1ra-1062/2017 — art. 328 alin. 2 lit. a CP

1ra-1062/2017 — art. 328 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1062/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

18 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

TIMOFTI Vladimir

ALERGUȘ Constantin

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul șef interimar al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 02 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe

HIOARĂ Alexandru xxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.08.2008 – 15.06.2009;

Instanța de apel: 17.10.2016 – 02.03.2017;

Instanța de recurs: 02.06.2017 – 18.07.2017.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis și cu privare de dreptul de a ocupa funcții în

organele de drept ale Republicii Moldova pe un termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedeapsei cu închisoarea stabilită în privința lui

Hioară Al. a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani.

în calitate de inspector al poliției rutiere a CPR Vulcănești, numit în funcție conform

ordinului MAI Găgăuzia nr.152 din 13 august 2004, fiind funcționar public, investit de o

instituție publică cu atribuții de funcție publică, acționând împreună cu inspectorul poliției

rutiere al CPR Vulcănești, Peșterean V., a încălcat pct.14 și 15 din Legea nr.416 din

18.12.1990 cu privire la poliție, pct. l, 2 a Anexei II a hotărârii Parlamentului RM nr.1275

1

din 15.02.1993 cu privire la aprobarea mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare a

acestora de către colaboratorii organelor interne și militarii trupelor de carabinieri ale

Ministerului Afacerilor Interne, care reglementează modul și limitele de aplicare a forței

fizice, în cazurile stabilite de actele normative, a săvârșit excesul de putere, cu aplicarea

violenței în privința unui minor, cetățean al Republicii Moldova. În rezultat acțiunilor sale,

au fost cauzate prejudicii considerabile drepturilor și intereselor minorului Ivanoglo Al.

Hioară Al. în noaptea din 21 spre 22 noiembrie 2005, fiind în exercițiul funcției, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe stradă la intrarea în barul „Orfei”, situat în

subsolul clădirii administrative a CPR Vulcănești de pe str. Lenin 102, or. Vulcănești, a

început a-l molesta pe minorul Ivanoglo Al., născut la 29.12.1987, aflat în acel loc,

invocându-i acestuia cerințe inventate privitor la comportamentul său neadecvat în locurile

publice. În același timp, inspectorul Hioară Al. a cerut de la minorul Ivanoglo Al. să-i procure

băuturi alcoolice pentru dânsul, pentru a aplana conflictului apărut între ei, însă minorul a

refuzat executarea cerințelor acestuia.

Atunci Hioară Al., fiind frustrat de refuzul minorului Ivanoglo Al. de a-i cumpăra

băuturi alcoolice, și dorința de a-1 speria pe acesta cu reținerea administrativă pentru o

presupusă faptă contravențională săvârșită de către Ivanoglo Al., utilizând funcția de

colaborator de poliție, investit cu atribuții de reținere și de aducere la poliție a persoanelor

care au comis contravenții administrative, în lipsa temeiurilor legale 1-a dus pe minorul

Ivanoglo Al. în clădirea CPR Vulcănești, și anume în camera de serviciu, situată la primul

etaj, și din nou a început să-1 sperie cu reținerea administrativă.

Hioară Al. a aflat din cuvintele părții vătămate Ivanoglo Al. că este minor, aceasta fiind

circumstanță ce î-l împiedica să-i aplice reținerea administrativă, având intenția de a se

răzbuna pe minorul Ivanoglo Al. pentru că nu i-a executat cerințele ilegale de a-i cumpăra

băuturi alcoolice, l-a condus pe minorul Ivanoglo Al. în ograda din spatele clădirii CPR

Vulcănești, iar în urma lor mergea și inspectorul poliției rutiere a CPR Vulcănești, Peșterean

V., care se afla în acel timp în clădirea poliției, și a cunoscut despre conflictul apărut spontan

între Hioară Al. cu minorul Ivanoglo Al., care până la acel timp împreună cu Hioară Al., au

consumat băuturi alcoolice.

La ieșirea inspectorului de poliție Hioară Al. și a minorului Ivanoglo Al., în ograda din

spatele clădirii de poliție, inspectorul de poliție Peșterean V. fiind de asemenea în stare de

ebrietate alcoolică, susținând colegul său în acțiunile ilegale față de minorul Ivanoglo Al.,

depășind limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, intenționat, în timp ce minorul

se afla cu spatele la dânsul, i-a aplicat lui Ivanoglo Al. o lovitură cu pumnul în regiunea din

spate a capului, cauzându-i astfel lui Ivanoglo Al. plagă contuză, de la care minorul și-a

pierdut cunoștința și a căzut la pământ. După aceasta, inspectorul Peșterean V. s-a întors în

clădirea CPR Vulcănești, iar Hioară Al., depășind limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, intenționat a continuat să-l bată pe minorul Ivanoglo Al. care era culcat pe pământ,

aplicându-i multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni ale corpului.

În rezultatul acțiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliție a CPR Vulcănești Hioară

2

Al. și Peșterean V., minorului Ivanoglo Al. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă

de traumă cranio-cerebrală închisă, comoție cerebrală, plagă contuză pe partea piloasă a

capului, excoriație în regiunea retroauriculară stângă, edeme postraumatice în regiunea părții

piloase a capului și a mandibulei, echimoză în regiunea hemitoracelui drept, eritem

postraumatic în regiunea coapsei drepte, care conform raportului de expertiză medico-legală

nr.272/D din 21.02.2006, se califică ca vătămări corporale medii, cu prejudicierea sănătății

pe o perioadă mai mare de 21 zile.

Dumitran I. în numele inculpatului, au atacat-o cu apel.

apelurile declarate au fost respinse, ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Decizia instanței de apel menționată supra nu a fost contestată cu recurs ordinar de

nici un participant la proces, respectiv a devenit irevocabilă la 10 februarie 2010.

Peșterean V. a declarat apel împotriva sentinței, solicitând repunerea în termenul pentru

declararea apelului, casarea acesteia și excluderea din conținutul ei a constatărilor ce se referă

la Peșterean V.

În motivarea apelului, avocatul Malic Gh. a indicat că, în procedura Procuraturii UTA

Găgăuzia se află cauza penală nr. 2008088010 de învinuire a cet. Peșterean V., care în

complicitate cu Hioară Al. ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod

penal. Despre care învinuitul Peșterean V. a aflat recent, deoarece din anul 2007 se află legal

peste hotarele Republicii Moldova și doar la momentul când a expirat termenul de

valabilitate a pașaportului, s-a adresat la ambasada Republicii Moldova, i-a fost adus la

cunoștință faptul că există o cauză penală pe numele lui. Prin cererea părții apărării, s-a

reluat procesul penal, iar la data de 02 septembrie 2016, părții apărării i-au fost prezentate un

set de acte procedurale, despre care nu cunoșteau anterior, inclusiv și sentința judecătoriei

Vulcănești din 15 iunie 2009 adoptată în cauza penală nr. 1-2/09 în privința cet. Hioară Al.,

care conține un șir de „constatări”, referitoare și la personalitatea lui Peșterean V. și careva

pretinse acțiuni ale lui.

Apelantul a menționat că, fără a pune la îndoială constatările instanței în privința

persoanei condamnate, consideră că sentința dată afectează grav drepturile și libertățile lui

Peșterean V., inclusiv dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, precum și

încalcă prevederile art. 325 alin. (1) Cod procedură penală, or în această cauză, prima instanță

a ieșit din limitele judecării cauzei, s-a pronunțat asupra acțiunilor persoanei care nu a fost

trimisă în judecată prin rechizitoriu și fără ca acestuia să i se acorde posibilitate de a prezenta

probe în apărarea sa.

În viziunea apelantului, erorile indicate constituie erori materiale evidente, care

verosimil s-au strecurat datorită faptului că a fost scanată și transcrisă în mod automat

învinuirea adusă inculpatului Hioară Al., de altfel pretinsele acțiuni ale lui Peșterean V.

3

incluse în actul de învinuire, nu putea fi obiectul dezbaterilor judiciare, fiind necesar a

prezuma, că instanța a fost una obiectivă și imparțială, care ar fi procedat în limitele legii, și

nu putea să se pronunțe asupra unor pretinse constatări și acțiuni ale cet. Peșterean V., făcute

în prealabil de către organul de urmărire penală, or aceasta contravine dreptului la un proces

echitabil, prezumției nevinovăției, precum și limitelor judecării cauzei garantate de alin. (1)

art. 325 Cod procedură penală, conform cărora, judecarea cauzei în primă instanță se

efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu.

Prin urmare, în scopul corectării mai puțin prejudiciabile a erorilor materiale evidente,

fără a le numi ca fiind grave încălcări de procedură, ce afectează sentința în întregime și

obiectivitatea instanței care a adoptat-o, apelantul a considerat că are dreptul de a depune o

cerere în ordinea art. 249 Cod procedură penală, urmând ca prima instanță, la cererea

persoanei interesate, și anume a avocatului lui Peșterean V., să emită o încheiere despre

corectarea efectuată, făcându-se mențiune și la sfârșitul actului corectat.

Apelantul a notat că, este evident și fără nici un dubiu, că până la momentul actual, lui

Peșterean V. nu i-a fost adusă o învinuire oficială, cu atât mai mult în privința acestuia nu a

fost întocmit un rechizitoriu, respectiv el ca și persoană nu a avut calitatea de acuzat, iar

pretinsele acțiuni ale lui nu puteau fi obiectul dezbaterilor judiciare și probabil nici nu au

fost, fiind strecurată doar o eroare materială evidentă.

În aceiași ordine de idei, apelantul a subliniat că în conținutul sentinței, în prima pagină

a părții descriptive ca fiind un fapt constatat, este expus, că Hioară Al. acționând de comun

acord cu inspectorul poliției rutiere a CPR Vulcănești, Peșterean V.. De asemenea, în

conținutul sentinței mai sunt și alte constatări privitor la acțiunile săvârșite de Peșterean V.,

incluse în învinuirea adusă lui Hioară Al.. Astfel, fiind constatate fapte juridice, care sunt

calificate ca infracțiune, adică faptul comiterii de către Hioară Al. împreună cu Peșterean V.

a infracțiunii incriminate prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, prin ce grav a fost

afectat dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și prezumția nevinovăției.

Din aceste considerente, apelantul a conchis că sentința primei instanțe, în forma

expusă nu poate fi menținută, deoarece încalcă drepturile lui Peșterean V..

admis apelul declarat de avocatul Malic Gh. în interesele lui Peșterean V. sentința a fost

casată integral și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit căreia Hioară Al. a fost declarat vinovat

în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

organele MAI pe un termen de 5 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei

cu închisoare, stabilită lui Hioară Al., pe un termen de probă de 3 ani.

este participant pe cauza penală de învinuire a lui Hioară Al. în baza prevederilor art. 328

alin.(2) lit. a) Cod penal, în temeiul faptului că cauza în privința acestuia a fost disjungată la

4

faza de urmărire penală, și că nu a cunoscut despre conținutul sentinței până la 02 septembrie

2016, când părții apărării i-a fost înmânată sentința, iar apelul a fost depus la 07 septembrie

2016, instanța de apel l-a considerat ca fiind depus cu respectarea termenului de 15 zile,

respectiv, nefiind necesară soluționarea chestiunii privitor la repunerea în termen a cererii de

apel.

Instanța de apel, studiind materialele cauzei, analizând probele din dosar, a constatat

că: Hioară Al., activând în calitate de inspector al poliției rutiere a CPR Vulcănești, numit în

funcție conform ordinului MAI Găgăuzia nr.152 din 13 august 2004, fiind funcționar public,

investit de o instituție publică cu atribuții de funcție publică, a încălcat pct.14 și 15 din Legea

nr.416 din 18.12.1990 cu privire la poliție, pct. l, 2 a Anexei II a hotărârii Parlamentului RM

nr.1275 din 15.02.1993 cu privire la aprobarea mijloacelor speciale și a regulilor de aplicare

a acestora de către colaboratorii organelor interne și militarii trupelor de carabinieri ale

Ministerului Afacerilor Interne, care reglementează modul și limitele de aplicare a forței

fizice, în cazurile stabilite de actele normative, a săvârșit excesul de putere, cu aplicarea

violenței în privința unui minor, în următoarele circumstanțe.

Hioară Al. în noaptea din 21 spre 22 noiembrie 2005, fiind în exercițiul funcție, fiind

în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se pe stradă la intrarea în barul „Orfei”, situat în

subsolul clădirii administrative a CPR Vulcănești de pe str. Lenin 102, or. Vulcănești, a

început a-1 molesta pe minorul Ivanoglo Al., aflat în acel loc, invocându-i acestuia cerințe

inventate privitor la comportamentul său neadecvat în locurile publice. În același timp,

inspectorul Hioară Al. a cerut minorului Ivanoglo Al. să-i procure băuturi alcoolice pentru

dânsul, pentru a aplana conflictului apărut între ei, însă minorul a refuzat executarea

cerințelor acestuia.

Atunci Hioară Al., fiind frustrat de refuzul minorului Ivanoglo Al. de a-i cumpăra

băuturi alcoolice, și dorința de a-1 speria pe acesta cu reținerea administrativă pentru o

presupusă faptă contravențională săvârșită de către Ivanoglo Al., utilizând funcția de

colaborator de poliție, investit cu atribuții de reținere și de aducere la poliție a persoanelor

care au comis contravenții administrative, în lipsa temeiurilor legale 1-a dus pe minorul

Ivanoglo Al. în clădirea CPR Vulcănești, și anume în camera de serviciu, situată la primul

etaj, și din nou a început să-1 sperie cu reținerea administrativă.

Hioară Al. a aflat din cuvintele părții vătămate Ivanoglo Al. că este minor, ca o

circumstanță ce împiedică aplicarea reținerii administrative, având intenția de a se răzbuna

pe minorul Ivanoglo Al. pentru că nu i-a executat cerințele ilegale de a-i cumpăra băuturi

alcoolice, 1-a condus pe minorul Ivanoglo Al. în ograda din spatele clădirii CPR Vulcănești,

în urma lor mergea o persoană, care era colaborator al CPR Vulcănești, urmărirea penală în

privința căruia a fost disjungată într-o procedură separată, care se afla în acel timp în clădirea

poliției, și a cunoscut despre conflictul apărut spontan între Hioară Al. cu minorul Ivanoglo

Al., și care până la acel timp împreună cu Hioară Al., au consumat băuturi alcoolice.

La ieșirea inspectorului de poliție Hioară Al. și a minorului Ivanoglo Alexandru, în

ograda din spatele clădirii de poliție, colaboratorul al CPR Vulcănești sus menționat,

5

urmărirea penală în privința căruia a fost disjungată într-o procedură separată, fiind de

asemenea în stare de ebrietate alcoolică, susținând colegul său în acțiunile ilegale față de

minorul Ivanoglo Al., depășind limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

intenționat, în timp ce minorul se afla cu spatele la dânsul, i-a aplicat lui Ivanoglo Alexandru

o lovitură cu pumnul în regiunea din spate a capului, cauzându-i astfel lui Ivanoglo Al. plagă

contuză, de la care minorul și-a pierdut cunoștința și a căzut la pământ, dar acesta, s-a întors

în clădirea CPR Vulcănești, iar Hioară Al., depășind limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, intenționat a continuat să-1 lovească pe minorul Ivanoglo Al., care era

culcat pe pământ, aplicându-i multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite regiuni

ale corpului.

În rezultatul acțiunilor ilegale ale colaboratorilor de poliție a CPR Vulcănești, Hioară

Al. și a persoanei, urmărirea penală în privința căreia a fost disjungată într-o procedură

separată, minorului Ivanoglo Al. i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă, comoție cerebrală, plagă contuză pe partea piloasă a capului,

excoriație în regiunea retroauriculară stângă, edeme postraumatice în regiunea părții piloase

a capului și a mandibulei, echimoză în regiunea hemitoracelui drept, eritem postraumatic în

regiunea coapsei drepte, care conform raportului de expertiză nedico-legală nr.272/D din

21.02.2006, se califică ca vătămări corporale medii, cu prejudicierea sănătății pe o perioadă

mai mare de 21 zile.

Instanța de apel a menționat că, sentința primei instanțe nu este contestată în partea

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Hioară Al. și nici în partea ce privește vinovăția

acestuia, din care motiv instanța de apel nu a supus aprecierii probele în baza cărora instanța

de judecată a adoptat sentința de condamnare a lui Hioară Al., or, calea ce atac ordinară

împotriva sentinței este utilizată de către o persoană ale cărei interese legitime au fost

prejudiciate prin sentința judecătorească.

La fel, s-a notat că apelantul nu aduce critici sentinței nici în partea ce privește

individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului Hioară Al.

În același timp, instanța de apel a analizat sentința primei instanțe prin prisma

materialelor dosarului și a conchis că la adoptarea sentinței a încălcat normele procesual-

penale, din următoarele considerente.

Potrivit art. 296 alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriu se compune din două

părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în

privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția

învinuitului, argumentele invocate de învinuire în apărarea sa și rezultatele verificării acestor

argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și

temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 Codul penal

dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana

învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor

lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța de judecată competentă.

Conform art. 325 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în prima instanță

6

se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu.

Potrivit art. 382 alin. (1) Cod de procedură penală, completul de judecată sau

judecătorul, când judecă singur cauza, deliberează mai întâi asupra chestiunilor de fapt și

apoi asupra chestiunilor de drept.

În conformitate cu prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul

de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Din actele dosarului penal, s-a constatat că, prin ordonanța procurorului din 31 iulie

2008 cauza penală de învinuire a lui Peșterean V. în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.

328 alin.(2) lit.a) Cod penal, a fost disjunsă din cauza penală cu nr. 2006088002, împreună

cu materialele administrate în privința acestuia (Vol. I, f.d.45).

Potrivit rechizitoriului lui Hioară Al. îi este incriminată săvârșirea facțiunii prevăzută

de art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal (vol.I, f.d.176-181).

Lecturând partea descriptivă a sentinței pe segmentul descrierii faptei prejudiciabile,

considerată ca fiind dovedită în acțiunile inculpatului Hioară Al., instanța de apel a reținut

că indicarea în sentință a acțiunilor săvârșite de Peșterean V. pe lângă acțiunile săvârșite și

constatate în sarcina inculpatului Hioară Al., constituie o încălcare a principiului prezumției

de nevinovăție a apelantului Peșterean V., or, în privința acestuia partea acuzării nu a întocmit

un rechizitoriu în care să-i fie formulată învinuirea care i se incriminează cu încadrarea

juridică a acțiunilor sale, ca ulterior, rechizitoriul împreună cu materialele cauzei penale să

fie transmis spre judecare instanței de judecată competente.

De asemenea, s-a indicat că la materialele dosarului este anexată ordonanța procurorului

prin care cauza penală în privința lui Peșterean V. a fost disjunsă într-o procedură separată,

iar la dosarul penal de învinuire a inculpatului Hioară Al., nu sunt administrate probe privitor

la faptele săvârșite de Peșterean V.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a menționat că prima instanță la constatarea

faptei considerate ca fiind dovedită în acțiunile inculpatului Hioară Al. urma să indice că

infracțiunea a fost săvârșită de către inculpat împreună cu o persoană, în privința căreia cauza

a fost disjunsă într-o procedură separată.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a notat că prima instanță a judecat cauza numai

în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu, reieșind din senul art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, pe când la caz s-a

constatat că rechizitoriu expediat instanței de judecată cu materialele cauzei penale conține

formularea învinuirii și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului Hioară Al., dar nu și în

privința lui Peșterean V.

Drept urmare, a reținut că prima instanță la adoptarea sentinței prin indicarea lui

Peșterean V. ca participant a infracțiunii imputate inculpatului, a depășit limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu.

7

către acuzatorul de stat, care solicită casarea acesteia și menținerea în vigoare a sentinței

primei instanțe.

În motivarea recursului, indică că instanța de apel eronat a apreciat argumentele

invocate de către avocatul Malic Gh. și greșit a admis apelul declarat, fără a supune verificării

dacă apelantul întrunește calitățile de titular al dreptului de contestare cu apel a sentinței în

cauză.

În continuare, menționează că, deși instanța de apel s-a referit în decizie la conținutul

rechizitoriului (vol. I, f.d. 176-181), la ordonanța de disjungare a urmăririi penale în privința

lui Peșterean V. (vol. I, f.d.45), și la alte acte procesuale, însă în ședință ele nu au fost

cercetate prin citirea și în procesul-verbal al ședinței de judecată asemenea mențiuni lipsesc.

Totodată, recurentul accentuează că instanța de apel a constatat că apelantul, avocatul

Malic G., care a declarat apel în interesele lui Peșterean V., a considerat că acesta este în

drept de a contesta cu apel sentința primei instanțe în temeiul art. 401 alin. (1) pct.6) Cod de

procedură penală.

Însă, concluzia dată o consideră ca fiind neîntemeiată, deoarece, în categoria altor

persoane ale căror interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al

instanței se includ persoanele fizice sau juridice care nu sunt parte la dosar, dar care au suferit

în urma măsurii sau actului instanței de judecată o lezare a interesului personal, cum ar fi

sechestrarea sau confiscarea bunurilor, organizația obștească sau colectivul de muncă, căruia

i-a fost încredințat sub cauțiune, spre reeducare și corectare a unui inculpat în lipsa

demersului organizației sau colectivului etc. Pot fi de asemenea titulari, persoane care fiind

citate în primă instanță, care au dobândit de la inculpat bunuri ulterior ridicate și restituite

părții vătămate. (Pct.5.6 a Hotărârii explicative a Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22

din 12.12.2005 „cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”).

Astfel, apel a fost declarat de către o persoană care nu este nici parte în proces, nici

persoană care a suferit în urma actului instanței de judecată prin sechestrarea, confiscarea

sau alte acțiuni.

În asemenea circumstanțe, recurentul indică că instanța de apel a admis o cale de atac

neprevăzută de lege.

Sentința Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie 2009 și decizia Curții de Apel Comrat din

10 decembrie 2009 au devenit definitive și irevocabile. Codul de procedură penală prevede

calea de atac a deciziilor definitive și irevocabile - calea extraordinară de atac, și anume

recursul în anulare (art.452 Cod de procedură penală) și revizuirea procesului penal (art.458

Codului de procedură penală). Respectiv, sentința definitivă și irevocabilă nu poate fi atacată

cu apel.

La 08 august 2016 avocatul Malic Gh. a încheiat un contract de asistență juridică cu

Peșterean V. La data de 07 septembrie 2016 avocatul Malic Gh. în interesele lui Peșterean

V. a declarat apel împotriva sentinței Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie 2009, solicitând

8

repunerea în termen pentru declararea apelului, casarea sentinței, și excluderea constatărilor

ce se referă la Peșterean V..

Așadar, acuzarea consideră că apelul declarat de Malic Gh. a fost depus peste termenul

de 15 zile, termen de apel potrivit art. 402 Cod de procedură penală. Apelantul, avocatul

Malic G. a solicitat repunerea în termen pentru declararea apelului, însă instanța de apel nu

s-a expus asupra repunerii în termen a apelului, art. 403 Cod de procedură penală, și respectiv

asupra legalității declarării apelului sub aspectul termenului de declarare.

circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis, cu

casarea totală a deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală a hotărârii atacate și menține

hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Lecturând conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că recurentul

critică decizia instanței de apel sub aspectul admiterii greșite a apelului declarat de avocatul

Malic Gh. în numele lui Peșterean V., din motivul că instanța de apel eronat a considerat că

avocatul Malic Gh. este titular al dreptului de a atacat cu apel sentința primei instanțe,

adoptată în cauza dată.

De asemenea, Colegiul penal atrage atenția că cauza penală dată a fost expediată în

instanță în privința lui Hioară Al., care prin sentința Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie

2009 a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (2) lit. a) Cod penal.

În primul rând, Colegiul penal consideră necesar de puncta prevederile art. 401 alin. (1)

Cod de procedură penală, potrivit cărora pot declara apel:

1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;

2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare sau de

încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării sau încetării

procesului penal;

3) partea vătămată, în ce privește latura penală;

4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă;

5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile

judiciare cuvenite acestora;

6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau

printr-un act al instanței.

Raportând prevederile menționate la speța dată, Colegiul penal indică că instanța de

apel a considerat că avocatul Malic Gh. acționând în numele lui Peșterean V., poate declara

apel împotriva sentinței primei instanțe, deoarece l-a atribuit la categoria de persoane

prevăzută la pct. 6) al nomei citate supra.

În contextul dat, Colegiul penal consideră argumentele invocate în recurs, ca fiind

întemeiate, deoarece instanța de apel incorect a constatat că avocatul lui Peșterean V. face

9

parte din categoria altor persoane ale căror interese legitime au fost prejudiciate printr-o

măsură sau printr-un act al instanței.

În categoria altor persoane ale căror interese legitime au fost prejudiciate printr-o

măsură sau printr-un act al instanței se includ persoanele fizice sau juridice, care nu

sânt parte la proces, dar care au suferit în urma măsurii sau actului instanței de judecată o

lezare a interesului personal, cum ar fi sechestrarea sau confiscarea bunurilor, încredințarea

sub cauțiune, spre reeducare și corectare a unui inculpat organizației obștești sau colectivului

de muncă în lipsa demersului organizației sau colectivului.

În situația dată, Colegiul penal remarcă că instanța de apel eronat a considerat că

avocatul Malic Gh. acționând în interesele lui Peșterean V., este titularul dreptului de apel

împotriva sentinței de condamnare adoptate în privința lui Hioară Al.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, în cazul dat, instanța de apel prin admiterea

apelului declarat de o persoană, care nu poate fi considerată ca titular al dreptului de a

contesta sentința în cauză, a încălcat principiul care reglementează stabilitatea raporturilor

juridice, ce apar în cadrul procesului penal.

Prin urmare, Colegiul penal ajunge la concluzia de a casa total decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 12 martie 2017, din motivul că apelul a fost greșit admis,

cu menținerea în vigoare a sentinței Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie 2009.

Subsidiar celor menționate, Colegiu penal menționează că în partea descriptivă a

sentinței Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie 2009 a fost depistată o eroare, și anume prima

instanță constatând fapta prejudiciabilă în privința inculpatului Hioară Al. a indicat că:

„Hioară Al. acționând împreună cu inspectorul poliției rutiere al CPR Vulcănești, Peșterean

V…”

În cazul dat, Colegiul consideră că fraza menționată supra urmează a fi înlocuită în

conținutul sentinței cu fraza „acționând împreună cu o persoană în privința căreia cauza

penală a fost disjungată”, pentru a nu încălca principiul fundamental al procesului penal, și

anume prezumția nevinovăției lui Peșterean V.

Din considerentele expuse supra, Colegiul penal conchide că recursul declarat de către

acuzatorul de stat urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și

menținerea sentinței primei instanțe, cu efectuarea modificărilor indicate.

penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul șef interimar al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 02 martie 2017 în cauza penală în privința lui Hioară Alexandru xxxxx cu

menținerea sentinței Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie 2009, prin care:

10

Hioară Alexandru xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328 alin.

(2) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele

de drept ale Republicii Moldova pe un termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare a fost suspendată pe un termen

de probațiune de 3 ani.

Modifică în partea descriptivă a sentinței Judecătoriei Vulcănești din 15 iunie 2009

constatarea „acționând împreună cu inspectorul poliției rutiere al CPR Vulcănești, Peșterean

V.” cu constatarea „acționând împreună cu o persoană, în privința căreia cauza penală a fost

disjungată”.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2017.

Președinte URSACHE Petru

Judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

TIMOFTI Vladimir

ALERGUȘ Constantin

11