1ra-1198/2017 — art. 190 alin. 2 CP

1ra-1198/2017 — art. 190 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1198/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 septembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2017, declarat în

propria cauză penală de către inculpatul

Luca Nicolae XXXXXX, născut la XX XXXX

XXXX, originar și domiciliat în XXX XXX XXXXX XXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.06.2016 - 06.12.2016;

instanța de apel: 03.01.2017 - 12.04.2017;

instanța de recurs: 23.06.2017 - 13.09.2017

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a deține funcții publice pe un termen de 2

ani.

A fost admisă acțiunea civilă la cererea lui Duminică Ana către Luca Nicolae

privind repararea prejudiciului material și moral cauzat.

S-a dispus încasarea de la Luca Nicolae, în beneficiul părții vătămate Duminică

Ana suma de 3 623 lei, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material și 2 000 lei,

prejudiciul moral.

Nicolae la 11 decembrie 2015, aproximativ la ora 21:00, fiind angajat în baza ordinului

nr. XXX/ps din 19 iunie 2015, în Departamentul Poliției de Frontieră al MAI, aflându-se

la stația de alimentare cu combustibil din sat. Petrești, r-nul Ungheni, urmărind scopul

dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub

pretextul importului în Republica Moldova de automobile înregistrate în Bulgaria,

1

prezentând legitimația de serviciu cu seria și numărul PF 0599, pentru a abuza de

încredere acordată, a dobândit de la cet. Duminică Ana suma de 1 150 euro, care

conform cursului oficial al BNM constituia suma de 25 150,5 lei, urmând ca în ziua

următoare să plece în Bulgaria pentru a procura automobilul care urma să fie transmis

în decurs de 3-4 zile noului proprietar, după care a însușit suma nominalizată,

cauzându-i astfel, prin acțiunile sale intenționate, părții vătămate Duminică Ana o

daună materială considerabilă.

Acțiunile inculpatului Luca Nicolae au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

inculpatului Luca Nicolae, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Luca Nicolae să fie achitat din lipsa faptului de

infracțiune, ca fiind un litigiu civil, cu respingerea acțiunii civile ca neîntemeiate,

ilegale, lipsite de temei legal, de formă și conținut al unei acțiuni civile.

În motivarea apelului a invocat că, sentința contestată este una ilegală și

neîntemeiată, care este pasibilă anulării, unul din motive fiind faptul că învinuirea

adusă clientului său Luca Nicola în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal nu este clară,

fiind neîntemeiată, deoarece conform învinuirii aduse, procurorul în mod eronat a

constatat intenția lui Luca Nicolae în dobândirea bunurilor altei persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, pe când a indicat în aceeași învinuire că inculpatul a

prezentat legitimația de serviciu, fără a da o apreciere acestui act prin prisma legalității

lui pentru a confirma intenția de înșelăciune, iar ulterior procurorul în susținerea

poziției sale în mod eronat nu a descris circumstanțele de fapt confirmate și probate

precum că între inculpat și partea vătămată a fost încheiat un act juridic (recipisă).

Totodată, partea apărării a indicat că, instanța de fond incorect a dat apreciere

probelor administrate în respectiva cauză penală și anume declarațiilor atât ale

inculpatului cât și a părții vătămate și a martorilor.

Mai mult, avocatul a susținut că nici unul din semnele calificative ale infracțiunii

prevăzute de art. 190 Cod penal, nu a fost probat în ședința de judecată, iar sentința de

condamnare a inculpatului se bazează pe presupuneri.

Apelantul s-a referit și la presupusa acțiune civila înaintată pe cauza penală,

indicând că acesta urma să fie respinsă ca fiind lipsită de formă și conținut, întocmită

contrar prevederilor art. 166, 167 Cod de procedură civilă, fără a indica normele legale

în susținerea pretențiilor, care nici nu a fost probată în ședința de judecată.

admis apelul declarat de către avocatul Furtună Dumitru în numele inculpatului Luca

2

Nicolae, casată sentința parțial în latura civilă și pronunțată o nouă hotărâre după cum

urmează:

Respinge acțiunea civilă înaintată de către Duminică Ana către Luca Nicolae în partea

prejudiciului material în sumă de 3 623 lei.

În rest au fost menținute dispozițiile instanței de fond.

4.1. În motivarea deciziei instanța de apel a conchis că, judecând cauza penală

instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele

și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpatului în faptele incriminate și făcând o încadrare juridică justă a

acțiunilor lui Luca Nicolae în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Astfel, la emiterea sentinței și constatarea vinovăției lui Luca Nicolae de comiterea

infracțiunii incriminate, instanța de fond corect a pus la bază declarațiile părții

vătămate Duminică Ana, a martorilor Duminică Ion, Duminică Nicolae, Dadus Vadim,

Caducenco Ivan, precum și probele scrise administrate în instanța de fond și

suplimentar verificate în instanța de apel și anume:

-ordonanța din 16.02.2016, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale în baza art. 190

alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 1, vol. I);

-proces-verbal de autosesizare despre comiterea infracțiunii din 11.02.2016 (f.d. 6, vol. I);

-cerere de la cet. Duminica Ion din 01.02.2016, prin care solicită atragerea la răspunderea

penală a inculpatului Luca Nicolae (f.d. 7, vol. I);

-copia recipisei semnată de Luca Nicolai la 11.12.2005, prin care se confirmă faptul că a

primit sumă de 1 150 euro de la partea vătămată Duminică Ana (f.d. 9, vol. I);

-răspunsul șefului direcției Departamentului Poliției de Frontieră, Direcția Regională Sud,

Radu Catanoi din 10.02.2016 (f.d. 11, vol. I);

-extras din ordinul nr. 649/ps din 19.06.2015, de angajare a lui Luca Nicolae Gheorghe în

funcție de inspector al unității de control al frontierei poliției de frontieră ,,Valea Perjei” (f.d. 12,

vol. I);

-informații din baza de date ACCES în privința lui Luca Nicolae (f.d. 13, vol. I);

-ratele de schimb valutar la data comiterii infracțiuni -11.12.2015 (f.d. 15, vol. I);

-proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din

15.02.2016 (f.d. 16, vol. I);

-cerere de la Duminica Ana din 15.01.2016, prin care solicită de a fi recunoscută in calitate

de parte vătămată în cadrul procesului penal (f.d.17, vol. I);

3

-ordonanța din 16.02.2016 de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Duminica

Ana (f.d. 18, vol. I);

-cerere de la Duminica Ana din 16.02.2016, prin care solicită de a fi recunoscută în calitate

de parte civilă (f.d. 21, vol. I);

-ordonanța din 16.02.2016 de recunoaștere a lui Duminică Ana în calitate de parte civilă,

suma pagubei fiind indicată 25 150,50 lei (f.d. 22, vol. I);

-ordonanța din 16.02.2016 (f.d. 23, vol. I);

-proces-verbal de ridicare din 16.02.2016, unde a fost ridicată recipisa (f.d. 24, vol. I);

-originalul recipisei care este semnată de Luca Nicolae și contrasemnată de Duminică Ana

din 11.12.2015 (f.d. 26, vol. I);

-proces-verbal de ridicare și de examinare a obiectului din 16.02.2016 (f.d. 27, vol. I);

-contract de împrumut din 11.12.2015, prin care Duminică Ana a luat de la Organizația de

Microfinanțare ,,Smart Credit” SRL Ungheni, un împrumut în mărime de 30 000 lei (f.d. 29,

vol. I);

-proces-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 16.02.2016 (f.d. 31, vol. I);

-ordonanța din 16.02.2016 prin care s-a dispus anexarea la materialele cauzei penale a copiei

contractului de împrumut pentru consumator din 11.12.2015 și copia chitanțelor cu bonul de

încasare a numeralului din 11.12.2015 și 18.01.2016 de achitare a sumei de 1 800 lei și respectiv

2 405 lei de către Duminică Ana (f.d. 32, vol. I);

-ordonanța din 16.02.2016, prin care de la Duminică Ion a fost ridicată convorbirea

telefonică (f.d. 35, vol. I);

-proces-verbal de ridicare din 16.02.2016, a convorbirilor telefonice, prezentate de către

Duminică Ion (f.d. 36, vol. I);

-copia legitimației lui Luca Nicolae (f.d. 37-38, vol. I);

-convorbirile telefonice (f.d. 39-73, vol. I);

-procesul-verbal de ridicare și examinare a obiectului și obiectul examinării constituie 35 de

file, discuții din rețelele de socializare (f.d. 74-75, vol. I);

-ordonanța din 16.02.2016, prin care au fost recunoscute drept corpuri delicte 35 de file din

rețeaua de socializare (f.d. 76, vol. I);

-răspunsul Șefului Direcției Regionale Sud, Dinu Ostavciuc, conform căruia Luca Nicolae

din 11.12.2015 a folosit concediul suplementar pentru studii 08.12.2015 până la 23.12.2015

(f.d. 83, vol. I);

-ordinul de angajare la serviciu din 19.06.2015 a lui Luca Nicolae în funcție de inspector al

unității control al frontierei a sectorului poliției de frontieră ,,Valea Perjei” al Direcției Regionale

Sud (f.d. 85, vol. I);

-plângere de la Duminica Ana, ca să fie luate măsuri în privința lui Luca Nicolae, care nu-

i întoarce banii (f.d. 91, vol. I);

-copia recipisei semnate de Luca Nicolae și contrasemnată de Duminica Ana (f.d. 93, vol. I);

4

-ordonanța din 23.02.2016, privind ridicarea descifrărilor convorbirilor telefonice de la SA

Orange (f.d. 94, vol. I);

-încheiere din 24.02.2016, prin care a fost admis demersul procurorului privind autorizarea

ridicării informației de la compania de telecomunicații „Orange” SA (f.d. 96, vol. I);

-scrisoarea de însoțire privind anexarea convorbirilor telefonice de la compania „Orange”

SA (f.d. 98, vol. I);

-proces-verbal de ridicare și examinare a obiectului din 20.04.2016 (f.d. 99-101, vol. I);

-ordonanța de recunoaștere și de anexare ca corp delict a convorbirilor telefonice din

20.04.2016 (f.d. 102, vol. I);

-revendicarea în privința lui Luca Nicolae (f.d. 104, vol. I);

-ordonanța din 19.02.2016, în privința lui Luca Nicolae, prin care a fost informat în

prezența apărătorului Furtună Dumitru în limba pe care a înțelege despre conținutul bănuielii

și despre încadrarea juridică a faptelor infracționale de săvârșirea cărora este suspectat (f.d. 111,

vol. I);

-ordonanța de punere sub învinuire din 10.05.2016, în privința lui Luca Nicolae în baza

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal (f.d. 116-117, vol. I);

-copia xerox a contractului de împrumut pentru consum semnat de Duminica Ana și

bonurile de plată (f.d. 170-174, vol. I);

-declarațiile martorului Dodon Ștefan (f.d. 180, vol. I).

Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele părții apărării potrivit cărora

acțiunile inculpatului sunt de natură civilă, or, acțiunile acestuia perfect se încadrează

în componența infracțiunii incriminate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La acest capitol, instanța de apel a statuat că primirea bunurilor cu condiția unui

angajament, poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la

momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și

nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat.

Prin dobândire ilicită a bunurilor se prezumă un act opus celui licit, efectuat cu rea-

credință, prin care făptuitorul obține pentru sine transmiterea voită în proprietate,

posesiune, a bunului mobil sau imobil, a altor valori străine sau dreptului asupra

acestora.

Prin înșelăciune se înțeleg acțiunile făptuitorului de a induce în eroare prin

prezentarea ca adevărate a unor fapte, evenimente sau prezentarea ca mincinoase a

unor fapte, evenimente, dar care corespund adevărului sau prin tăinuirea,

necomunicarea unor împrejurări care făptuitorul era obligat să le comunice.

Prin abuz de încredere făptuitorul folosește, în scop de a obține un bun material,

relațiile de încredere, de bunăvoință, de sinceritate, de siguranță a proprietarului ori a

altei persoane, cu dreptul de a dispune de bunuri. Încrederea poate fi rezultatul

diferitor circumstanțe, împrejurări în legătură cu serviciul făptuitorului, de rudenie ori

5

de prietenie cu partea vătămată. Încrederea mai poate rezulta și din relațiile

contractuale ale proprietarului cu făptuitorul.

Latura subiectivă a escrocheriei a fost caracterizată prin vinovăție, sub formă de

intenție directă, or, inculpatul, sub pretextul importului unui automobil din Bulgaria, a

dobândit de la partea vătămată suma de 1 150 euro, cauzând acesteia daune în proporții

considerabile, ulterior investind banii în reparația automobilului fratelui.

Nu poate fi reținut motivul apărării că litigiul poartă un caracter civil, urmând a fi

soluționat în conformitate cu legislația civilă. Delimitarea escrocheriei de încălcarea

normelor de drept civile se face luându-se în considerație două aspecte importante

atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor și prezența,

disponibilității efective ale făptuitorului de a-și executa angajamentele.

Aceste două aspecte sunt puse la baza circumstanțelor care trebuie cercetate în

vederea constatării lipsei sau prezentei scopului de cupiditate. Limita între relațiile

civile și o escrocherie este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este

caracterizată prin buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei prin abuz de

încredere și înșelăciune.

Lipsa intenției infracționale la momentul intrării în raporturi juridice civile nu

presupune excluderea posibilității trecerii pe parcurs a raporturilor civile în sfera

penalului, în circumstanțele date, nu au fost constatate raporturi de natură juridică

civilă, împrejurările stabilite, coroborate cu acțiunile inculpatului, ducând la concluzia

că inculpatul la momentul întocmirii recipisei din 11.12.2015, avea drept scop însușirea

mijloacelor financiare fără îndeplinirea angajamentului asumat de a importa pentru

partea vătămată un automobil din Bulgaria, or, pe parcursul întregii perioade,

inculpatul nu a întreprins nici o măsură în scopul executării obligațiilor asumate,

totodată a restituit prejudiciul părții vătămate abia după ce aceasta s-a adresat

organelor procuraturii.

Mai mult, instanța de apel a respins argumentul indicat de către apelant precum că,

Luca Nicolae s-a prezentat și legitimat cu acte veridice și în scop de garanție a întocmit

o recipisă ca fiind încheiată o tranzacție, or, anume prin faptul că s-a legitimat se

dovedește intenția acestuia de a comite infracțiunea de escrocherie, astfel, instanța de

apel a apreciat aceste acțiuni ale inculpatului ca mijloace de comitere a infracțiunii de

escrocherie.

Totodată, instanța de apel a menționat că, atât avocatul cât și inculpatul au indicat

că, ultimul a dezinformat partea vătămată, în legătură cu anumite probleme personale,

acțiune care la fel se califică anume ca fiind acțiuni de escrocherie.

Astfel, instanța de apel a indicat că, conform declarațiilor inculpatului, martorilor

și părții vătămate, inculpatul a doua zi după primirea banilor urma să plece după

6

automobil, ceea ce nu a făcut, totuși acesta a traversat frontiera de stat în perioada

01.12.2015-04.02.2016 o sigură dată revenind în aceiași zi.

La caz, instanța de apel a conchis că nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu

achitarea persoanei în circumstanțele în care vinovăția acestuia se confirmă pe deplin

prin materialele administrate.

Mai mult, instanța de apel a respins ca fiind nefondat argumentul apărării precum

că, învinuirea adusă este neclară și neîntemeiată, act care nu corespunde cerințelor

Legislației procesual penale, or, aceasta invocare este în contradicție cu materialele

cauzei, totodată la înaintarea învinuirii cu prezentarea ordonanței de punere sub

învinuire a lui Luca Nicolae (f.d. 116-117, vol. I), aceasta a fost semnată de către inculpat

în prezența apărătorului Furtună Dumitru, fiindu-i aduse la cunoștință drepturile și

obligațiile, ambii nefiind privați de dreptul de a înainta careva cereri privind

dezacordul său cu ordonanța în cauză, ceea ce ultimii nu au făcut.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, instanța de apel a constatat că instanța

de fond a ținut cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, personalitatea

inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Careva circumstanțe atenuante și agravante instanța de fond nu a constatat,

inculpatul Luca Nicolae nu are antecedente penale, la locul de trai se caracterizează

pozitiv, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru, este celibatar, a restituit

părții vătămate Duminică Ana, prejudiciul în baza recipisei întocmite.

Astfel, instanța de fond la stabilirea pedepsei s-a condus de principiile generale de

aplicare a pedepsei, criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.7,

75 Cod penal, precum și de scopul pedepsei penale fixat în prevederile art. 61 Cod

penal.

Cu referire la acțiunea civilă, admisă de instanța de fond sub formă de prejudiciu

material în mărime de 3 623 lei și prejudiciul moral în mărime de 2 000 lei, instanța de

apel a considerat legală și corectă încasarea doar a pagubei morale în beneficiul părții

vătămate Duminică Ana.

Cât privește suma de 3 623 lei, încasată cu titlu de prejudiciu material, instanța de

apel a menționat că, potrivit acțiunii civile (f.d. 169, vol. I) prejudiciul material în

mărime de 20 000 lei și 400 euro a fost restituit de către inculpat, nefiind careva pretenții,

iar suma de 3 623 lei încasată de instanța de fond cu titlu de prejudiciu material

constituie dobânda achitată de partea vătămată (luna ianuarie-1154 lei, februarie-879

lei, martie-787 lei, aprilie-803 lei) la contractul de împrumut în mărime de 30 000 lei (f.d.

29, vol. I), sume care și în situație în care automobilul era adus de către inculpatul Luca

Nicolae, partea vătămată, Duminică Ana, urma să le achite pentru creditul contractat.

7

Luca Nicolae, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecare cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care acesta să fie achitat de infracțiunea imputată.

Recurentul menționează că, instanțele anterioare au judecat unilateral și

superficial cauza penală, în lipsa unei cercetări obiective a probelor.

Totodată, inculpatul susține că, acțiunile acestuia nu întrunesc elementele

constitutive ale escrocherii, în cazul respectiv sunt întrunite elementele unui raport

juridic civil.

Mai mult, recurentul indică că organul de urmărire penală a ignorat prevederile

legale obligatorii ce țin de efectuarea calificării și constatării juridice a faptei

infracționale imputate acestuia.

La fel, recurentul a menționat că procurorul nu a descris pe deplin circumstanțele

cauzei, astfel a dus în eroare instanțele anterioare.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către inculpatul Luca Nicolae, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii

contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent, deoarece

recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, din textul recursului reiese că recurentul și-a întemeiat

recursul pe temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Mai mult, din textul recursului rezultă că, inculpatul critică hotărârea instanței de

apel adoptată, motivându-și recursul exact ca cererea de apel, astfel Colegiul penal

reiterează că argumentele invocate de către recurent au fost invocate și în instanța de

8

apel cărora le-a fost dat o apreciere justă, fiind argumentate atât în fapt, cât și în drept

și descrise la pct. 4.1. al prezentei decizii.

Astfel, din materialele dosarului se constată că, instanța de apel la judecarea

cauzei, a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

a cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat minuțios,

dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, care în ansamblul lor au confirmat vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii

imputate.

Totodată, Colegiul penal ține să remarce că, conținutul probelor și valoarea lor

probatorie este analizată detaliat și multiaspectual în textul deciziei instanței de apel,

iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece

ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală.

Colegiul penal respinge argumentul recurentului precum că, acțiunile acestuia nu

întrunesc elementele infracțiunii imputate și anume latura subiectivă care se

încriminează în primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă.

Astfel, argumentul recurentului precum că, acesta nu a avut intenția de a sustrage,

și în cazul dat sunt relații civile simple, Colegiul penal îl consideră declarativ, deoarece

inculpatul Luca Nicolae și-a asumat angajamentul de a importa o mașină pentru partea

vătămată, dobândind prin înșelăciune și abuz de încredere de la ultima suma de 1 500

euro, bani ulterior folosiți pentru reperarea mașinii fratelui său.

În esență, în opinia Colegiului penal, pe parcursul procesului penal în cauză au

fost administrate suficiente probe, ce dovedesc vinovăția inculpatului privind

săvârșirea infracțiunii imputate. Ce ține de critica inculpatului precum că procurorul

nu a descris pe deplin circumstanțele cauzei, astfel a dus în eroare instanțele anterioare,

Colegiul penal, la fel, o consideră nefondată, or instanța de apel a dat explicație acestui

argument.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a expus asupra tuturor

argumentelor, elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit

aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea probelor.

Astfel, Colegiul penal conchide că, nu se constată prezența a careva dubii privind

nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate lui.

Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul penal apreciază că, situația de fapt a

fost stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde situației

de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii

la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii reținute în sarcina lui.

9

În aceste condiții, instanța de recurs, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Având ca reper cele menționate, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat de către inculpatul Luca Nicolae, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 12 aprilie 2017, de către inculpatul Luca Nicolae XXXXX în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 13 septembrie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

10