1ra-821/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, d, e, f CP

1ra-821/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-821/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Nadejda

Toma,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, de avocatul Aronov

Roman în numele părții vătămate Slukov Vasili, de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele

inculpatului Ichizli Dmitri și de inculpat, de avocatul Malanciuc Viorel în numele

inculpatului Arnaut Ivan, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 17 iulie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 martie 2016, în cauza penală în privința lui

Slav Piotr XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX, s. XXX, str. XXX,

Arnaut Ivan XXX, născut la XXX, originar

din r-nul XXX, s. XXX,

Ichizli Dmitri XXX, născut la XXX, originar

din r-nul XXX, s. XXX, domiciliat în XXX, s.

XXX, str. XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

recalificării faptei de la prevederile art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, Arnaut

Ivan XXX, Slav Piotr XXX și Topal Veaceslav XXX (în privința căruia nu a fost declarat

recurs ordinar) au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

un termen de 2 (doi) ani, fiecăruia.

În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor

stabilite inculpaților, pe un termen de probă de 3 (trei) ani, în privința fiecăruia.

Ichizli Dmitri XXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul contravențional în privința lui Ichizli Dmitri, în baza art. 78 alin. (3) Cod

contravențional, a fost încetat în legătură cu expirarea prescripției tragerii la răspundere

contravențională.

1

Slav Piotr XXX și Topal Veaceslav XXX, de către organul de urmărire penală, au fost

învinuiți că la data de 19.06.2014, aproximativ între orele 04:00-05:00, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și de comun acord, au pătruns în

apartamentul nr. 3 de pe str. Titulescu 24, mun. Chișinău, având ca complice minora Terzi

Irina XXX, a.n. XXX, care se afla în interiorul apartamentului și a deschis ușa, unde l-au

atacat pe proprietarul apartamentului, cet. Slukov Vasili, aplicându-i lovituri de multiple

ori în regiunea capului și a coastelor, folosind în calitate de armă un obiect contondent

dur, cauzându-i conform raportului de constatare medico-legală nr. 2869 din 19.06.2014

plăgi contuze la nivelul capului, echimoză cu suprafața excoriată la nivelul hemitoracelui

drept, care se califică ca vătămare ușoară, de unde au sustras în mod deschis un inel din

aur cu greutatea de 12 gr, cu o piatră neagră de agat împrejur cu pietre prețioase de

dimensiuni mai mici la preț de 6000 lei, un telefon mobil de model „LG” de culoare

neagră în care se afla cartela SIM cu nr. 079993881 la preț de 1000 lei, un telefon mobil

de model „Dell Aero” de culoare neagră, cu nr. IMEI 354773040170494 în care se afla

cartela SIM cu nr. 060455112, la preț de 1500 lei, un portmoneu de piele combinat cu

stofă de culoare neagră cu inscripția „Gucci” la preț de 1000 lei, în care se aflau bani și

anume două bancnote a câte 20 Euro fiecare, ceea ce conform cursului oficial al BNM

din 19.06.2014 constituia 757,48 lei, 500 lei și un card bancar “Mobiasbanca”, după care

cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate Slukov

Vasili Chiril o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 10757,48 lei.

De către organul de urmărire penală acțiunile lui Arnaut Ivan XXX, Topal Veaceslav

XXX, Slav Piotr XXX și Ichizli Dmitri au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. b),

d), e), f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

obiectelor folosite în calitate de arme, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

3.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie

recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e),

f) Cod penal, cu stabilirea în privința acestora a pedepsei cu închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, și anume în privința lui Ichizli Dmitri pe un termen de 10

ani, iar în privința lui Arnaut Ivan, Topal Veaceslav și Slav Piotr pe un termen de 9 ani.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele:

- sentința este ilegală și neîntemeiată sub aspectul reîncadrării acțiunilor inculpaților,

fiind lipsită de justificare constatarea că partea acuzării nu a prezentat probe

incontestabile, care ar demonstra faptul existenței în acțiunile inculpaților a elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal;

- reținând faptul că atât din declarațiile părții vătămate Slukov Vasili, cât și din

declarațiile martorului minor Terzi Irina rezulta că inculpații au pătruns în apartamentul

părții vătămate având intenția de a sustrage pe ascuns bunurile persoanei și nu în scopul

de a comite atac tâlhăresc, instanța de fond a omis să ia în considerație că inculpații, deși

inițial au pătruns în apartamentul părții vătămate având intenția de a sustrage pe ascuns

2

bunurile persoanei, nu s-au așteptat că partea vătămată se va trezi și că aceasta va fi lovită

de Ichizli Dmitri.

De asemenea, instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorului Terzi Irina,

conform cărora la momentul când Ichizli Dmitri se afla în apartament, Topal Veaceslav

stătea lângă ușa de la intrarea apartamentului, Slav Piotr se afla în automobilul său parcat

în fața scării, iar Arnaut Ivan se afla în fața scării. În aceste circumstanțe urma a fi apreciat

că Ichizli Dmitri deja avea la sine o bară metalică, fapt ce demonstra că obiectul dat era

pregătit din timp de către inculpat, pentru orice eventualitate.

- nu putea fi reținută constatarea din sentință, că acțiunile inculpatului Ichizli Dmitri

urmau a fi încadrate conform art. 78 alin. (3) Cod contravențional, deoarece în ședința de

judecată s-a stabilit că inculpatul i-a aplicat două lovituri părții vătămate cu o bară

metalică în regiunea capului. În circumstanțele date, instanța de fond a dat o apreciere

greșită declarațiilor părții vătămate și nu a ținut cont că inculpatul i-a aplicat loviturile cu

un obiect pe care îl avea la sine, bine pregătit din timp, și nu alt careva obiect întâmplător

din apartamentul părții vătămate;

- instanța de fond nu a ținut cont de prevederile Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție a Republicii Moldova ,,Cu privire la practica judiciară în procesele penale

despre sustragerea bunurilor”, nr. 23 din 28.06.2004, și anume de faptul că deși inițial

inculpații aveau intenția de a comite infracțiunea de furt, ulterior din motive neprevăzute

de către aceștia, și anume trezirea din somn a părții vătămate, adică descoperirea

acțiunilor infracționale ale acestora, inculpatul Ichizli Dmitri nu și-a stopat acțiunile sale

criminale, dar le-a continuat;

- instanța a statuat asupra nulității procesului-verbal de audiere a martorului minor

Terzi Irina la etapa urmăririi penale, pe motiv că acesteia nu i-a fost asigurat traducător

și pedagog, fără a lua în considerație cele relatate de acest martor, conform cărora a fost

audiat în limba rusă și toate întrebările i-au fost clare, precum și faptul că IP Botanica,

mun. Chișinău nu are la dispoziție un traducător, din care motiv semnătura acestuia

lipsește în procesul-verbal, însă audierile persoanelor care nu cunosc limba de stat se

petrec în limba rusă, procesele-verbale fiind întocmite în limba de stat. Totodată, instanța

de fond urma să aprecieze că acest martor a depus declarații diferite în două ședințe de

judecată, neavând o poziție clară și nici nu a putut explica divergențele dintre declarațiile

date la urmărirea penală și cele din instanța de judecată.

3.2. Avocatul Aronov Roman în numele părții vătămate Slukov Vasili, care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Arnaut Ivan,

Topal Veaceslav, Slav Piotr și Ichizli Dmitri să fie recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal și să le fie stabilită

pedeapsa prevăzută de sancțiunea prevederii menționate.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele:

- concluziile primei instanțe sunt în contradicție cu circumstanțe importante pentru

soluționarea pricinii, care nu au fost constatate și elucidate pe deplin. Sub acest aspect

apelantul a considerat că instanța de fond nu a expus motivele admiterii sau respingerii

unor probe, pe ce circumstanțe de fapt și de drept s-a bazat la pronunțarea sentinței de

condamnare în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, iar probele prezentate de

partea acuzării nu au fost combătute de către apărătorii inculpaților. Astfel, prin

3

reîncadrarea acțiunilor inculpaților, s-a confirmat că cercetarea materialelor dosarului a

fost efectuată superficial și unilateral, or din materialul probator rezulta că acțiunile

inculpaților conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2)

lit. b), d), e), f) Cod penal.

Apelantul a considerat necesar de a menționa că instanța judecătorească nu poate să

se limiteze la specificarea în sentință a probelor prin care se confirmă împrejurările ce au

importanță pentru soluționarea justă a cauzei, fără să expună conținutul acestor probe și

fără să le aprecieze după intima ei convingere, bazată pe cercetare multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită, ceea ce nu s-a realizat în cadrul cercetării

judecătorești.

3.3. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ichizli Dmitri, care a solicitat

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Ichizli Dmitri să fie achitat,

din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele:

- instanța nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului expuse în ședința

de judecată și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului

penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanțe care

constituie temei de casare a sentinței;

- anume martorul Terzi Irina a sustras bunurile părții vătămate, fapt recunoscut de

ea, și nu inculpații. Mai mult ca atât, anume la ea au fost depistate obiectele din aur care

aparțin lui Slukov Vasili;

- dacă inculpatul Ichizli Dmitri ar fi avut intenția reală să sustragă de la partea

vătămată careva bunuri, atunci nu-l trăgea de mână, ca să verifice de ce ultimul respira cu

dificultate, fapt confirmat și de partea vătămată, ci în liniște avea să sustragă bunurile și

să plece.

Apelantul a considerat că instanța de fond, în cadrul operațiunii de individualizare a

pedepsei, neîntemeiat i-a stabilit lui Ichizli Dmitri pedeapsa privativă de libertate cu

executare reală, în contextul în care executarea pedepselor stabilite celorlalți inculpați a

fost suspendată condiționat.

3.4. Avocatul Carabețchi Dumitru în interesele inculpatului Topal Veaceslav, care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Topal Veaceslav să

fie achitat, din motiv că acțiunile lui nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele:

- în scopul confirmării vinovăției inculpatului Topal Veaceslav acuzatorul de stat nu

a prezentat instanței alte probe decât declarațiile părții vătămate și ale martorului Terzi

Irina, iar cele acumulate în cadrul urmăririi penale nu pot fi admise ca probe și urmează

a fi excluse din dosar;

- procedura de prezentare spre recunoaștere a persoanelor a fost efectuată cu grave

încălcări ale prevederilor art. 116 Cod de procedură penală, deoarece din fotografiile

anexate la procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere s-a văzut clar că asistenții

procedurali nu se aseamănă deloc cu inculpații, totodată hainele acestora fiind murdare

de material de construcție. Această procedură a fost efectuată în lipsa traducătorului,

inculpații necunoscând limba de stat, fiindu-le grav încălcat dreptul la apărare.

Suplimentar, apelantul a invocat că nu putea fi admis ca probă procesul-verbal de audiere

4

a martorului Terzi Irina la urmărirea penală, deoarece această acțiune a fost efectuată cu

încălcarea dreptului la interpret, în lipsa traducătorului, totodată declarațiile acestui

martor fiind în contradicție cu celelalte probe.

3.5. Avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului Slav Piotr, care a solicitat

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Slav Piotr să fie achitat, din

motiv infracțiunea nu a fost săvârșită de dânsul.

În motivarea cererii depuse, apelantul a invocat următoarele:

- nu au fost administrate probe care ar arata direct sau indirect că inculpatul s-a aflat

în locuința lui Slukov Vasili și a participat în calitate de autor la sustragerea a careva

bunuri, nimeni din cei audiați nu a declarat acest fapt în instanță și nici un act procedural

nu conținea date despre prezența inculpatului în locuința victimei;

- la inculpat nu au fost găsite bunurile sustrase din apartamentul victimei, majoritatea

acestora au fost găsite în preajma blocului locativ și la martorul Terzi Irina, care declarase

că le-a sustras din apartament până la venirea lui Slav Piotr.

pronunțată integral la 14 aprilie 2016, au fost respinse apelurile declarate de avocații

Mîrzîncu Aurelia și Carabețchi Dumitru în numele inculpaților Ichizli Dmitri și Topal

Veaceslav și admise apelurile declarate de procuror, de avocatul Aronov Roman în

numele părții vătămate Slukov Vasili și avocatul Dodica Ruslan în numele inculpatului

Slav Piotr, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Ichizli Dmitri, Arnaut

Ivan și Topal Veaceslav au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (2), lit. b), d), e), f) Cod penal, cu stabilirea în privința acestora a pedepsei

cu închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, și anume în privința lui Ichizli

Dmitri pe un termen de 9 ani, iar în privința lui Arnaut Ivan și Topal Veaceslav pe un

termen de 8 ani, pentru fiecare.

S-a dispus achitarea lui Slav Piotr, învinuit în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f)

Cod penal, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că instanța de fond,

la rândul său, eronat a dispus reîncadrarea acțiunilor inculpaților în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal, odată ce probele cercetate demonstrau contrariul, dovedind pe

deplin vinovăția inculpaților Ichizli Dmitri, Topal Veaceslav și Arnaut Ivan în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b), d), e), f) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a reținut că atât din declarațiile părții vătămate, cât și ale

martorului Terzi Irina rezulta că inculpații au pătruns în apartamentul părții vătămate

având intenția de a sustrage pe ascuns bunurile persoanei, iar instanța de fond nu a apreciat

aceste relatări, prin prisma faptului că în procesul sustragerii părtea vătămată s-a trezit,

fapt la care inculpații nu s-au așteptat și motiv din care Ichizli Dmitri i-a aplicat două

lovituri cu o bară metalică în regiunea capului, cauzându-i o vătămare ușoară.

În acest sens, instanța de apel a considerat că prima instanță eronat a reîncadrat

acțiunile inculpaților, punând la baza soluției adoptate declarațiile martorului minor Terzi

Irina, date în cadrul ședinței de judecată, care urmau a fi apreciate ca fiind neclare și

necorespunzătoare adevărului, deoarece fiind audiată în două ședințe de judecată,

martorul dat a depus declarații diferite, neavând o poziție fermă, totodată fiind în

imposibilitate de a explica motivul divergențelor constatate în declarațiile sale.

5

Referindu-se la declarațiile martorului menționat, instanța de apel a considerat că

prima instanță nejustificat nu a dat apreciere celor depuse la urmărirea penală, or martorul

dat a relatat în ședința de judecată că în cadrul urmăririi penale a fost audiată în prezența

reprezentantului legal și a traducătorului, întrebările îi erau clare, fiindu-i adresate în

limba rusă și nu a fost supusă presiunilor fizice sau psihice din partea colaboratorilor de

poliție. Totodată, era relevant și faptul că în cadrul ședinței de judecată martorului minor

Terzi Irina i-a fost asigurată prezența psihologului, care în concluzii a comunicat că la

audierea acesteia a simțit confuzia (frica) minorei față de inculpați, fapt care ar putea

explica motivul divergențelor apărute în declarațiile sale în fața instanței de judecată.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele apelanților, prin

care se invoca că lipsesc probe pertinente ce ar dovedi săvârșirea tâlhăriei de către

inculpați, astfel constatându-se că apelanții nu au invocat circumstanțe concrete care ar

servi drept temei de adoptare a unei hotărâri de achitare în privința inculpaților Ichizli

Dmitri, Topal Veaceslav și Arnaut Ivan.

Menționând aprecierea probelor administrate sub toate aspectele, complet și

obiectiv, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, instanța de apel a constatat că inculpații Arnaut Ivan, Ichizli Dmitri

și Topal Veaceslav, la data de 19.06.2014, aproximativ între orele 04:00-05:00, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. 3 de pe str.

Titulescu 24, mun. Chișinău, având ca complice minora Terzi Irina XXX, a.n. XXX, care

se afla în interiorul apartamentului și a deschis ușa, unde l-au atacat pe proprietarul

apartamentului, cet. Slukov Vasili, aplicându-i lovituri de multiple ori în regiunea capului

și a coastelor, folosind în calitate de armă un obiect contondent dur, cauzându-i conform

raportului de constatare medico-legală nr. 2869 din 19.06.2014 plăgi contuze la nivelul

capului, echimoză cu suprafața excoriată la nivelul hemitoracelui drept, care se califică

ca vătămare ușoară, de unde au sustras în mod deschis un inel din aur cu greutatea de 12

gr, cu o piatră neagră de agat împrejur cu pietre prețioase de dimensiuni mai mici la preț

de 6000 lei, un telefon mobil de model „LG” de culoare neagră în care se afla cartela SIM

cu nr. 079993881 la preț de 1000 lei, un telefon mobil de model „Dell Aero” de culoare

neagră, cu nr. IMEI 354773040170494 în care se afla cartela SIM cu nr. 060455112, la

preț de 1500 lei, un portmoneu de piele combinat cu stofă de culoare neagră cu inscripția

„Gucci” la preț de 1000 lei, în care se aflau bani și anume două bancnote a câte 20 Euro

fiecare, ceea ce conform cursului oficial al BNM din 19.06.2014 constituia 757,48 lei,

500 lei și un card bancar “Mobiasbanca”, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul

săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate Slukov Vasili Chiril o daună materială în

proporții considerabile, în sumă totală de 10757,48 lei.

La stabilirea pedepselor penale, instanța de apel a reținut că infracțiunea comisă face

parte din categoria celor grave, a fost săvârșită cu intenție, fiind comisă din interes

material, cu aplicarea violenței, că prejudiciul cauzat nu a fost restituit părții vătămate, că

inculpații Ichizli Dmitri, Topal Veaceslav și Arnaut Ivan nu și-au recunoscut vina și în

cadrul urmăririi penale s-au eschivat de la organul de urmărire penală, fiind anunțați în

căutare, Arnaut Ivan și Ichizli Dmitri ulterior fiind reținuți, că lipsesc circumstanțe ce ar

atenua sau ar agrava răspunderea inculpaților, astfel fiind oportună stabilirea pedepsei cu

închisoare, cu executare reală, în privința inculpaților menționați.

6

Referindu-se la situația inculpatului Slav Piotr, instanța de apel a constatat că acesta,

de către organul de urmările penală, a fost învinuit că la 19.06.2014, aproximativ între

orele 04:00-05:00, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună și de

comun acord cu cet. Ichizli Dmitri, Topal Veaceslav și Arnaut Ivan, au pătruns în

apartamentul nr. 3 de pe str. Titulescu 24, mun. Chișinău, având ca complice minora Terzi

Irina XXX, a.n. XXX, care se afla în interiorul apartamentului și a deschis ușa, unde l-au

atacat pe proprietarul apartamentului, cet. Slukov Vasili, aplicându-i lovituri de multiple

ori în regiunea capului și a coastelor, folosind în calitate de armă un obiect contondent

dur, cauzându-i conform raportului de constatare medico-legală nr. 2869 din 19.06.2014

plăgi contuze la nivelul capului, echimoză cu suprafața excoriată la nivelul hemitoracelui

drept, care se califică ca vătămare ușoară, de unde au sustras în mod deschis un inel din

aur cu greutatea de 12 gr, cu o piatră neagră de agat împrejur cu pietre prețioase de

dimensiuni mai mici la preț de 6000 lei, un telefon mobil de model „LG” de culoare

neagră în care se afla cartela SIM cu nr. 079993881 la preț de 1000 lei, un telefon mobil

de model „Dell Aero” de culoare neagră, cu nr. IMEI 354773040170494 în care se afla

cartela SIM cu nr. 060455112, la preț de 1500 lei, un portmoneu de piele combinat cu

stofă de culoare neagră cu inscripția „Gucci” la preț de 1000 lei, în care se aflau bani și

anume două bancnote a câte 20 Euro fiecare, ceea ce conform cursului oficial al BNM

din 19.06.2014 constituia 757,48 lei, 500 lei și un card bancar “Mobiasbanca”, după care

cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând părții vătămate Slukov

Vasili Chiril o daună materială în proporții considerabile, în sumă totală de 10757,48 lei.

Instanța de apel a constatat că în cauză nu au fost administrate probe care ar

demonstra că inculpatul Slav Piotr s-a aflat în locuința lui Slukov Vasili și a participat la

sustragerea a careva bunuri, fiind relevant că nimeni din cei audiați nu a declarat acest

fapt în instanță și nici un act procedural nu conține date despre prezența inculpatului Slav

Piotr în locuința părții vătămate.

În opinia instanței de apel faptul neparticipării inculpatului la atacul tâlhăresc reieșea

din propriile sale declarații și ale părții vătămate, iar circumstanțele constatate impuneau

adoptarea soluției de achitare a lui Slav Piotr, din motiv că fapta sa nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, depus la 29 martie 2016,

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

parțială a acesteia, în partea achitării lui Slav Piotr, cu dispunerea rejudecării cauzei în

partea respectivă de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat următoarele:

- instanța de apel nu a analizat în ansamblu toate probele administrate la dosar,

referindu-se la cele care denotau nevinovăția inculpatului, fără a le aprecia la justa lor

valoare, or vina inculpatului a fost dovedită pe deplin;

- din declarațiile inculpaților, ale părții vătămate și ale martorilor s-a constatat că toți

inculpații, inclusiv și Slav Piotr, în ziua comiterii tâlhăriei se aflau împreună, iar după

comiterea infracțiunii inculpatul Slav Piotr i-a transportat cu automobilul său pe ceilalți

inculpați, inclusiv pe martorul Terzi Irina, de la locul infracțiunii;

7

- contrar normelor legale, instanța de apel l-a condamnat pe Arnaut Ivan și i-a stabilit

pedeapsa, deși era necesară încetarea procesului penal în legătură cu decesul ultimului,

eroare care poate fi corectată de către instanța de recurs, inclusiv din oficiu.

5.1. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Aronov Roman în numele părții vătămate Slukov Vasili, depus la 15 aprilie 2016, care în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a

acesteia, în partea achitării lui Slav Piotr și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acesta

să fie condamnat și să-i fie stabilită pedeapsa prevăzută de sancțiunea art. 188 alin. (2) lit.

b), d), e), f) Cod penal.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat următoarele:

- instanța de apel nu a întreprins toate măsurile procesuale necesare pentru

examinarea completă și multilaterală a cazului, fiind efectuată o cercetare insuficientă, în

urma căreia pripit s-a ajust la concluzia necesității achitării lui Slav Piotr;

- din materialele cauzei penale a rezultat cu certitudine că în acțiunile lui Slav Piotr

s-a constatat existența elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 188 alin.

(2) lit. b), d), e), f) Cod penal și, prin urmare, s-a constatat și existența faptei infracțiunii

imputate inculpatului;

- urmează a fi apreciată critic concluzia instanței de apel, potrivit căreia ,,în proces

nu au fost administrate probe care ar arata direct sau indirect că inculpatul Slav Piotr a

fost în locuința lui Slukov Vasili și a participat la sustragerea cărorva bunuri”, deoarece

participanți ai infracțiunii se recunosc acele persoane care au participat în mod intenționat

în procesul infracțional cu acțiunile sale în aspectul legat de contribuire la săvârșirea

infracțiunii și numai acei infractori acțiunile cărora în mod direct au cauzat o daună

persoanei.

În acest context, recurentul a invocat că în urma pătrunderii în apartamentul părții

vătămate inculpații au sustras în mod deschis bunurile acesteia și pentru a finaliza

acțiunile infracționale de tâlhărie, inculpatul Ichizli Dmitri i-a aplicat părții vătămate două

lovituri, fiindu-i cauzate leziuni corporale ușoare și a fugit din apartament cu bunurile

personale ale ultimei, iar inculpatul Slav Piotr a înlesnit comiterea infracțiunii prin

mijlocul său de transport, pe care l-a folosit în cauză, fiind remarcabil că anume în

automobilul său a fost depistată o țeavă metalică, cu care inculpații au lovit partea

vătămată.

Suplimentar, recurentul a considerat necesar de a menționa că inculpatul Slav Piotr

i-a ajutat pe ceilalți inculpați prin transportarea bunurilor sustrase din apartamentul părții

vătămate cu automobilul de model ,,Rover”, fapt confirmat prin declarațiile inculpaților.

5.3. Hotărârile judecătorești au fost atacate cu recurs ordinar de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Ichizli Dmitri, depus la 16 aprilie 2016, care în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora,

rejudecarea cauzei penale și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Ichizli

Dmitri să fie achitat, din motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele infracțiunii.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat următoarele:

- hotărârile judecătorești sunt ilegale și neîntemeiate, bazate pe aprecierea eronată și

unilaterală a tuturor probelor din dosar, fiind relevant că inculpatul nu și-a recunoscut

vina, invocând că s-a aflat în legitimă apărare în raport cu acțiunile părții vătămate;

8

- prezintă neclaritate faptul aflării țevii de metal, cu care probabil a fost lovită partea

vătămată, în mașina inculpatului Slav Piotr, or martorul Terzi Irina a declarat că

colaboratorii de poliție nu au găsit nimic în mașină, iar inculpații se aflau în automobilul

poliției în momentul când în prezența acestui martor a fost efectuată percheziția;

- pe țeava metalică nu au fost depistate amprentele digitale ale lui Ichizli Dmitri,

astfel reieșind că el nici nu s-a atins de ea, inclusiv în momentul intrării în apartamentul

lui Slukov Vasili, deoarece a intrat cu scopul de a-i acorda ajutor ultimului la rugămintea

lui Terzi Irina;

- martorul Terzi Irina, la urmărirea penală, a relatat că a fost influențată să depună

declarații împotriva inculpaților, prin promisiunea că va avea calitatea procesuală de

martor, totodată declarând că inculpatul Ichizli Dmitri se ridicase în apartamentul părții

vătămate la rugămintea ei, deoarece crezuse că Slukov Vasili nu răsufla din cauza pastilei

pe care anterior i-a pus-o în băutură și îi era frică să nu moară. Totodată, martorul dat a

mai menționat că a luat din apartamentul părții vătămate un inel cu piatră neagră și un

lănțișor din aur, care i-au fost dăruite și anume la ea au fost depistate obiectele din aur.

- declarațiile părții vătămate reprezentau unica probă pe care se baza învinuirea

adusă inculpatului, care nu au fost confirmate prin alte probe apte de a demonstra

vinovăția inculpatului. Din aceste considerente, instanța de apel nu putea să ia în

considerație aceste declarații, a căror veridicitate nu putea fi verificată.

5.4. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Malanciuc Viorel în numele condamnatului Arnaut Ivan, depus la 13 mai 2016, care a

solicitat casarea acesteia, cu încetarea urmăririi penale în privința lui Arnaut Ivan, pe

motivul decesului ultimului.

În motivarea cererii depuse, recurentul a invocat că decizia atacată este ilegală,

deoarece în ședința de judecată a informat instanța de apel despre faptul că Arnaut Ivan

este decedat, iar cele comunicate au fost verificate de către procuror, care ulterior a

prezentat în ședința de judecată informația oficială cu privire la decesul inculpatului (f.d

185, vol. VI). Din aceste considerente, avocatul a solicitat încetarea procesului penal în

privința inculpatului, însă instanța de apel nu a reacționat în mod corespunzător și

nejustificat a adoptat decizia prin care l-a recunoscut vinovat pe Arnaut Ivan și l-a

condamnat, stabilindu-i pedeapsa cu închisoare, cu executare reală.

5.5. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul

Ichizli Dmitri, depus la 16 mai 2016, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și

dispunerea achitării sale, indicând că învinuirea ce i-a fost incriminată este neîntemeiată,

deoarece declarațiile martorilor nu au fost luate în considerație, iar urmărirea penală a fost

realizată cu diverse încălcări.

lărgit concluzionează că cele declarate de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele

inculpatului Ichizli Dmitri și de inculpat urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu

menținerea deciziei atacate în partea condamnării ultimului, iar cele declarate de procuror,

de avocatul Aronov Roman în numele părții vătămate Slukov Vasili și de avocatul

Malanciuc Viorel în numele inculpatului Arnaut Ivan urmează a fi admise, cu casarea

parțială a deciziei instanței de apel și cu dispunerea rejudecării cauzei, în partea achitării

9

lui Slav Piotr și condamnării lui Arnaut Ivan, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Ichizli Dmitri și de inculpat, Colegiul penal lărgit constată că

motivul principal invocat de recurenți vizează critica aprecierii probelor de către instanța

de apel. În contextul dat, Colegiul penal reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul

că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol,

astfel neconstituind un temei pentru recurs separat. În acest sens, este necesar de a

menționa că potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să

judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată de

a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter procedural sau

material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține de judecarea

fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de recurs. În contextul

dat, Colegiul penal reiterează că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

hotărârilor judecătorești atacate, exclusiv prin prisma prezenței sau absenței temeiurilor

pentru recurs, prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal va respinge argumentul recurenților în

partea dată, ca fiind de jure inadmisibil. În același context, Colegiul penal constată că

temeiul pentru recurs invocat de avocatul Mîrzîncu Aurelia, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

nu și-a găsit confirmare în prezenta cauză, fiind invocat nemijlocit întru susținerea criticii

privind aprecierea probelor. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că alt temei invocat

de avocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, la fel nu și-a

găsit confirmare, deoarece recurentul a omis să expună careva argumente întru

fundamentarea poziției sale în această parte.

Suplimentar, Colegiul penal lărgit constată că recursul ordinar declarat de inculpatul

Ichizli Dmitri generalmente nu conține indicarea vreunui temei de recurs din cele

prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, în mod corespunzător fiind omisă

expunerea motivelor prin prisma erorii de drept care necesita a fi invocată, contrar

prevederilor legale expuse la art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, astfel fiind

necorespunzător cerințelor de formă și de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de

procedură penală.

Din motivele enunțate, Colegiul penal lărgit consideră necesară respingerea

recursurilor ordinare menționate, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei instanței de apel

în partea condamnării lui Ichizli Dmitri.

Totodată, Colegiul penal lărgit consideră necesară admiterea recursurilor ordinare

declarate de procuror și de avocatul Aronov Roman în numele părții vătămate

Slukov Vasili, prin care s-a solicitat casarea deciziei instanței de apel în partea achitării

lui Slav Piotr, deoarece argumentele invocate în această parte sunt întemeiate și, în

10

consecință, temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

și-a găsit confirmare în cauză.

Astfel, Colegiul penal constată că instanța de apel, pronunțându-se asupra situației

inculpatului Slav Piotr, a conchis asupra faptului că “nu au fost administrate probe care

ar indica nemijlocit sau indirect că inculpatul Slav Piotr a fost în locuința lui Slukov

Vasili și a participat la sustragerea a careva bunuri”, totodată în mod contradictoriu

statuând asupra faptului că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorului Terzi

Irina, date în cadrul urmăririi penale (f.d. 234, 238, pct. 17.2 și 26 din decizia atacată, vol.

VI).

În acest context, reieșind din considerentul că instanța de apel a dat credibilitate

declarațiilor martorului menționat, ea urma să le aprecieze în mod corespunzător, or în

acestea s-a relatat că toți inculpații se aflau afară, sub geamul apartamentului părții

vătămate, iar aproximativ la ora 05:00 inculpații au dus-o acasă cu automobilul de model

“Rover”. În acest sens, instanța de apel urma să coroboreze aceste declarații cu cele date

de inculpații Ichizli Dmitri și Topal Veaceslav la audiere în apel și de inculpatul Arnaut

Ivan la audiere în instanța de fond (f.d. 224-229, vol. VI), care unanim au declarat că la

volanul automobilului “Rover” se afla inculpatul Slav Piotr, fapt confirmat inclusiv de

ultimul la audiere în apel (f.d. 227, vol. VI), precum și să dea apreciere faptului că țeava

de metal cu care partea vătămată a fost lovită a fost depistată anume în automobilul de

model “Rover”, anterior menționat.

În opinia Colegiului penal lărgit, omisiunea instanței de apel de a aprecia obiectiv

probele atât sub aspectul conținutului lor, cât și sub aspectul coroborării reciproce, a dus

la concluzia pripită privind lipsa probelor care ar indica asupra participării lui Slav

Piotr la comiterea infracțiunii și, în mod corespunzător, la adoptarea prematură a

soluției de achitare a ultimului, deoarece această soluție contravine motivării expuse în

decizia adoptată, cu atât mai mult în contextul în care instanța de apel, menționând

necesitatea aprecierii declarațiilor martorului Terzi Irina și considerând că acestea

prezintă claritate și concludență, a omis de a le aprecia în ansamblu cu celelalte probe.

Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit consideră necesară admiterea

recursurilor declarate de partea acuzării, or în prezența contradicțiilor depistate în partea

descriptivă a deciziei atacate, în raport cu dispozitivul acesteia, se atestă că instanța de

apel a omis de a aprecia probele în conformitate cu dispozițiile legale, la care apelanții

din grupul procesual menționat au făcut referire în cererile de apel.

Suplimentar, Colegiul penal lărgit va admite și recursul ordinar declarat de

avocatul Malanciuc Viorel în numele inculpatului Arnaut Ivan, fiind relevante

argumentele expuse în acesta.

Colegiul penal lărgit constată că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată,

verificând prezența părților la proces, instanța de apel a reținut absența inculpatului

Arnaut Ivan, în legătură cu decesul acestuia, potrivit avizului de recepție anexat la

materialele cauzei (f.d. 198, vol. VI). Suplimentar, se constată că la etapa înaintării

cererilor și demersurilor, procurorul a solicitat anexarea la materialele cauzei a extrasului

din programul de lucru “ACCES” (f.d. 199, vol. VI), cu privire la decesul inculpatului în

11

cauză, iar avocatul acestui inculpat a solicitat încetarea judecării apelului declarat în

numele inculpatului, pe motivul decesului ultimului (f.d. 203, vol. VI).

În legătură cu cele enunțate, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a

reacționat la solicitările formulate în partea respectivă, fiind omisă expunerea asupra

acestora atât în conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată, cât și în decizia

adoptată. Totodată, Colegiul penal lărgit este în imposibilitate de a satisface solicitarea

recurentului de încetare a procesului penal în privința lui Arnaut Ivan, în legătură cu

decesul ultimului, or potrivit prevederilor art. art. 3 alin. (1), 4 alin. (1)-(4) din legea

privind actele de stare civilă, nr. 100-XV din 26.04.2001, înregistrarea actului de stare

civilă de deces este asigurată de organele de stare civilă, iar ca urmare a înregistrării se

întocmește actul respectiv de stare civilă, pe a cărui bază se eliberează certificatul de

stare civilă – certificatul de deces, iar un asemenea act nu este prezent la materialele

cauzei, ceea ce împiedică probarea decesului lui Arnaut Ivan și, corespunzător,

satisfacerea solicitării recurentului.

În prezența circumstanțelor enunțate, din motivul omisiunii instanței de apel de a se

pronunța asupra solicitărilor menționate, precum și pentru a asigura avocatul cu

posibilitatea de a proba decesul lui Arnaut Ivan, Colegiul penal lărgit consideră necesară

admiterea recursului ordinar declarat.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele expuse în

prezenta decizie, să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și inclusiv să

țină cont de cele invocate în recursurile admise prin prezenta decizie, să identifice și să

expună conținutul acelor probe, ce urmează a fi apreciate în deplină conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, care demonstrează sau infirmă acțiunile și

contribuția, în parte, a inculpaților la săvârșirea infracțiunii incriminate, să se expună

motivat asupra tuturor cererilor și demersurilor înaintate de părți pe parcursul judecării

apelurilor și să adopte o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

414 și 419 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016 de avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Ichizli Dmitri și de inculpat.

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții

de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, de avocatul Aronov Roman în numele părții vătămate

Slukov Vasili și de avocatul Malanciuc Viorel în numele inculpatului Arnaut Ivan,

casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 martie 2016, în partea

achitării lui Slav Piotr XXX și condamnării lui Arnaut Ivan XXX, cu dispunerea

rejudecării cauzei în părțile respective de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În rest, se mențin dispozițiile deciziei atacate.

12

Decizia este irevocabilă în partea respingerii recursurilor ordinare și nesusceptibilă

de a fi atacată în partea dispunerii rejudecării cauzei de către instanța de apel, pronunțată

integral la 25 august 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

13