1ra-1399/17 — art. 188 alin.2 CP

Dosarul nr. 1ra-1399/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03

mai 2017, în cauza penală în privința lui

Vremea Boris Xxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din or. Xxx, locuitor în s. Xxx, r-nul

Xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 16.11.2016-15.02.2017;

Instanța de apel: 04.04.2017-03.05.2017;

Instanța de recurs: 07.08.2017-27.09.2017;

C O N S T A T Ă:

Boris a fost declarat vinovat și condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. d),e) Cod penal

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 ani, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.84 alin.(4) Cod penal la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată parțial

pedeapsa neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 05.10.2016,

fiindu-i stabilită lui Vremea Boris pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe

termen de 9 ani, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Bostan Ion a fost admisă, fiind încasată din contul

lui Vremea Boris suma de 4 000 lei în beneficiul lui Bostan Ion.

07.05.2016, aproximativ ora 23.20, acționând intenționat, înțelegând caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, din interes material, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în domiciliul lui Bostan

Ion, situat în satul Xxx, raionul Xxx și i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu un

obiect neidentificat, în regiunea capului și peste diferite regiuni ale corpului,

cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 90 „D” din 19.05.2016,

leziuni corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată, sub formă de plăgi

în regiunea parietală stânga și occipitală, primul deget mâna dreaptă, în același timp l-

a apucat de gât și sugrumându-l îi cerea transmiterea banilor, după care a părăsit

domiciliul.

1

Alexandru în interesele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, invocând nevinovăția

inculpatului în fapta ce i-a fost incriminată.

dispus respingerea apelului declarat ca nefondat cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Colegiul, la emiterea soluției s-a bazat pe probele administrate în cadrul

procesului penal de către instanța de fond, care au fost verificate în instanța de apel,

iar în urma verificării probatoriului, a concluzionat că probele puse la baza sentinței

de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de judecată

apreciind obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

Instanța, a menționat că probele administrate în cadrul prezentei cauze penale

formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția

inculpatului în fapta adusă în învinuire, totodată fiind totalmente combătute

argumentele, invocate de apărare atât în cererea de apel cât și în cadrul ședinței, cu

privire la nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie.

Colegiul a considerat că cercetând sub toate aspectele probele administrate, care

coroborează între ele, și efectuând o analiză amplă a acestora, instanța de fond a dat o

apreciere juridică justă acțiunilor inculpatului, corect încadrându-le în baza art. 188

alin. (2) lit. d),e) Cod penal.

Atât la urmărirea penală cât și inițial în instanța de judecată, Vremea Boris nu a

recunoscut vina în comiterea faptei incriminate, Colegiul considerând că poziția

acestuia este una declarativă, fără careva suport probant, fiind o poziție de apărare a

inculpatului, or, cumulul de probe cercetate în ședința instanței de fond și verificate în

cea de apel, confirmă pe deplin vinovăția lui Vremea Boris în comiterea tâlhăriei.

Totodată, Colegiul a menționat că instanța de fond la stabilirea și

individualizarea pedepsei a ținut cont de faptul că Vremea Boris a comis infracțiunea

care se atribuie categoriei infracțiunilor grave, se caracterizează negativ, nu se află la

evidența medicilor narcolog și psihiatru, a recunoscut parțial vinovăția în comiterea

faptei ce i-a fost imputată, anterior a fost judecat, nefiind constatate circumstanțe

atenuante sau agravante. De asemenea, s-a ținut cont și de faptul că inculpatul nu este

și nici nu a fost angajat în câmpul muncii până la comiterea faptei infracționale, care

de altfel, a fost comisă cu scop de cupiditate.

Instanța a găsit întemeiate motivele sentinței în susținerea ideii precum că

corijarea inculpatului este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse sub formă de

închisoare, în acest sens reținându-se circumstanțele în care a fost săvârșită

infracțiunea incriminată inculpatului, având la bază pericolul social al faptei săvârșite

de inculpat în coraport cu urmările prejudiciabile a faptei comise și relațiile sociale

afectate.

2

Totodată, Colegiul a considerat întemeiată soluția instanței de fond pe marginea

acțiunii civile înaintate și referitoare la rezolvarea chestiunii privind corpurile delicte,

nefiind necesară intervenirea instanței de apel nici în această latură.

procedură penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea hotărârilor emise

de instanțele de fond și emiterea unei decizii legale și întemeiate.

5.1. Pe marginea recursului declarat procurorul depune referință solicitând

dispunerea inadmisibilității recursului pe motiv că nu îndeplinește cerințele de

conținut.

invocate în recurs și în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide

asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să

corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță.

În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede 16

temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră

că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară,

atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală să motiveze

recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile

normei menționate.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept

și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârilor recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care

se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se

consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele

prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca

inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal constată, că recursul ordinar declarat de inculpat nu

întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest

aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

3

Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea

recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu

îndeplinește cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Vremea Boris,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 mai 2017, în

propria cauză penală, pe motiv că recursul nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 18 octombrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

4