Evghenia, or sentința se bazează pe presupuneri.

penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate de către Cazacu

Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor în numele

inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan

Alexandru, menționând că recurenții se referă la starea de fapt a cauzei și la chestiunea

de apreciere a probelor, ceea ce nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală, iar instanța de apel just a conchis asupra vinovăției acestora.

9

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit

neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursurilor rezultă că recurenții invocă temeiuri de recurs, pct. 6)

și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția și este expusă neclar și nu au fost întrunite elementele

infracțiunii și prin urmare, instanța se va expune concomitent asupra recursurilor.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, ea cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței

instanței de fond, corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod

de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpaților în

săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal.

În corespundere cu art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelurilor

instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor

suplimentare invocate de către părți, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de

judecată și astfel, instanța de recurs respinge afirmațiile recurenților, ca fiind

neîntemeiate, deoarece instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de

apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată.

10

Cu referire la argumentul înaintat de către toți recurenții cu privire la faptul că

instanța de apel incorect a luat în calcul declarațiile martorilor Vatavu Dumitru,

Beregoi Vitalie și Rotari Evghenia, deoarece inculpații nu au avut posibilitatea de a

participa la confruntarea cu aceștia, Colegiul penal menționează că, corect instanța de

apel a admis aceste declarații, menționând că, pe parcursul judecării apelurilor s-a

constatat că, Vatavu Dumitru și Berejnoi Vitalie au decedat la 26.09.2014 și, respectiv

19.12.2014, fapt confirmat prin Extrasele din Registrul de Stat al populației, iar Rotari

Evghenia, fiind persoană fără un loc permanent de trai nu a fost posibil de a o găsi.

Totodată, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a calificat aceste

circumstanțe ca fiind excepționale, deoarece acuzare a întreprins toate măsurile în

vederea asigurării prezenței martorilor menționați în fața instanței pentru a da

posibilitatea inculpaților să le formuleze întrebări, însă, din motive independente de

voința organelor de drept, prezența acestora nu a putut fi asigurată.

Mai mult, este de menționat că, declarațiile acestor martori coroborează cu

celelalte probe administrate în respectiva cauză penală, cum ar fi, autodenunțul

inculpatului Mudric Nicolai, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după

fotografie, procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-

legală, etc, astfel alegațiile recurenților sunt neîntemeiate.

Cât privește faptul că, inculpatul Mudric Nicolai își modifică declarațiile date în

ședința de judecată, precum că acesta de unul singur a comis omorul lui Climenti

Andrei, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a calificat această poziție

ca o încercare de a-i ajuta pe complicii săi să evite răspunderea penală, or în

autodenunțul său declară clar cum împreună cu inculpații Mocanu Alexandru, Boșca

Mihail și Damian Daniel au comis fapta, au transportat cadavrul în pădure și i-au dat

foc, declarații care coroborează cu celelalte probe administrate în respectiva cauză

penală.

Se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator

în art. 6 pct. 111 ) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în

existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau

sau prin denaturarea conținutului acestora.

Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să

rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare,

eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției

cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță

11

și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în

sensul că inculpații nu se fac vinovați de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul

penal o consideră neîntemeiată.

Referitor la presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, instanța menționează că acest temei de casare nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept

invocate de recurenți.

La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau

legătura cauzală dintre acestea).

Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în

recursuri, referirilor la nevinovăția inculpaților, au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic

răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul penal le însușește.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de

către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator

administrat și expus în pct. 4.1. a prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor

este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la

concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe și totodată, instanța de recurs

menționează că, argumentele invocate în recursuri de către avocații Cazacu Dumitru,

Dodon Victor și Bulbuc Boris sunt identice cu cele indicate în cererile de apel, asupra

cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios, pe care Colegiul penal le reține.

De asemenea, Colegiul penal respinge argumentul precum că, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, acesta constituind o interpretare subiectivă a recurenților, or,

instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile inculpaților Mocan

Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel sunt prezente toate elementele constitutive

a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, instanța de apel just

constatând că inculpații au acționat cu intenție directă de a omorî victima, iar faptul că

aceștia menționează că nu au avut motive de a agresa victima și a omorî, nu

echivalează cu achitarea acestora, deoarece analizând cumul de probe administrat în

cauza dată este evidentă participarea acestora la infracțiunea imputată.

12

Mai mult, instanța de apel oferă răspuns detailat cu referire elementele

constitutive ale infracțiunii imputate inculpaților, argumente pe care instanța de recurs

le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde

tuturor prevederilor legii de procedură penală, este întemeiată, iar temeiurile invocate

nu persistă în cauză.

Argumentele invocate de recurenți nu au suport probatoriu și contravin probelor

administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței

de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că

acestea sunt vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor în numele

inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan

Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03

octombrie 2016, în cauza penală în privința inculpaților Mocan Alexandru XXXXX,

Damian Daniel XXXXX, Boșca Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 25 octombrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

13