1ra-1174/2017 — Art. 201/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 17 martie 2017, cauza fiind examinată în procedură simplificată prevăzută de art 364/1 Cod de procedură penală, Auzeac Alexandru XXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Potrivit sentinței s-a constatat că Auzeac Alexandru pe parcursul unei perioade îndelungate de timp manifesta un comportament violent față de concubina sa Vanghele Claudia exprimat prin aplicarea forței fizice, adresarea expresiilor indecente, ofense și insulte. Astfel, la 09 aprilie 2015, aproximativ la orele 13:00, aflându-se la domiciliul concubinei sale Vanghele Claudia situat în s. XXX, XXX, cu scopul de a-i cauza ultimei suferințe fizice și psihice, fiind în stare de ebrietate, din motive de gelozie a inițiat un conflict în familie apoi a lovit-o pe Vanghele Claudia cu o bucată de fier în regiunea capului cauzându-i suferințe fizice și psihice. Care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 112-D din 27 aprilie 2015, la Vanghele Claudia au fost depistate: plagă pe frunte, fractura osului frontal pe stânga, fractura osului radial și 3 metacarpal a minelor, leziuni care au fost produse prin acțiunea traumatică repetată a unui corp dur contondent și sa calificat ca vătămare gravă, periculoasă pentru viață. Astfel prin acțiunile sale intenționate cet. Auzeac Alexandru a comis infracțiunea prevăzută de art. 201/1 alin. (3) lit. a) Cod penal – violența în familie, adică acțiunea intenționată manifestată fizic și verbal, comisă de un membru al familiei asupra altui membru al familiei, care a cauzat vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate. În motivarea apelului declarat invocase că: este de acord cu calificarea acțiunilor comise, deoarece recunoaște vina pe deplin, însă i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră. Cauza a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, nu a solicitat administrarea de noi probe, conform art. 364/1 Cod de procedură penală. A fost în relații de concubinaj cu partea vătămată Vanghele Claudia timp de 14-15 ani. La data de 09 aprilie 2015 aproximativ la orele 13:00, a venit la domiciliul concubinei din or. XXX, ultima începuse al numi cu cuvinte înjurioase, al umili, enervându-se pentru așa comportare a ridicat de jos o coadă de sapă și a lovit-o. A recunoscut integral vinovăția, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, se căiește sincer de cele comise, și-a cerut iertare de la partea vătămată. În cadrul examinării cauzei penale, partea vătămată nu a înaintat acțiune civilă, însă inculpatul este deacord de a-i recupera toate prejudiciile cauzate. Totodată, instanța de judecată nu a luat în considerație la stabilirea pedepsei faptul că, partea vătămată l-a iertat, nu dorește ca să fie pedepsit la pedeapsă privativă de libertate, fapt declarat de către aceasta de nenumărate ori în instanța de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2017, pronunțată integral la 17 mai 2017, s-a respins ca nefondat apelul declarat. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că argumentele aduse de către inculpat privind recunoașterea vinovăției (sau comportamentul sincer), care atrage incidența procedurii simplificate, nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară, deoarece ar însemna că aceleași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Iar acceptarea probelor administrate la faza de urmărire penală, nu pot fi reținute ca circumstanțe excepționale ce ar prevala asupra numirii unei pedepse adecvate inculpatului. Cu referire la pedeapsa aplicată, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a apreciat măsura de reprimare a acestuia, ținând cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea. Pedeapsa stabilită inculpatului era în corespundere cu împrejurările cauzei, pericolul social ridicat și consecințele acțiunilor acestuia pentru partea vătămată, precum și în conformitate cu normele legale, instanța considerând că va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, careva temeiuri de casare a sentinței nefiind stabilite. Motivele invocate de apelant sunt neîntemeiate, or la emiterea sentinței de către prima instanță nu a fost comisă nici-o eroare de fapt și de drept la individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatului.

Hotărârile instanțelor de judecată sunt atacate cu recurs ordinar de către avocatul Galina Lunga în numele inculpatului Auzeac Alexandru, depus la data de 26 mai 2017, prin care solicită casarea acestora, rejudecarea cauzei cu emiterea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă non privativă de libertate. În motivarea recursului declarat menționează că: Cu calificarea acțiunilor comise de inculpat este deacord, deoarece a recunoscut vina pe deplin, însă i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră. Cauza a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, inculpatul nu a solicitat administrarea de noi probe, conform art. 364/1 Cod de procedură penală. A fost în relații de concubinaj cu partea vătămată Vanghele Claudia timp de 14-15 ani. Din acest considerent consideră că instanțele de judecată nu a luat în considerație relațiile dintre foștii concubini, atât și circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea. La data de 09 aprilie 2015 aproximativ la orele 13:00, inculpatul venise la domiciliul concubinei din or. XXX, iar ultima începuse al numi cu cuvinte înjurioase, al umili, enervându-se pentru așa comportare a ridicat de jos o coadă de sapă și a lovit-o. A recunoscut integral vinovăția, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, se căiește sincer de cele comise, și-a cerut iertare de la partea vătămată. În cadrul examinării cauzei penale, partea vătămată nu a înaintat acțiune civilă, însă inculpatul este deacord de a-i recupera toate prejudiciile cauzate. Totodată, instanța de judecată nu a luat în considerație la stabilirea pedepsei faptul că, partea vătămată l-a iertat, nu dorește ca să fie pedepsit la pedeapsă privativă de libertate, fapt declarat de către aceasta de nenumărate ori în instanța de judecată. Mai mult ca atât, starea sănătății inculpatului s-a înrăutățit și s-au agravat bolile cronice. Ca circumstanță atenuantă potrivit art. 76 Cod penal se reține recunoașterea vinei, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat, specificând că este neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar declarat, dacă se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Colegiul penal constată că, argumentul recurentului vizează în exclusivitate chestiunea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, care acesta o consideră prea aspră. Apreciind argumentele invocate de recurent, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, fiind relevante constatările instanței de apel în partea supusei critici. Astfel, instanța de apel a susținut constatările primei instanțe, care la stabilirea pedepsei a ținut cont de circumstanțele cauzei, de prevederile art. 61, 75, 79 Cod penal și 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, că infracțiunea comisă de inculpat face parte din categoria celor grave, vina a recunoscut-o pe deplin, de scopul pedepsei penale în restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și de faptul că inculpatul anterior a comis fapte infracționale similare privind violența în familie (sentința anterioară la f.d. 40-41). Reieșind din circumstanțele constatate, Colegiul penal apreciază justețea concluziilor instanțelor de judecată în partea individualizării pedepsei stabilite inculpatului, acestea fiind în concordanță cu circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului. Din considerentele enunțate, apreciind că temeiul pentru recurs, invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare și nu au fost identificate alte temeiuri, care examinate din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal conchide că recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat, or la emiterea hotărârilor instanțele de judecată nu au comis nici-o eroare de fapt și de drept la individualizarea și stabilirea pedepsei inculpatului.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Lunga Galina în numele inculpatului Auzeac Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui Auzeac Alexandru XXX, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2017. Președinte Petru Ursache Judecători Nadejda Toma Vladimir Timofti