1ra-1102/2017 — art. 287 alin. 1 CP

1ra-1102/2017 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1102/2017

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul

Braga Nicolae, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 29 martie 2017, în cauza penală privindu-l pe

BRAGA Nicolae xxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxx și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.03.2014 – 09.12.2015;

Instanța de apel: 21.01.2016 – 17.03.2016;

Instanța de recurs: 29.07.2016 – 08.11.2016;

Instanța de apel: 28.11.2016 – 29.03.2017;

Instanța de recurs: 07.06.2017 – 12.07.2017.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

13 aprilie 2013, aproximativ orele 23.10, aflându-se în loc public – în incinta casei de

cultură unde este amenajat un club distractiv, situată în r-nul Anenii Noi, s. Varnița, str.

Tighina 60, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea publică și a aplicat

1

violență asupra paznicului Braga Alexandru, pe care l-a îmbrâncit și l-a lovit cu piciorul

în piept, și cu mâna în regiunea capului.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în baza art. 90

Cod penal, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an.

Apelantul, a indicat că partea vătămată, aflându-se în holul clubului, a fost lovit

de mai multe ori de către inculpat, fapt ce poate fi confirmat prin declarațiile părții

vătămate și a martorilor audiați la caz.

Faptele s-au desfășurat în loc public, inculpatul conștientizând că acționează în

prezența altor persoane, acțiunile lui servind ca motiv al adresării organizatorului

discotecii și a părții vătămate, ce se confirmă prin declarațiile martorilor.

Probele administrate dovedesc faptul existenței infracțiunii incriminate

inculpatului, cât și elementele ei în acțiunile săvârșite de inculpat.

apelul declarat a fost admis din alte motive, sentința a fost casată și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit căreia procesul penal în privința lui Braga Nicolae în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, s-a încetat, cu tragerea lui la răspundere contravențională în baza

art. 78 alin. (1) Cod Contravențional.

S-a dispus încetarea procesului contravențional în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională.

aprilie 2013, aproximativ orele 23:10, Braga Nicolae, aflându-se în r-nul Anenii Noi, s.

Varnița, str. Tighina 60, în incinta casei de cultură unde este amenajat un club distractiv,

a aplicat violență asupra paznicului Braga Alexandru, pe care l-a îmbrâncit și l-a lovit

cu piciorul în piept și cu mâna în regiunea capului.

Instanța de apel a statuat că, prima instanță corect a constatat lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal în acțiunile

inculpatului, însă neîntemeiat l-a achitat, fiind stabilit că acțiunile acestuia se întrunesc

elementele contravenției prevăzute la art. 78 alin. (1) Cod contravențional, adică

vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale prin aplicarea de lovituri care au

provocat dureri fizice, deoarece conform probelor administrate, acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal.

2

Astfel, din materialele dosarului se constată că nu a fost încălcată ordinea publică,

or, potrivit declarațiilor atât a părții vătămate, cât și a martorilor audiați, incidentul dat

nu a deranjat pe nimeni, iar activitatea discotecii nu a fost întreruptă sau suspendată, mai

mult din comportamentul inculpatului nu rezultă batjocorire, înjosire sau neobrăzare

față de partea vătămată sau de alte persoane.

Deci, în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (1) Cod penal, lipsind latura obiectivă a infracțiunii exprimată prin

acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Între inculpat și partea vătămată s-a iscat un conflict, care s-a soldat cu aplicarea

de lovituri părții vătămate de către inculpat, fapt confirmat de partea vătămată care a

menționat că a fost lovit de către inculpat cu pumnul în regiunea mandibulei și cu

piciorul în piept, iar inculpatul a indicat că posibil și el ar fi îmbrâncit partea vătămată,

dar nu intenționat.

a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea hotărârilor adoptate și dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul, a invocat că instanța de apel a dat faptei săvârșite o încadrare juridică

greșită, bazată pe aprecierea eronată și tendențioasă a probelor și legii penale.

Conflictul și altercația dintre inculpat și partea vătămată s-au petrecut în loc

public, inculpatul realizând faptul că acțiunile lui erau văzute de alte persoane și

conștient a încălcat grosolan ordinea publică, cunoștea că partea vătămată îndeplinește

atribuțiile sale, iar el a agresat partea vătămată în prezența martorilor, în rezultat,

organizatorul dansurilor Constantinov Serghei și partea vătămată au fost nevoiți să se

adreseze la poliție. Faptele indicate au fost confirmate de martorii, care au indicat că a

avut loc un conflict între partea vătămată și inculpat din motivul neachitării taxei de

intrare în discotecă.

Vina inculpatului este dovedită prin probele administrate, acestea fiind acumulate

legal și sunt admisibile.

Astfel, acuzarea corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, fiind constatat că inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate, respectiv a

aplicat violența și a încălcat grosolan ordinea publică

În drept, recursul a fost fondat pe temeiul din art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod

de procedură penală, care stipulează că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

3

2016, recursul declarat a fost admis cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de

procedură penală. Aceasta se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să

decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea

formulărilor inexacte.

Așadar, instanța de recurs a menționat că prima instanță a constatat în

descriptivului sentinței mai multe temeiuri de achitare a inculpatului, indicând că fapta

de huliganism nu a avut loc, apoi că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism.

Totodată, în dispozitivul sentinței instanța de judecată a indicat, absolut

divergent, că inculpatul este achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În continuare, instanța de recurs a menționat că instanța de apel nu a respectat

întocmai prescripțiile de drept stipulate art. 417 Cod de procedură penală și a statuat în

mod neclar și divergent că prima instanță corect a constatat că în acțiunile inculpatului

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal,

or potrivit dispozitivului sentinței acesta fusese achitat pe alt motiv - nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

De asemenea, instanța de recurs a punctat că instanța de apel a încadrat acțiunile

inculpatului pe art. 78 alin. (1) Cod contravențional, ca vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale, prin aplicarea de lovituri care au provocat dureri fizice, or,

ultimele elemente nici nu se conțin în dispoziția acestei norme.

Mai mult, la materialele cauzei lipsește un raport de expertiză medico-legală care

să confirme gradul vătămărilor corporale cauzate părții vătămate, iar prin rechizitoriu

nici nu i-a fost incriminat inculpatului provocarea vătămării ușoare.

Instanța de recurs a menționat că în descriptivul deciziei, instanța de apel a stabilit

cu divergențe circumstanțele de fapt, mai întâi că inculpatul: „aflându-se…, în incinta

casei de cultură unde este amenajat un club distractiv, a aplicat violență asupra

paznicului Braga A., pe care l-a îmbrâncit și l-a lovit cu piciorul în piept și cu mâna în

regiunea capului.”, apoi s-a contrazis, indicând că: „în acțiunile inculpatului ..., lipsind

încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei”,

4

ulterior reținând iarăși că: „între inculpat și partea vătămată s-a iscat un conflict, care s-a

soldat cu aplicarea de lovituri părții vătămate de către inculpat…”.

Instanța de recurs a mai indicat că fapta constatată de instanța de apel, că: „la 13

aprilie 2013, aproximativ orele 23.10, Braga N., aflându-se în r-nul Anenii Noi, s.

Varnița, str. Tighina 60, în incinta casei de cultură unde este amenajat un club distractiv,

a aplicat violență asupra paznicului Braga A., pe care l-a îmbrâncit și l-a lovit cu

piciorul în piept și cu mâna în regiunea capului”, corespunde exact semnelor

componenței infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor.

În concluzie, instanța de recurs a indicat că încălcările normelor procedurale

specificate, comise de către instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de

judecată.

29 martie 2017, apelul declarat de către procuror a fost admis, sentința a fost casată total

cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Braga Nicolae a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 220 unități convenționale, echivalentul a 4400 lei.

adoptarea sentinței contestate incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și

astfel, eronat a ajuns la concluzia că, inculpatul Braga Nicolae învinuit în baza art. 287

alin. (1) Cod penal, urmează a fi achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Analizând totalitatea de probe acumulate la cauza penală dată și apreciindu-le, cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că Braga Nicolae, la data

de 13 aprilie 2013 aproximativ la ora 23:10, aflându-se în loc public - în raionul Anenii

Noi, s. Varnița, str. Tighina, 60, în incinta casei de cultură unde este amenajat un club

distractiv, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea publică și a aplicat violență

asupra paznicului cet. Braga Alexandru pe care l-a îmbrâncit și l-a lovit cu piciorul în

piept și cu mâna în regiunea capului.

În urma verificării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia că, argumentele

procurorului cu privire la vinovăția inculpatului Braga Nicolae în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, invocate în apelul depus

5

împotriva sentinței de achitare sunt fondate, deoarece prima instanță a dat o apreciere

eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești.

În acest context, în sentința atacată prima instanță a respins în totalmente probele

acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptei prejudiciabile prevăzute

de legea penală și vinovăția inculpatului Braga Nicolae, greșit a ajuns la concluzia de

achitare pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia că, ordinea publică nu a fost

încălcată de către inculpat, deoarece activitatea discotecii nu a fost întreruptă sau

suspendată, din comportamentul inculpatului Braga Nicolae nu rezultă batjocorire,

înjosire sau neobrăzare față de partea vătămată sau de alte persoane. Or, prin acțiuni

care încalcă grosolan ordinea publică se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată

împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostare jignitoare a persoanelor, în

alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea

persoanelor.

În continuare, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Braga

Natalia, Ceban Doinița, Pascal Marina și Vicol Ruslan, or, acestea prezintă un grad

redus de credibilitate, reieșind din faptul că, martorii Ceban Doinița, Pascal Marina și

Vicol Ruslan sunt în relații apropiate (de prietenie) cu inculpatul, iar Braga Natalia este

soția inculpatului, fapt care în viziunea instanței i-au determinat pe aceștia să depună în

instanță declarații incomplete, favorabile inculpatului în scopul diminuării vinovăției

acestuia.

Din analiza cumulară a probelor instanța de apel a conchis că, în acțiunile

inculpatului Braga Nicolae se regăsește în totalitate latura obiectivă a infracțiunii de

huliganism, realizându-se prin faptul că, inculpatul Braga Nicolae aflându-se în holul

Casei de cultură din satul Varnița, raionul Anenii Noi, încălcând grosolan ordinea

publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, fără motive întemeiate, a

aplicat lovituri părții vătămate Braga Alexandru cu pumnul în regiunea capului și cu

piciorul în regiunea pieptului.

În contextul celor relatate supra, instanța de apel nu a reținut ca plauzibilă

concluzia primei instanțe precum că nu s-a demonstrat intenția directă a inculpatului de

a comite infracțiunea imputată, față de partea vătămată Braga Alexandru, or, conflictul

și altercația între inculpat și partea vătămată s-au petrecut în loc public, inculpatul Braga

Nicolae conștientiza faptul că acțiunile lui erau văzute de alte persoane, dorea și admitea

survenirea unor consecințe a acțiunilor sale și conștient din intenție directă a încălcat

grosolan ordinea publică, cunoscând că partea vătămată îndeplinește atribuțiile sale și a

agresat partea vătămată în prezența martorilor, în rezultat, organizatorul dansurilor

Constantinov Serghei și partea vătămată fiind nevoiți să se adreseze la poliție. Faptele

6

indicate au fost confirmate de toți martorii, care au indicat că a avut loc un conflict între

partea vătămată și inculpat din motivul neachitării taxei de intrare în discotecă.

În concluzia celor expuse supra și în baza analizei obiective a cumulului de probe

prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, instanța de apel a conchis că, vinovăția

inculpatului Braga Nicolae în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

penal, este dovedită fără echivoc în afara oricărui dubiu rezonabil.

Instanța de apel la aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu

prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și

pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Braga Nicolae, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra vinovatului, stabilind astfel pedeapsa inculpatului Braga

Nicolae sub formă de amendă în mărime 220 unități convenționale.

Tot la capitolul dat, instanța de apel a considerat că solicitarea procurorului

privind aplicarea față de inculpatul Braga Nicolae, a pedepsei penale sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe

un termen de probă 1 ani, este una mult prea aspră și neproporțională faptei comise. Nu

este rațională aplicarea față de Braga Nicolae a pedepsei penale privative de libertate,

or, reieșind din raportul de cauzalitate dintre gravitatea infracțiunii și urmările

prejudiciabile survenite, aplicarea pedepsei penale sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani, cum solicită procurorul este neîntemeiată, deoarece circumstanțele comiterii

infracțiunii, cât și lipsa circumstanțelor agravante sau atenuante, au fost luate în

considerație de către instanța de apel și care au generat aplicarea pedepsei penale sub

formă de amendă.

atacat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta săvârșită nu întrunește

elementele infracțiunii.

În motivarea recursului, inculpatul indică că instanța de apel eronat a apreciat

probele administrate pe caz, ajungând greșit la concluzia de a-l condamna în baza art.

287 alin. (1) Cod penal.

Așadar, instanța de apel nu a luat în considerare că el a depus aceleași declarații,

atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată, pe când martorii Constantinov

Serghei și Braga Alexandru au depus declarații contradictorii.

Recurentul, menționează că nu a fost stabilit caracterul public al locului în care a

fost săvârșită fapta prejudiciabilă, iar acțiunile sale nu a afectat ordinea publică.

Totodată, indică că în cazul dat nu a fost încălcată ordinea publică. A confirmat

că a avut loc un conflict în loc public, din motiv că Braga Alexandru nejustificat a cerut

7

de la dânsul achitarea taxei de intrare în discotecă pentru alte persoane, iar în acest timp

Braga Alexandru l-a îmbrâncit. Conflictul s-a iscat din vina lui Braga Alexandru, însă a

fost un conflict verbal fără a fi tulburată ordinea publică și liniștea cetățenilor.

Prin urmare, acțiunile săvârșite de către inculpatul Braga Nicolae nu pot fi

încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

În drept, recurentul nu invocă niciun temei prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

declararea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, instanța de recurs constată că

recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul modalității de aprecierii probelor

de către aceasta, indicând că instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că în acțiunile

lui se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele

ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs

este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci cînd

se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja

constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se

desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin

temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o

eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată,

iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei

de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

În contextul dat, Colegiul penal menționează că la etapa judecării recursului

ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

8

instanțele ierarhic inferioare, acesta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond și de

apel.

Deci, instanța de recurs nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va

verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea

condamnării inculpatului privind învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

Pe lîngă cele expuse, Colegiul penal constată că aceste motive au fost obiectul

judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește

legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii de

condamnare a inculpatului Braga Nicolae în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

În continuare, instanța de recurs referindu-se la argumentul invocat de către

inculpat, precum că prin acțiunile sale el nu a încălcat ordinea publică, menționează

că acestea urmează a fi respinse, ca fiind neîntemeiate, indicând că instanța de apel

corect a apreciat că holul Casei de cultură din s. Varnița, r-nul Anenii Noi, unde s-a

desfășurat discoteca, este un loc public, unde se adună multe persoane.

Tot aici, se punctează că altercațiile au avut loc în prezența mai multor

persoane, care au văzut cum inculpatul îl îmbrâncea pe partea vătămată și își

manifesta indignarea față de achitarea prețului de intrare, acțiuni prin care s-a atentat

la regulile sociale și morale de convețuire, perturbând ambianța liniștită de convețuire

în societate, de inviolabilitate a persoanei. De asemenea, inculpatul prin necuviință,

neobrăzare, prin înjosire a onoarei și demnității părții vătămate care își îndeplinea

atribuțiile de serviciu și avea calitatea de paznic al acestui local, l-a îmbrâncit și a

aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului și cu piciorul în regiune pieptului

părții vătămate.

Prin urmare, instanța de recurs susține aprecierile și concluziile instanței de

apel referitoare la faptul că acțiunile inculpatului Braga Nicolae întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism, iar argumentele invocate în acest sens de

către recurent nu pot fi reținute, deoarece instanța de apel obiectiv și corect a motivat

decizia adoptată în sensul invocat de recurent.

Subsidiar, Colegiul penal remarcă că argumentele indicate de recurent cu

referire la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile se combat prin

materialele cauzei și nu semnalizează în esență presupusele erori de drept, astfel încât

hotărârea atacată cuprinde toate motivele invocate, fiind descrise detaliat și

argumentat în decizia instanței de apel acceptate și de către instanța de recurs, care în

totalitatea lor resping argumentele inculpatului privind lipsa elementelor infracțiunii

în acțiunile lui.

Colegiul penal, concluzionând asupra celor expuse mai sus, indică faptul că nu

constată vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate.

9

Decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept ale cauzei, ceea ce

corespunde cerințelor reglementate la art. 417 Cod de procedură penală, din care

motive recursul declarat de inculpatul Braga Nicolae, urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Braga Nicolae xxxx,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, în

propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 august 2017.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

10