1ra-1090/2017 — art. 264 alin. 2 CP

1ra-1090/2017 — art. 264 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1090/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu, de către

partea civilă Iacub Petru și de către partea vătămată Tulba Ion prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017,

în cauza penală privindu-l pe

Roșca Vladislav XXXX, născut la XXXX,

originar și domiciliat în xxxxxx

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală în

procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, s-a încetat procesul

penal în privința lui Roșca Vladislav pe art. 264 alin. (2) Cod penal, în baza Legii

nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

S-a aplicat pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

S-a respins acțiunea civilă intentată de Iacub Petru împotriva lui Roșca

Vladislav privind încasarea despăgubirilor materiale - ca neîntemeiată.

Vladislav, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport în baza

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 aprilie 2015, la 14 februarie

2016, aproximativ ora 11:30, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, se deplasa

la volanul automobilului de modelul „Mercedes S 430”, n/î S ZZ 555, în mun.

1

Chișinău, com. Băcioi, str. Independenței din direcția centrului comunei Băcioi în

direcția comunei Sângera.

În timpul deplasării, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut cont

de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de

organizare a traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului,

ca urmare, ieșind complet pe banda destinată circulației transportului din sens

opus, inculpatul a comis tamponarea frontală cu automobilul de model „Nissan

Primera”, n/î C PQ 199, care aparține lui Iacub Petru, la volanul căruia se afla

Tulba Ion, care se deplasa regulamentar pe banda sa de deplasare din sens opus,

relativ deplasării automobilului „Mercedes”.

În rezultatul accidentului rutier, șoferul Tulba Ion și pasagerii Dabija Ion și

Petrachi Alexandru, s-au ales cu vătămări corporale medii.

Astfel, inculpatul Roșca Vladislav a neglijat prevederile:

- pct. 14 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere care prevede, că

conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate;

- pct. 45 alin. (1) și (2) din același Regulament, conform căruia conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând

permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează

atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d)

situația rutieră, iar în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător,

el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului;

- pct. 42 alin. (1) care prevede că determinarea benzilor de circulație se

efectuează prin marcaj sau indicatoarele rutiere 5.37.1 - 5.41.3, iar în lipsa acestora

- de către conducătorii vehiculelor, ținând cont de lățimea carosabilului, gabaritele

vehiculelor și intervalele de siguranță necesare;

- pct. 2, care prevede, că în Republica Moldova vehiculele se conduc pe

partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers;

- pct. 3, potrivit căruia participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile

de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și

indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și

prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună

pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși

pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Roșca Vladislav în baza

prevederilor art. 264 alin. (2) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a

circulației rutiere și de exploatare a unităților de transport de către persoana care

2

conduce mijlocul de transport în stare de ebrietate alcoolică, încălcare ce a cauzat

din imprudență vătămarea medie a integrității corporale

3.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Verdeș Liliana, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care a-l recunoaște culpabil pe

Roșca Vladislav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal,

cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea dreptului de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani și admiterea acțiunii civile a părții

vătămate, argumentând prin faptul că sentința este ilegală pe motivul că instanța de

judecată a dat o apreciere corectă probelor prezentate de către acuzare însă incorect

a aplicat prevederile legii privind amnistia pe motiv că conform legii cu privire la

amnistie art. 10 alin. (1) lit. k) „Prevederile art. 1 – 9 nu se aplică persoanei

învinuite, inculpate sau condamnate care nu a reparat integral prejudiciul cauzat

prin infracțiunea pentru care este urmărită sau, după caz, a fost condamnată.”,

ignorând faptul că în cadrul cercetării judecătorești părțile vătămate au declarat că

au pretenții materiale și morale față de inculpat, astfel nefiind reparat integral

prejudiciul.

3.2 Avocatul Ciofu Ion în numele inculpatului Roșca Vladislav, solicitând

casarea sentinței cu emiterea unei decizii prin care inculpatul să fie absolvit de

pedeapsa penală motivând că:

- prima instanță eronat a dat apreciere normelor de drept material;

- la pronunțarea sentinței inculpatul nu a asistat, nu a participat la ședințele

de judecată, fiindcă nu a fost înștiințat, motiv din care nu a avut posibilitatea de a

se apăra;

- nu s-a luat în calcul că dreptul de a conduce mijloace de transport îi asigură

existența și îi oferă un câștig suplimentar.

2017, apelul declarat de avocatul Ciofu Ion în numele inculpatului s-a respins ca

fiind nefondat, iar apelul declarat de către procuror a fost admis, s-a casat sentința

integral, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și s-a

pronunțat o noua hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatul Roșca Vladislav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 450 unități convenționale, ce constituie 9000 lei, cu privarea

dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Acțiunea civilă înaintată de Iacub Petru privind încasarea prejudiciului

material s-a admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să

hotărască instanța civilă.

3

Corpul delict – automobilul de marca „Mecedes S 430” cu n/î S ZZ 555

restituindu-se inculpatului.

Vladislav, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport în baza

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 24 aprilie 2015, la 14 februarie

2016, aproximativ la ora 11:30, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, se

deplasa la volanul automobilului de modelul „Mercedes S 430”, cu n/î S ZZ 555,

în mun. Chișinău, com. Băcioi, str. Independenței din direcția centrului comunei

Băcioi în direcția comunei Sângera.

În timpul deplasării, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut cont

de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de

organizare a traficului rutier, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

determinarea vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului,

ca urmare, ieșind complet pe banda destinată circulației transportului din sens

opus, inculpatul a comis tamponarea frontală cu automobilul de model „Nissan

Primera”, n/î C PQ 199, care aparține lui Iacub Petru, la volanul căruia se afla

Tulba Ion, care se deplasa regulamentar pe banda sa de deplasare din sens opus,

relativ deplasării automobilului „Mercedes”.

În rezultatul accidentului rutier, șoferul Tulba Ion și pasagerii Dabija Ion și

Petrachi Alexandru, s-au ales cu vătămări corporale medii.

Astfel, inculpatul a neglijat prevederile pct. 14 lit. a) din Regulamentul

Circulației Rutiere care prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să

conducă vehiculul în stare de ebrietate; pct. 45 alin. (1) și (2) din același

Regulament, conform căruia conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea

în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră, iar în cazul în care

apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau

chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului; pct. 42 alin. (1),

care prevede că determinarea benzilor de circulație se efectuează prin marcaj sau

indicatoarele rutiere 5.37.1 - 5.41.3, iar în lipsa acestora - de către conducătorii

vehiculelor, ținând cont de lățimea carosabilului, gabaritele vehiculelor și

intervalele de siguranță necesare; pct. 2, care prevede că în Republica Moldova

vehiculele se conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers; pct. 3

potrivit căruia participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului

de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să

nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum

4

și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sânt

provocate de circumstanțe iminente.

Prin urmare, instanța de apel în urma evaluării probelor administrate în

ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității

și veridicității raportate la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit în sarcina inculpatului Roșca Vladislav încadrarea juridică

în baza art. 264 alin. (2) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației

rutiere și de exploatare a unităților de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport în stare de ebrietate, încălcare ce a cauzat din imprudență

vătămarea medie a integrității corporale.

La fel, instanța de apel a constatat prin recipisa din 17.03.2016 că Botca

Victor a transmis din numele inculpatului părții vătămate Dabija Ion suma de 4000

lei pentru acoperirea cheltuielilor medicale, prin recipisa din 23.02.2016, Tulba Ion

a primit suma de 6200 lei de la ruda inculpatului pentru achitarea cheltuielilor de

spitalizare care le-a avut în urma accidentului rutier, prin recipisa din 12.03.2016,

Tulba Ion a primit suma de 1000 lei de la fratele inculpatului pentru achitarea

cheltuielilor de spitalizare pe care le-a avut în urma accidentului rutier.

Deci, în baza recipiselor anexate la materialele cauzei penale, instanța de

apel a conchis că acțiunile inculpatului privind recuperarea prejudiciului material

cauzat prin infracțiune, sub forma cheltuielilor de spitalizare denotă că inculpatul a

consimțit că în urma acțiunilor sale au fost cauzate prejudicii materiale părților

vătămate Tulba Ion, Dabija Ion și Petrachi Alexandru, chiar dacă părțile vătămate

nu au înaintat acțiuni civile și nu au fost recunoscute în calitate de părți civile în

conformitate cu art. 61 Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de apel a stabilit existența unui prejudiciu material

nerecuperat integral de către inculpat, în contextul în care ultimul a oferit mijloace

bănești părților vătămate în scopul reparării prejudiciului material, or, partea

vătămată Tulba Ion a explicat că dânsul a primit suma de 7200 lei, dar acești bani

au fost împărțiți la toate trei părți vătămate, respectiv, suma oferită de către

inculpat nu a fost suficientă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor suportate ca

urmare a producerii accidentului.

Totodată, instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat referitor

la faptul că prevederile Legii cu privire la amnistie nu prevăd forma scrisă a

pretențiilor înaintate de inculpat, ci expres indică că în cazul în care sunt pretenții

nerecuperate, nu poate fi aplicat actul de amnistie, or, norma indicată la lit. k) alin.

(1), art. 10 din Legea RM nr. 210 din 29.07.2016 urmează a fi interpretată în

coraport cu prevederile normelor procesual-penale care reglementează acțiunea

civilă în procesul penal. Așadar, instanța de apel a notat că acțiunea civilă în

procesul penal se înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a

reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal până la

5

terminarea cercetării judecătorești, iar în speță, a constatat că părțile vătămate

Tulba Ion, Dabija Ion și Petrachi Alexandru nu au înaintat acțiuni civile.

La fel, instanța de apel a constatat că prin încheierea protocolară a ședinței

de judecată din 28.10.2016 prima instanța a primit cererea de chemare în judecată

depusă de Iacub Petru și a fost recunoscut în calitate de parte civilă, după care, prin

cererea privind recuperarea prejudiciului material, reclamantul Iacub Petru a

solicitat încasarea de la inculpat prejudiciul material în sumă de 69366,09 lei

conform raportului de evaluare a pagubei nr. 2112/08/A.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia instanței de fond

referitor la respingerea acțiunii civile depusă de Iacub Petru împotriva inculpatului

privind încasarea prejudiciului material, ca fiind neîntemeiată, or soluția îl privează

pe Iacub Petru de a înainta aceeași acțiune în ordinea procedurii civile, deși dânsul

în conformitate cu art. 20 alin. (5) din Legea RM nr. 414 din 22.12.2006 „cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule” are dreptul de a înainta cerere față de Biroul Național al

Asiguratorilor de Autovehicule, iar despăgubirile să fie achitate în conformitate cu

art. 14 din Lege.

Prin urmare, instanța de apel a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de

Iacub Petru privind încasarea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să hotărască instanța civilă.

Așa deci, instanța de apel a notat că în cadrul procesului penal, Iacub Petru a

fost recunoscut în calitate de parte civilă în conformitate cu art. 61 Cod de

procedură penală, iar prin cererea de chemare în judecată înaintată a solicitat

încasarea de la inculpat a sumei de 69366,09 lei, cu titlu de prejudiciu material.

În acest context, instanța de apel atestând faptul că părții civile Iacub Petru

nu i-a fost restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune, ceea ce semnifică că

inculpatul nu a recuperat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune, fapt ce cade

sub incidența art. (10), alin. (1), lit. k) din Legea cu privire la amnistie deci în

privința inculpatului nu poate fi aplicat actul de amnistie, respectiv, urmează a fi

tras la răspundere pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod

penal.

Instanța de apel a reținut că acțiunile inculpatului Roșca Vladislav cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal,

care în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal, se califică ca

infracțiune mai puțin gravă.

La fel în conformitate cu art. 76, 77 Cod penal în privința inculpatului Roșca

Vladislav nu au fost reținute careva circumstanțe atenuante sau agravante.

În contextul circumstanțelor menționate mai sus, instanța de apel a aplicat

inculpatului Roșca Vladislav pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (2) Cod penal, pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 450

6

unități convenționale, ceea ce constituie 9000 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 3 ani.

In ceea ce privește chestiunea referitor la aplicarea pedepsei complimentare

sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport în coraport cu

invocările avocatului Ciofu Ion precum că „instanța de fond incorect a încetat

procesul penal în baza amnistiei, dar a aplicat pedeapsa complementară”, instanța

de apel a considerat inoportună abordarea acestei probleme de drept, deoarece a

constatat că în speță încetarea procesului penal în privința inculpatului Roșca

Vladislav în legătură cu intervenirea actului de amnistie contravine art. (10), alin.

(1), lit. k) din Legea nr. 210 din 29.07.2016, respectiv, inculpatul poartă răspundere

penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod Penal, cu

aplicarea pedepsei principale sub formă de amendă în mărime de 450 u.c, dar și cu

aplicarea pedepsei complementare obligatorie - privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

este atacată cu recursuri ordinare de către:

6.1 Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală prin care a solicitat casarea parțială a deciziei referitor la

aplicarea pedepsei și referitor la acțiunea civilă motivând prin faptul că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel nejustificat a aplicat minimul posibil a pedepsei

neacordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal;

- la stabilirea pedepsei urma să se i-a în considerație că anterior inculpatul a

fost privat de dreptul de a conduce mijloace de transport însă inculpatul a comis

infracțiunea, conducând mijlocul de transport în stare de ebrietate;

- la aprecierea influenței pedepsei asupra corectării inculpatului urma să se ia

în considerație faptul că inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru

infracțiunile prevăzute de art. 152 și art. 287 Cod penal, fiindu-i aplicate pedepse

sub formă de amendă, pedepse care nu au contribuit la reeducarea inculpatului;

- a fost admisă în principiu acțiunea civilă fără a se invoca nici un motiv de

ce nu a fost posibil de admis, ignorând faptul că prin raportul de evaluare a pagubei

nr. 2112/08/A se atestă că valoarea prejudiciului cauzat constituie 69366,09 lei;

6.2 Partea civilă, Iacub Petru invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei în limitele competenței cu admiterea acțiunii civile cu privire la

încasarea prejudiciului material și indică următoarele argumente:

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

7

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul că inculpatul la data

comiterii accidentului rutier era privat de dreptul de a conduce mijloc de transport,

mai mult aflându-se în stare de ebrietate, acțiuni care se încadrează în prevederile

art. 264¹ alin. (4) Cod penal;

- instanța de apel nu a luat în considerație acest fapt nici la individualizarea

pedepsei, stabilindu-i o pedeapsă minimă prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal,

deși la caz există mai multe circumstanțe agravante cum ar fi: săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiuni

similare sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză (privarea de dreptul de

a conduce), starea de recidivă.

6.3 Partea vătămată Tulba Ion, invocând temeiul de drept prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. (10 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei în limitele competenței cu aplicarea unei pedepse mai aspre

inculpatului și încasarea în beneficiul lui Tulba Ion a prejudiciului material și

indică argumente similare cu acelea descrise de partea civilă Iacub Petru.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile, recursul procurorului fiind vădit neîntemeiat, iar recursul părții

vătămate și recursul părții civile nu îndeplinesc cerințele de conținut din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.429 și

430 Cod de procedură penală sau recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror:

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temeiuri pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

8

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele-temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal în urma cercetării

materialelor cauzei constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417

alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate,

întemeindu-și soluția de casare totală a sentinței primei instanțe, pronunțând o

hotărâre nouă, prin care inculpatul Roșca Vladislav a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, fiindu-i aplicată

Legea cu privire la amnistie, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură

penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, și în partea contestată de procuror în prezentul recurs, din care considerente

instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia

contestată.

Cât ține de temeiul care cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, Colegiul penal menționează că este unul declarativ, deoarece în

urma examinării materialelor cauzei și a conținutului deciziei instanței de apel, se

constată că instanța de apel în decizia sa (f.d. 234-235 vol. I) corect și-a motivat

soluția în privința vinovăției inculpatului și la aplicarea pedepsei a ținut cont de

prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal și totodată a ținut cont și de criteriile de

individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal, a luat corect în

considerare, gravitatea infracțiunilor săvârșite care sunt mai puțin grave, precum și

lipsa circumstanțelor atenuante și agravante și a fost parțial reparată dauna

materială, precum și faptul că cauza a fost examinată în procedura simplificată

prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală, a redus corect pedeapsa în

conformitate cu prevederile alin. (8) a aceluiași articol.

Totodată, Colegiul penal reține că instanța de apel, corect a adoptat soluția în

cauza dată în temeiul art. 415 alin. (1) pct. 2) și art. 419 Cod de procedură penală, a

înlăturat erorile constatate în sentința primei instanțe și a pronunțat o nouă

hotărâre, prin care a stabilit pedeapsa echitabilă aplicată inculpatului, în limitele

sancțiunii cu aplicarea prevederilor art. 364¹ alin. (8) Cod de procedură penală.

Cât ține de motivul indicat în recurs precum că instanța de apel a admis în

principiu acțiunea civilă fără a se invoca nici un motiv de ce nu a fost posibil de

admis, Colegiul penal, menționează că procurorul nu indică norma materială, nu

face trimitere la prevederile art. 6 al Legii cu privire la Procuratură nr. 3 din

9

25.02.2016 sau la prevederile Codului de procedură civilă, care i-ar da dreptul sau

obligația să atace decizia instanței de apel ce ține de latura civilă în speța dată,

astfel Colegiul penal respinge ca inadmisibil argumentul dat.

7.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către partea civilă

Iacub Petru și de către partea vătămată Tulba Ion:

Verificînd argumentele recursulor ordinar declarate, fiind identice după

formă și conținut, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile, din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie

să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de

instanță.

În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede

16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului

consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța

superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură

penală să motiveze recursul și să indice eroarea ce s-a comis în coraport cu cel

puțin unul din temeiurile normei menționate.

Prin urmare, criticile formulate de recurent deși conțin invocarea art. 427

alin. (1) pct. (10) Cod de procedură penală, unul nu conține o solicitare în acest

aspect de drept, dar respectiv se solicită casarea deciziei cu admiterea acțiunilor

civile a părții vătămate Tulba Ion și părții civile Iacub Petru. În cazul în care

autorul nu solicită concret în recurs o soluție bazată pe temeiul reglementat de

norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător

după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430

Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil.

Astfel, Colegiul penal mai constată, că recursurile ordinare declarate de către

partea civilă Iacub Petru și de către partea vătămată Tulba Ion, nu întrunesc

condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să

completeze soluțiile cerute în recursurile cu circumstanțe de drept care le-ar

justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

10

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În speță, recurentul Iacub Petru la întocmirea recursului nu a îndeplinit

dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod penal, și nu a indicat o solicitare concretă în

baza temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. (10) Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, Colegiul penal mai invocă că asupra temeiului prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. (10) Cod de procedură penală prin care se critică blândețea

pedepsei de ambii recurenți, instanța de recurs ordinar deja s-a expus în pct. 7.1 a

prezentei decizii, motive care au relevanță și în privința recursurilor ordinare

declarate de către partea civilă Iacub Petru și partea vătămată Tulba Ion vizând

aspectul dat.

Cu referire la solicitarea recurenților din recursuri de a stabili o pedeapsă

mai aspră, a admite acțiunea civilă și a încasa prejudiciile materiale: lui Iacub Petru

– 69366,09 lei și lui Tulba Ion – 3000 lei, Colegiul penal mai invocă, că prin

sentința în speța dată a fost respinsă acțiunea civilă depusă de Iacub Petru, iar

asupra acțiunii civile a lui Tulba Ion, în sentință nu există mențiuni, la fel prin

sentință s-a încetat procesul penal în privința lui Roșca Vladislav în baza Legii nr.

210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova. Mai mult, Colegiul penal constată

că, cu apeluri au atacat sentința în speța dată numai procurorul și avocatul Ciofu

Ion în numele inculpatului Roșca Vladislav, de unde rezultă că recurenții au fost

deacord cu sentința primei instanțe.

Potrivit prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, „nu pot fi

atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au

folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.

Persoana care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia instanței de apel

prin care i s-a înrăutățit situația. Procurorul care nu a folosit apelul poate ataca

cu recurs decizia prin care a fost admis apelul declarat din partea apărării.”

Astfel, Colegiul Penal constată că deoarece partea civilă Iacub Petru și

partea vătămată Tulba Ion nu au folosit calea de atac apelul asupra sentinței, ei în

prezent nu pot ataca latura civilă și pedeapsa – amendă aplicată de instanța de apel,

deoarece lor nu li s-a înrăutățit situația. În concluzie, și din aceste motive

recursurile declarate sunt inadmisibile fiindcă nu corespund cerințelor de conținut

prevăzute de art. 430 Cod de procedură penală, recurenții fiind lipsiți de dreptul de

a ataca latura civilă și pedeapsa – amenda, aplicată inculpatului Roșca Vladislav.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârilor,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură

penală.

11

În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de către partea civilă Iacub Petru și de

către partea vătămată Tulba Ion și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lor,

deoarece nu îndeplinesc cerințele de conținut.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2017, în cauza penală privindu-l

pe Roșca Vladislav XXXX:

- de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Brigai Sergiu,

deoarece este vădit neîntemeiat.

- de către partea civilă Iacub Petru și de către partea vătămată Tulba Ion,

deoarece recursurile nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute de art. 430 Cod

de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

12