1ra-1083/2017 — Art. 217/1 alin. 3 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți din 20 mai 2016, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Cononova Elena a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în domeniul farmaceuticii pe termen de 3 (trei) ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 (trei) ani.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că Cononova Elena, acționând în mod intenționat și prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a substanțelor narcotice în proporții mari, în scop de înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social-periculoase, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală, au dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de marihuană, iar la 06 octombrie 2015, aflându-se pe str. Independenței, mun. Bălți, contra sumei de 200 lei, ilegal, a înstrăinat lui Cebanu Ion un pachețel de polietilenă cu o masă vegetală mărunțită în interior, care conform raportului de expertiză nr. 8797 din 04 noiembrie 2015, constituie marihuană în cantitate de 3,4 gr, ce se atribuie la cantități în proporții mari. 1 Tot ea, acționând în baza unei intenții unice și urmărind același scop al circulației ilegale a substanțelor narcotice în proporții mari prin înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social-periculoase, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală a dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de marihuană, iar la 08 decembrie 2015, aflându-se pe str. Pușkin, mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 200 lei, a înstrăinat lui Palamari Victor o masă vegetală mărunțită, cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11627 din 29 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 0,72 gr (materie uscată). La 10 decembrie 2015, aflându-se pe str. Bulgară, mun. Bălți, tot ea, ilegal, contra sumei de 200 lei, a înstrăinat lui Palamari Victor o masă vegetală mărunțită cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11629 din 30 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 2,32 gr (materie uscată). La 14 decembrie 2015, aflându-se pe str. Bulgară, xxx, mun. Bălți, Cononova Elena, ilegal, contra sumei de 200 lei a înstrăinat lui Palamari Victor o masă vegetală mărunțită cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11631 din 30 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 1,09 gr (materie uscată). La 15 decembrie 2015, aflându-se pe str. Colesov, mun. Bălți, Cononova Elena, ilegal, contra sumei de 200 lei, a înstrăinat lui Palamari Victor o masă vegetală mărunțită cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11640 din 31 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 1,365 gr (materie uscată). Tot ea, acționând în baza unei intenții unice și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a substanțelor narcotice în proporții mari, în scop de înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală a dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de marihuană, iar la 10 decembrie 2015, aflându-se pe str. Bulgară, xxx, mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 200 lei a înstrăinat lui Semțov Chiril o masă vegetală mărunțită cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11629 din 30 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 2,32 gr (materie uscată). La 14 decembrie 2015, aflându-se pe str. Glinca, xx, mun. Bălți, Cononova Elena, ilegal, contra sumei de 200 lei a înstrăinat lui Semțov Chiril o masă vegetală mărunțită cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11653 din 28 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 2,68 gr (materie uscată). La 15 decembrie 2015, aflându-se pe str. Glinca, xx, mun. Bălți, Cononova Elena, ilegal, contra sumei de 200 lei a înstrăinat lui Semțov Chiril o masă vegetală mărunțită cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 11654 din 28 decembrie 2015, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate de 2,06 gr (materie uscată). Tot ea, acționând în baza unei intenții unice și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a substanțelor narcotice în proporții mari, în scop de înstrăinare, 2 conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală a dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de marihuană, iar la 23 decembrie 2015, în cadrul percheziției la domiciliul închiriat de Cononova Elena, amplasat pe adresa str. Colesov, xx, ap. x, mun. Bălți, au fost depistate și ridicate din bucătărie o sticlă din masă plastică fără fund cu depuneri de culoare cafenie pe pereții interiori, iar pe gura sticlei o folie adezivă cu depuneri de culoare cafenie, 16 (șaisprezece) pachețele de polietilenă cu o masă vegetală mărunțită de culoare verzuie cu miros specific, care conform raportului de expertiză chimică nr. 34/12/2-R-18 din 19 ianuarie 2016, reprezintă substanța narcotică marihuană în cantitate totală de 42,33 gr (2,48gr; 3,09 gr; 2,58 gr; 3,27 gr; 2,41 gr; 2,50 gr; 2,47 gr; 2,64 gr; 2,44 gr; 2,63 gr; 3,03 gr; 3,01 gr; 2,82 gr; 2,35 gr; 2,29 gr și 2,32 gr), pe care ultima le păstra la domiciliu cu scopul de înstrăinare. Tot ea, acționând în baza unei intenții unice și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală a dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de marihuană, iar în intervalul de timp octombrie - decembrie 2015, aflându-se în mun. Bălți, ilegal, contra sumei de 200 lei, a înstrăinat de nenumărate ori lui Florea Angela substanțe narcotice sub formă de marihuană. Tot ea, acționând în baza unei intenții unice și urmărind scopul înfăptuirii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând și dorind survenirea consecințelor social periculoase, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală a dobândit o cantitate nestabilită de substanțe narcotice sub formă de marihuană, pe care o păstra asupra sa, iar la 10 decembrie 2015, aproximativ la ora 17:30, Cononova Elena, aflându-se pe str. Tiraspolului, x, mun. Bălți, a fost reținută de angajații Inspectoratului de Poliție Bălți, deoarece se comporta suspect și în același moment a aruncat la pământ un pachet din hârtie, în legătură cu ce în prezența ultimei a fost efectuată cercetarea la fața locului, în rezultatul căreia a fost ridicat un pachet din hârtie în care se afla o masă uscată mărunțită de culoare verde. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 11580 din 29 decembrie 2015, masa uscată vegetală mărunțită de culoare verde, care a fost ridicată în procesul efectuării cercetării la fața locului în prezența lui Cononova Elena, reprezintă marihuană în cantitate de 2,11 gr, adică proporții mari, în care a fost depistat componentul narcotic activ - tetrahydrocanabinol, ce se atribuie la substanțe narcotice, în proporții mari, pe care ultima o păstra fără scop de înstrăinare.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cononova Elena să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere, iar în temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată, să fie adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009, cu stabilirea pedepsei definitive 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. 3 În argumentarea apelului a indicat că prima instanță neîntemeiat a reținut că termenul prescripției executării sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009, a expirat la 03 octombrie 2015, deoarece prin sentința respectivă au fost aplicate în privința inculpatului prevederile art. 96 Cod penal, amânarea executării pedepsei până la atingerea copilului minor a vârstei de 8 ani, termen care nu a expirat. La fel a evidențiat, că în speță nu sunt aplicabile nici prevederile art. 97 Cod penal, deoarece prin sentința Judecătoriei Bălți din 10 mai 2012, procesul penal intentat în privința lui Cononova Elena în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, a fost încetat din motivul împăcării părților, respectiv curgerea termenului prescripției executării sentinței din 18 septembrie 2009 a fost întrerupt prin săvârșirea unei alte infracțiuni. În opinia acuzării, prima instanță a individualizat greșit pedeapsa aplicată inculpatului, deoarece nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 6, 61, 75 Cod penal, de faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea prin participație, fiind anterior condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, de pericolul social sporit al infracțiunii săvârșite și de impactul acestor infracțiuni asupra societății, ca urmare neîntemeiat stabilindu-i o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, a fost admis apelul, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cononova Elena a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe termen de 5 (cinci) ani. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată a fost cumulată partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă 3 (trei) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate legată de circulația substanțelor narcotice pe termen de 5 (cinci) ani. În rest, dispozițiile sentinței cu privire la corpurile delicte au fost menținute. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat că deși prima instanță a stabilit cert împrejurările de fapt ale cauzei penale prin prisma materialului probator administrat, prezentat de către partea acuzării, cu acceptarea lui de către inculpat, fapt ce a determinat soluționarea cauzei în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, încadrând corect acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, totuși la stabilirea pedepsei penale, aceasta nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 61, 75, 96 Cod penal. Așadar, instanța de apel a accentuat că prima instanță la capitolul individualizării pedepsei penale greșit a interpretat dispozițiile art. 96 Cod penal, constatând că la data săvârșirii faptelor penale, pentru care a fost pronunțată prezenta sentință, ar fi fost expirat termenul de executare a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009, referitor la condamnarea lui Cononova Elena în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu aplicarea 4 pedepsei închisorii pe termen de 1 an, a cărei executare a fost amânată până la atingerea de către copilul minor a vârstei de 8 ani. Or, potrivit datelor din Registrul de evidență al operatorilor, precum și a informației suplimentar prezentată de procuror, la data pronunțării sentinței menționate, inculpatul nu a avut la întreținere copil sub vârsta de 8 ani, în privința acestuia nefiind adoptată una din soluțiile specificate la art. 96 alin. (3) Cod penal, fapt ce denotă, că la data săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost pronunțată sentința în prezenta speță, pedeapsa stabilită prin sentința anterioară din 18 septembrie 2009 era neexecutată, termenul executării ei fiind întrerupt odată cu săvârșirea altor fapte penale, inclusiv a celor pentru care s-a dispus încetarea procesului pe motiv de nereabilitare. În consecință, instanța de apel a constatat, că la data săvârșirii faptelor pentru care actualmente Cononova Elena este supusă pedepsei penale, în privința ei era neexecutată precedenta pedeapsă, stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009, fapt ce a determinat aplicabilitatea în privința acesteia a dispozițiilor art. 85 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă prin cumul de sentințe. La fel, instanța de apel a reținut la stabilirea pedepsei că, prima instanță i-a aplicat lui Cononova Elena o pedeapsă exagerat de blândă, care nu corespunde scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și corectare a celui vinovat, precum și care nu va atinge eficiența contracarării circuitului ilegal de substanțe narcotice pe teritoriul Republicii Moldova, or, prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele legale de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală, precum și caracterul continuu al activității criminale, acțiunile acestuia aducând prejudiciu sănătății publice, fapt prin ce constituie un pericol sporit pentru societate.

Avocatul Rotaru Tamara în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului a menționat dezacordul cu decizia contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată, din motiv că instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. art. 61, 75, 96 Cod penal, având în vedere comportamentul inculpatului pe întreaga perioadă a desfășurării procesului penal și situația precară a acesteia, deoarece la vârsta de 3 ani a rămas orfană de ambii părinți, fiind plasată în orfelinat până în clasa a VIII-a. Susține recurentul, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia cât și a altor persoane, însă practica demonstrează că nu doar infracțiunile aduc daună societății, dar și aplicarea unor pedepse absolut necorespunzătoare. Consideră că la caz o circumstanță importantă și evocatoare este faptul că Cononova Elena a înaintat cerere privind examinarea cauzei penale în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, din motiv că recunoaște integral vina în cele incriminate. Atitudinea inculpatului de recunoaștere a vinovăției, de colaborare cu organele de urmărire penală pentru stabilirea adevărului obiectiv, căința sinceră de cele săvârșite sunt semne incipiente și evidente de conștientizare a faptei 5 antisociale, iar motivarea deciziei contestate privind necesitatea izolării de societate este extrem de exagerată. Relevă apărarea că instanța de apel eronat a concluzionat că inculpatul s-ar fi eschivat de la prezentarea în ședința instanței de apel, deoarece în realitate acesta nu a fost citat pe adresa unde locuia, or la 16 iunie 2016, Cononova Elena prezentându-se la Oficiul de Probațiune a indicat adresa domiciliului mun. Chișinău, str. Pandurilor, 14, ap. 48, precum și telefonul de contact. Totodată, consideră apărarea că instanța de apel eronat a constatat în conținutul deciziei atacate că „…la data săvârșirii faptelor pentru care actualmente Cononova Elena este supusă pedepsei penale, în privința ei era neexecutată precedenta pedeapsă, stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009...”, deoarece în conținutul sentinței nominalizate, nu este indicat numele copilului și nici vârsta acestuia pentru care a fost suspendată executarea sentinței. 5.1. Inculpatul la fel a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a sentinței sau dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea cerințelor sale invocă că s-a prezentat la Biroul de probațiune Bălți, unde a lăsat datele de contact mun. Xxxxxxx, str. Xxxxxxxx, xx, ap. xx, adresă la care nu a primit citație.

Asupra recursurilor declarate a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru respingerea acestora cu menținerea hotărârii atacate, menționând că la stabilirea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, corect ajungând la concluzia că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă doar prin aplicarea pedepsei închisorii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Reieșind din conținutul recursului declarat de avocat, Colegiul penal constată că titularul acestuia invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, ori instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Însă Colegiul reține că, recurentul nu a indicat concret asupra căror motive invocate în apel, nu s-a expus instanța de apel, care sunt circumstanțele prin care se constată că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, care este eroarea gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, pe care a admis-o instanța de apel, care a afectat soluția instanței, or poziția instanței de recurs de a 6 suplini din oficiu recursul recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor. În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. La fel, apărarea a invocat temeiul pentru recurs stipulat la pct. 10 alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, iar din conținutul recursului declarat de inculpat, rezultă că acesta critică decizia instanței de apel, la fel sub aspectul temeiului de casare nominalizat. Însă, verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Mai mult, Colegiul penal amintește că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. 7 În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, totodată ținând cont și de circumstanțele legale de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală, precum și caracterul continuu al activității criminale, acțiunile acestuia aducând prejudiciu sănătății publice, fapt prin ce constituie un pericol sporit pentru societate. Totodată, Colegiul penal menționează, că instanța de apel la emiterea deciziei a ținut cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei. La fel, instanța de apel corect a reținut că, recunoscând vina în săvârșirea faptei incriminate și solicitând examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, inculpatul a beneficiat de reducerea cu 1/3 din limitele de pedeapsă, prin urmare, aceeași circumstanță nu mai poate fi reținută la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece rezultă că aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică. Colegiul penal respinge ca neîntemeiate alegațiile avocatului potrivit cărora, instanța de apel eronat a constatat în conținutul deciziei atacate că „…la data săvârșirii faptelor pentru care actualmente Cononova Elena este supusă pedepsei penale, în privința ei era neexecutată precedenta pedeapsă, stabilită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009...”, deoarece în conținutul sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 18 septembrie 2009, nu este indicat numele copilului și nici vârsta acestuia pentru care a fost suspendată executarea sentinței, deoarece neindicarea numelui și vârstei copilului nu a împiedicat amânarea executării pedepsei, inculpatul fiind eliberat imediat de sub strajă din sala de judecată. Totodată, potrivit art. 96 alin. (4) Cod penal, dacă în perioada amânării executării pedepsei condamnatul săvârșește o nouă infracțiune, instanța de judecată îi stabilește o pedeapsă în condițiile art. 85. Cu referire la alegațiile apărării prin care susține că, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia cât și a altor persoane, însă practica demonstrează că nu doar infracțiunile aduc daună societății, dar și aplicarea unor pedepse absolut necorespunzătoare, Colegiul penal remarcă că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Totodată, Colegiul penal respinge ca neîntemeiate argumentele recurenților că, instanța de apel eronat a concluzionat că inculpatul s-ar fi eschivat de la prezentarea în ședința instanței de apel, deoarece în realitate acesta nu a fost citat pe adresa unde locuia, or la 16 iunie 2016, Cononova Elena prezentându-se la Oficiul de Probațiune a 8 indicat adresa domiciliului mun. Xxxxxxx, str. Xxxxxxxx, xx, ap. xx, precum și telefonul de contact, deoarece despre aceste circumstanțe instanța de apel nu a avut cunoștință la momentul pronunțării deciziei. În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererile de recurs privind greșita individualizare a executării pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale - de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni de către inculpat și alte persoane, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate.

În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Tamara Rotaru în numele inculpatului și de inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui Cononova Elena Xxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 august 2017. Președinte /semnătura/ Petru Ursache Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru /semnătura/ Ghenadie Nicolaev Copia corespunde originalului, Judecător Petru Moraru 9