1ra-1326/2017 — art. 145 alin. 2 lit. i CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 11 ianuarie 2016, Mocan Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal și în baza acestei norme li-a fost aplicată pedeapsa, lui Mocan Alexandru 18 ani închisoare în penitenciar de tip închis, Boșca Mihail 17 ani închisoare în penitenciar de tip închis, Damian Daniel 17 ani închisoare în penitenciar de tip închis.

Prin aceiași sentința a fost condamnat și inculpatul Mudric Nicolai, în privința căruia hotărârea nu se contestă. 1 1.1. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 18 ianuarie 2016, a fost corectată eroarea materială din dispozitivul sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău nr.1-654/2014 din 11 ianuarie 2016, în alineatul III din dispozitivul sentinței menționate, în loc de ,,lui Mocan Alexandru din 09 mai 2014 ora 08.00" și în loc de „lui Damian Daniel din 12 iunie 2014 ora 18.00", corect urmează a fi citit: „lui Mocan Alexandru din 12 iunie 2014 ora 18:00" și, respectiv ,,lui Damian Daniel din 09 mai 2014, ora 18:00”.

Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, Mudric Nicolai, Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail la 12 februarie 2014, aproximativ la ora 21:00, împreună și de comun acord, aflându-se în casa de locuit amplasată pe str. XXXXX, l-au bătut pe cunoscutul lor, Climenti Andrei, după care, înțelegând că ultimul a decedat, pe parcursul nopții, l-au învelit într-o cuvertură și l- au dus în pădurea din marginea localității nominalizate, unde i-au dat foc apoi l-au îngropat (vol. IV, f. d. 116). Fapta constatată de prima instanță, reținută în sarcina inculpaților Mudric Nicolai, Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail a fost calificată în baza art. 145 alin. (2), lit. i) Cod penal - omorul intenționat al unei persoane săvârșit de mai multe persoane (vol. IV, f. d. 124).

Nefiind de acord cu sentința menționată, a fost atacată cu apel de către, inculpatul Damian Daniel, avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru și avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail. 3.1. Inculpatului Damian Daniel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acesta să fie achitat, deoarece fapta imputată nu a fost săvârșită de inculpat. În susținerea apelului, inculpatul Damian Daniela a invocat că, acuzarea atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a prezentat instanței probe pertinente și concludente precum că Damian Daniel ar fi participat la săvârșirea acestei fapte. De asemenea, acesta a menționat că, nu a fost stabilit cu certitudine că Climenti Andrei a fost omorât, deoarece în raportul medico-legal nu este stabilită cauza decesului lui. 3.2. Avocatului Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Mocan Alexandru să fie achitat, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele componenței de infracțiune incriminată. În motivarea apelului, avocatul Bulbuc Boris a indicat că, inculpatul Mocan Alexandru nu a săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția acestuia nu este dovedită 2 conform legii, iar probele puse la baza condamnării n-au fost administrate, cercetate și apreciate corect, în special, declarațiile inculpatului Mudric Nicolai și martorului Beregoi S. În rest acesta a invocat dezacordul cu aprecierea probelor administrate în respectiva cauză penală. 3.3. Avocatului Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Boșca Mihail să fie recunoscut nevinovat și să fie achitat. În susținerea apelului avocatul Cazacu Dumitru a menționat că, în cadrul procesului de judecată nu s-a stabilit cu certitudine săvârșirea infracțiunii menționate de către Boșca Mihail, or conform art. 51 Codul de procedură penală, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită. Astfel, a susținut că condamnarea inculpatului este bazată pe presupuneri, fără analiza multilaterală și coerentă a tuturor probelor, a legăturii între ele și nu conține concluzia instanței în ceea ce privește acceptarea unor probe, și respectiv, motivele respingerii altora, prezentate în sprijinul apărării. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2016, au fost respinse apelurile declarate de către inculpatul Damian Daniel, avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru și avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței atacate. 4.2. În motivarea deciziei instanța de apel a constatat că, starea de fapt și de drept se află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către instanța de fond, prin care nu s-au constat temeiuri de casare a sentinței. Mai mult, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege și în mod just a conchis asupra vinovăției inculpaților Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail de comiterea infracțiunii incriminate și anume a art. 145 alin. (2) lit. i), j) Cod penal, după indicii, ,, omorul intenționat al unei persoane săvârșit de mai multe persoane”. Astfel, în pofida faptului că inculpații nu își recunosc vinovăția în cele imputate, instanța de apel a conchis că, aceasta a fost demonstrată de următoarele probe, care au fost cercetate și apreciate de către instanța de apel și anume, declarațiile succesorului părții vătămate, Climenti Lilia (vol. IV, f. d. 45); declarațiile martorilor Guțu Alexandru (vol. IV, f. d. 113), Beregoi Svetlana (vol. IV, f.d.l 14-115); procesul-verbal de audiere a martorului Vatavu Dumitru (vol. III, f. d. 169); procesul-verbal de audiere a martorului Berejnoi Vitalie (vol. III, f. d. 167); procesul-verbal de audiere a martorului Rotari 3 Evghenia; procesul-verbal de autodenunțare a lui Dobrovinschii (Mudric) Nicolai din 08 mai 2014 (vol. I, f. d. 11); procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel din 08 mai 2015 (vol. I, f. d. 13-21); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din care rezultă, că sub nr. 2 Lilia Climenti, succesorul părții vătămate, l-a recunoscut pe fratele său Andrei Climenti. (vol. I, f. d.38); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 17 iunie 2014, din care rezultă, că Mocanu Alexandru sub nr. 6, l-a recunoscut pe Climenti Andrei care a fost bătut, căruia i-au dat foc și l-au îngropat în pădurea de lângă or. Sîngera. (vol. I, f. d. 39); raportul de expertiză medico-legală nr. 68/948D din 17 iulie 2014 (vol. II, f. d.7-8); raportul de expertiză psihiatrică-legală ambulatorie nr. 608 a -2014 (vol. II, f. d. 100-101); raportul de expertiză psihiatrico- legală ambulatorie nr. 610 a -2014 în privința lui Boșca Mihail (vol. II, f. d. 103-104); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 609 a-2014 în privința lui Damian Daniel (vol. II, f. d. 106-107); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 637 a-2014 în privința lui Mocan Alexandru (vol. II, f.d. 112-113); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 17 octombrie 2014, din care rezultă, că Mudric Nicolai a arătat locul comiterii infracțiunii și locul unde a fost dus cadavrul victimei (vol. II, f. d. 232-233); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22 octombrie 2014, din care rezultă că Mudric Nicolai sub nr. 1, l-a recunoscut pe Climenti Andrei, persoana pe care a omorât-o (vol. II, f. d. 235). Motivele invocate în apelurile declarate de inculpatul Damian Daniel, avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru și de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail care, în principiu, fiind similare, vizează activitatea privind administrarea și aprecierea probelor puse la baza condamnării inculpaților nominalizați sub aspectul nevinovăției acestora în săvârșirea omorului imputat, sunt nefondate din următoarele considerente: Urmărirea penală și judecata în fond s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor procedurale efectuate. Se remarcă, că în procesele- verbale de informare despre terminarea urmăririi penale din 20 iulie 2015 și de prezentare materialelor de urmărire penală nu au fost înaintate cereri sau obiecții asupra acțiunilor și actelor procesuale efectuate de organul de urmărire penală. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (l) și (2) Cod de procedură penală. Astfel, în contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea inculpaților, 4 dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal, astfel fapta acestora întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Vinovăția inculpaților de săvârșirea infracțiunii imputate se dovedește cu certitudine prin probele administrate și apreciate de prima instanță, verificate de instanța de apel. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sunt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și sunt apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 61 și 75 Cod penal, în sentință, fiind cuprinse datele privind persoana inculpaților, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, astfel motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a obține prin aplicarea pedepsei cu închisoare. Așadar, inculpații au săvârșit o infracțiune, care conform art. 16 alin. (6) Cod penal, se califică ca deosebit de gravă, iar aceștia se caracterizează negativ. Instanța de apel a indicat că, pedeapsa stabilită inculpatului Mocan Alexandru a fost aplicată în cazul unei pluralități de infracțiuni, recidivă simplă, adică înainte de stingerea antecedentelor penale, în baza sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 noiembrie 2011, acesta a săvârșit o nouă infracțiune, stabilită prin prezenta sentință. În context, instanța nu a constatat temeiuri pentru aplicarea unei pedepse mai ușoare decât cea prevăzută de lege. Criticile invocate în apel cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză efectuată de instanța de judecată, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării. Motivele precum că, inculpații Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii imputate, nu sunt fondate, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpați. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, mobilul apărut ca un element psihic, ce a contribuit la luarea hotărârii de a acționa cu intenție, fiind evidente la inculpați sentimentele de ură față de victimă și la impulsionarea voinței de a-și realiza intenția de a o omorî; loviturile aplicate cu densitate și forță mare, în zonele 5 vitale ale corpului victimei - în zone importante ale corpului, sunt apte de a produce moartea, acestea conturează omorul intenționat săvârșit de inculpați. Prin urmare, sub aspectul laturii subiective, ca element constitutiv al componenței de infracțiune, se constată cu certitudine, că inculpații, în împrejurările stabilite, au acționat cu intenție directă de a omorî victima. În acest sens, relevant este și comportamentul postinfracțional al inculpaților, care după acțiunile violente, conștientizând moartea violentă a victimei, au transportat corpul neînsuflețit în pădurea din marginea localității unde i-au dat foc și l-au îngropat. Cât privește argumentele apărării precum că, inculpații Mocan Alexandru, Damian Daniel și Boșca Mihail nu au avut motive de a agresa și a omorî victima, precum și că n-au fost la locul și timpul omorului, nu echivalează cu achitarea acestora, devreme ce, cu certitudine s-a constatat participarea lor la săvârșirea faptei imputate. Mai mult, legătură subiectivă vizează ambii factori ai vinovăției inculpaților: sub aspect volitiv - fiecare a voit să lege activitatea sa de cea comună, în vederea realizării rezultatului infracțional și sub aspect intelectiv - fiecare a avut cunoștință de cauză atunci când săvârșea anumite acțiuni în privința scopului comun propus și reprezentarea consecințelor socialmente periculoase, fiind conștienți de contribuția sa la producerea rezultatului infracțional. Totodată, instanța de apel a menționat că, concluzia cu privire la vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate, rezultă din declarațiile succesorului părții vătămate Climenti Lilia, conform cărora fratele său, Climenti Andrei, în iarna anului 2014, se afla mai mult în compania lui Mocanu Alexandru, locuia în XXXXX, la casa lui Beregoi Svetlana. Din declarațiile martorilor - Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari Evghenia, date în cursul urmăririi penale rezultă, că anume toți inculpații au comis omorul lui Climenti Andrei, prin aplicarea loviturilor cu mâinile, picioarele peste tot corpul, după care, constatând că victima a decedat, l-au dus în pădurea de lângă or. Sîngera, au dat foc cadavrului și l-au îngropat. Instanța de apel a susținut că, corect prima instanță a admis declarațiile martorilor Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari Evghenia date în cadrul urmăririi penale, deoarece pe parcursul cercetării judecătorești s-a constatat că, Vatavu Dumitru și Berejnoi Vitalie au decedat la 26.09.2014 și, respectiv 19.12.2014 fapt confirmat prin Extrasele din Registrul de Stat al populației (vol. III, f.d.167-170), iar Rotari Evghenia, fiind persoană fără adăpost, fără un loc permanent de trai nu a fost posibil de găsit. Instanța de apel ca și cea de fond au apreciat aceste circumstanțe ca fiind excepționale, astfel, acuzarea a întreprins toate măsurile în vederea asigurării prezenței martorilor menționați în fața instanței pentru a da posibilitatea inculpaților 6 să le formuleze întrebări, însă, din motive independente de voința organelor de drept, prezența acestora nu a putut fi asigurată. Declarațiile martorilor Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari Evghenia coroborează cu alte probe administrate în cauză, cum ar fi autodenunțul inculpatului Mudric Nicolai, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală, etc. Astfel, în autodenunț, inculpatul Mudric Nicolai a declarat că, Climenti Andrei a fost omorât de către acesta împreună cu Mocanu Alexandru, Boșca Mihail, Damian Daniel, toate aceste persoane au transportat cadavrul în pădurea de lângă or. Sîngera, unde i-au dat foc, după care l-au îngropat. Prin raportul de expertiză medico-legală, cu toate că nu a putut fi stabilită cauza decesului victimei, din cauza modificărilor cadaverice tardive și distructive a țesuturilor moi și viscerelor, s-au constatat fracturi costale directe bilaterale pe mai multe linii anatomice fără lezarea pleurei parietale, cu revărsate sanguine în țesuturile moi adiacente fracturilor - leziuni corporale ce au fost produse intra vital. În atare situație, instanța apreciază ca fiind dovedită vinovăția inculpaților, Mudric Nicolai, Mocan Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel în comiterea omorului lui Climenti Andrei. Totodată, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a stabilit că este necesar de a exclude din învinuire indicele calificativ al infracțiunii de omor, incriminat inculpaților săvârșit cu deosebită cruzime, or, în speță nu s-a dovedit, că omorul ar fi fost comis cu o deosebită cruzime, deoarece cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe de ordin fizic sau psihic - care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Mai mult, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Mudric Nicolai, date în ședința de judecată, precum că doar el singur ar fi comis omorul lui Climenti Andrei, ca fiind o încercare de a-i ajuta pe complicii săi să evite răspunderea penală pentru infracțiunea comisă. Această poziție, însă nu coroborează cu restul material probator administrat în cauză, din care, cu certitudine rezultă că omorul a fost săvârșit de toți inculpații, iar poziția inculpaților Mocan Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel cu privire la nerecunoașterea vinovăției este apreciată de instanța de judecată ca o metodă de apărare sau chiar o încercare de a evita răspunderea penală. Instanța de apel a respins afirmațiile apărătorilor inculpaților precum că, nu a fost stabilit cu certitudine că Climenti Andrei ar fi fost omorât, or, din materialul probator administrat în cauză - declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor, rezultă, că în casa din XXXXX i-au fost aplicate multiple lovituri lui Climenti Andrei de către Mudric Nicolai, Mocanu Alexandru, Boșca Mihail, Damian Daniel. Când au încetat de 7 a-i mai aplica lovituri, aceștia l-au lăsat fără ajutor, ca ulterior să constate decesul lui. Faptul că anume lui Climenti Andrei i-au fost aplicate lovituri, anume cadavrul acestuia a fost transportat în pădurea de lângă or. Sîngera, după care i s-a dat foc și a fost îngropat, rezultă din procesele-verbale de recunoaștere după fotografie a victimei de către Climenti Lilia, precum și de către Mudric Nicolai care a arătat locul unde a fost dus și îngropat cadavrul lui Andrei Climenti, de unde au fost ridicate, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului la 08 mai 2014, cadavrul unui bărbat. Din materialul probator administrat în cauză, rezultă, că victima a venit de sine stătător la casa XXXXX, nimeni nu a indicat că acesta să fi avut careva leziuni corporale. Dimpotrivă, inculpații, constatând că victima nu se mai mișcă nu au încercat să-i acorde ajutor, să cheme ambulanța, sau chiar să comunice rudelor victimei, organelor de drept despre cele întâmplate. Comportamentul acestora în timpul comiterii infracțiunii - aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele de către patru (sau chiar mai multe) persoane unei singure persoane și, respectiv, comportamentul lor după comiterea infracțiunii, denotă intenția acestora de a comite omorul, iar ulterior de a ascunde urmele infracțiunii comise prin transportarea cadavrului într-un loc nepopulat, incendierea acestuia, iar apoi îngroparea pentru a nu fi depistat de cineva. La fel, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatului Damian Daniel și a apărătorului acestuia care afirmă, că în momentul comiterii infracțiunii acesta nu se afla acasă -XXXXX, dar se afla la spital, în vizită la soția și copilul său, or, probele prezentate în acest sens, declarațiile martorilor Beregoi Svetlana și Guțu Alexandru nu pot fi considerate ca fiind pertinente, concludente utile pentru soluționarea cazului. Aceste probe dovedesc că, Damian Daniel în luna februarie 2014, mergea în vizită la concubina și fiica sa. Totodată, aceste declarații nu pot fi reținute ca fiind necesare soluționării cauzei, deoarece indică o situație de ordin general și nu exclud prezența lui Damian Daniel la data, timpul și ora stabilită în locul comiterii infracțiunii, precum și participarea acestuia la omorul lui Climenti Andrei.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare declarate de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor în numele inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru. 5.1. Avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul Boșca Mihail să fie achitat, deoarece decizia este bazată pe presupuneri, iar potrivit art. 8 Cod de procedură penală, orice dubiu în probarea învinuirii care nu poate fi înlăturat urmează a interpretat în favoarea inculpatului. 8 Mai mult, recurentul susține că, instanța de apel incorect a luat în calcul declarațiile martorilor, Vatavu Dumitru, Beregoi Vitalie și Rotari Evghenia date în cadrul urmăririi penale, deoarece Boșca Mihail, având calitate de învinuit nu a participat la confruntarea cu acești martori. 5.2. Avocatul Dodon Victor în numele inculpatului Damian Daniel, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de infracțiunea imputată. În motivarea recursului, apărătorul susține că, instanța de apel incorect a luat declarațiile martorilor, Vatavu Dumitru, Beregoi Vitalie și Rotari Evghenia date în cadrul urmăririi penale, deoarece Damian Daniel, având calitate de învinuit nu a participat la confruntarea cu acești martori. Totodată, indică că aceste declarații sunt contradictorii și nu vin în coroborare cu ansamblul de probe administrate în respectiva cauză penală, instanța a apreciat probele unilateral în defavoarea inculpatului. Mai mult, recurentul menționează că, lipsește dovada că vătămările corporale medii depistate pe corpul neînsuflețit al victimei, au legătură direct-cauzală cu decesul acesteia, nefiind demonstrată intenția acestora. 5.3. Avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată. În susținerea recursului declarat, recurentul menționează că, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate și anume, fapta prejudiciabilă, legătura cauzală dintre fapta și urmările prejudiciabile, motivul. Recurentul susține că instanța de apel a pus la baza sentinței de condamnare probe care nu demonstrează vinovăția inculpatului și anume, declarațiile lui Mudric Nicolai, Beregoi Svetlana, raportul de expertiză medico-legală nr.68/948 din 17.07.2014, cât și declarațiile martorilor Vatavu Dumitru, Berejnoi Vitalie și Rotari Evghenia, or sentința se bazează pe presupuneri.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate de către Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor în numele inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru, menționând că recurenții se referă la starea de fapt a cauzei și la chestiunea de apreciere a probelor, ceea ce nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, iar instanța de apel just a conchis asupra vinovăției acestora. 9

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursurilor rezultă că recurenții invocă temeiuri de recurs, pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și este expusă neclar și nu au fost întrunite elementele infracțiunii și prin urmare, instanța se va expune concomitent asupra recursurilor. Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, ea cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. În corespundere cu art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelurilor instanța a verificat probele și înscrisurile anexate la cauza penală și a celor suplimentare invocate de către părți, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată și astfel, instanța de recurs respinge afirmațiile recurenților, ca fiind neîntemeiate, deoarece instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată. 10 Cu referire la argumentul înaintat de către toți recurenții cu privire la faptul că instanța de apel incorect a luat în calcul declarațiile martorilor Vatavu Dumitru, Beregoi Vitalie și Rotari Evghenia, deoarece inculpații nu au avut posibilitatea de a participa la confruntarea cu aceștia, Colegiul penal menționează că, corect instanța de apel a admis aceste declarații, menționând că, pe parcursul judecării apelurilor s-a constatat că, Vatavu Dumitru și Berejnoi Vitalie au decedat la 26.09.2014 și, respectiv 19.12.2014, fapt confirmat prin Extrasele din Registrul de Stat al populației, iar Rotari Evghenia, fiind persoană fără un loc permanent de trai nu a fost posibil de a o găsi. Totodată, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a calificat aceste circumstanțe ca fiind excepționale, deoarece acuzare a întreprins toate măsurile în vederea asigurării prezenței martorilor menționați în fața instanței pentru a da posibilitatea inculpaților să le formuleze întrebări, însă, din motive independente de voința organelor de drept, prezența acestora nu a putut fi asigurată. Mai mult, este de menționat că, declarațiile acestor martori coroborează cu celelalte probe administrate în respectiva cauză penală, cum ar fi, autodenunțul inculpatului Mudric Nicolai, procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie, procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico- legală, etc, astfel alegațiile recurenților sunt neîntemeiate. Cât privește faptul că, inculpatul Mudric Nicolai își modifică declarațiile date în ședința de judecată, precum că acesta de unul singur a comis omorul lui Climenti Andrei, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a calificat această poziție ca o încercare de a-i ajuta pe complicii săi să evite răspunderea penală, or în autodenunțul său declară clar cum împreună cu inculpații Mocanu Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel au comis fapta, au transportat cadavrul în pădure și i-au dat foc, declarații care coroborează cu celelalte probe administrate în respectiva cauză penală. Se reține că, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111 ) Cod de procedură penală și anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, dar trebuie să rezulte din situația dosarului, privită ca o stare de fapt. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță 11 și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, în sensul că inculpații nu se fac vinovați de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul penal o consideră neîntemeiată. Referitor la presupusa eroare prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, instanța menționează că acest temei de casare nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți. La acest capitol se remarcă că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recursuri, referirilor la nevinovăția inculpaților, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul penal le însușește. Prin urmare, Colegiul penal conchide că situația de fapt a fost just stabilită de către instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu probator administrat și expus în pct. 4.1. a prezentei decizii, încadrarea juridică dată faptelor este corectă și corespunde situației de fapt reținute, corect instanța ajungând la concluzia privind menținerea sentinței primei instanțe și totodată, instanța de recurs menționează că, argumentele invocate în recursuri de către avocații Cazacu Dumitru, Dodon Victor și Bulbuc Boris sunt identice cu cele indicate în cererile de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios, pe care Colegiul penal le reține. De asemenea, Colegiul penal respinge argumentul precum că, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, acesta constituind o interpretare subiectivă a recurenților, or, instanța ierarhic inferioară corect a conchis că în acțiunile inculpaților Mocan Alexandru, Boșca Mihail și Damian Daniel sunt prezente toate elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, instanța de apel just constatând că inculpații au acționat cu intenție directă de a omorî victima, iar faptul că aceștia menționează că nu au avut motive de a agresa victima și a omorî, nu echivalează cu achitarea acestora, deoarece analizând cumul de probe administrat în cauza dată este evidentă participarea acestora la infracțiunea imputată. 12 Mai mult, instanța de apel oferă răspuns detailat cu referire elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpaților, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În urma celor expuse, Colegiul penal constată că hotărârea recurată corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este întemeiată, iar temeiurile invocate nu persistă în cauză. Argumentele invocate de recurenți nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate și prin urmare, prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate, pe motiv că acestea sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Boșca Mihail, avocatul Dodon Victor în numele inculpatului Damian Daniel și avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Mocan Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2016, în cauza penală în privința inculpaților Mocan Alexandru XXXXX, Damian Daniel XXXXX, Boșca Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 25 octombrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 13