1ra-943/2017 — art.190 alin. 2 lit. c CP

1ra-943/2017 — art.190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-943/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

12 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Secrieru Sergiu, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 26 decembrie 2016 și

a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, în cauza

penală privindu-l pe

Secrieru Sergiu Xxx, născut la xxx, originar din mun.

Xxx, domiciliat în r-nul Xxx, s. Xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Secrieru Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190

alin.(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea bunurilor

pe un termen de 2 ani.

Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii numită lui Secrieru Sergiu i-a fost

suspendată condiționat, fiindu-i stabilit un termen de probă de 4 ani.

Controlul asupra comportamentului lui Secrieru Sergiu va fi exercitat de către

organul de stat specializat.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Mîrca Igor a fost admisă. S-a

dispus încasarea din contul lui Secrieru Sergiu în beneficiul lui Mîrca Igor prejudiciul

în mărime de 20 200 lei.

1

Sergiu în perioada de timp de la 10 ianuarie 2012 până la 23 februarie 2012, aflîndu-

se pe bd. Moscovei 13/4 mun. Chișinău, urmărind scopul de a dobîndi ilicit prin

înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane, sub pretextul perfectării

vizei pentru a pleca în Spania, a dobândit ilicit de la cet. Mîrca Igor, bani în sumă de

10200 lei. Ulterior, Secrieru Sergiu s-a eschivat sub diferite pretexte de la perfectarea

vizei, și nici până la moment nu i-a restituit suma dată. Prin acțiunile sale intenționate

i-a cauzat lui Mîrca Igor Xxx un prejudiciu material considerabil în sumă de 10200 lei.

3.1. - procurorul Ciobanu Valentina, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Secrieru Sergiu să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod

penal și în baza sancțiunii acestui articol să-i fie aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții în domeniul gestionării bunurilor pe un termen de 2 ani.

În motivarea cererii declarate, apelantul a invocat că, instanța la stabilirea pedepsei

nu a ținut cont de faptul că acesta a săvârșit intenționat o infracțiune gravă. Inculpatul

anterior a fost condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului, fiindu-i aplicată o

pedeapsă non privativă de libertate, iar comiterea unei noi infracțiuni indică asupra

faptului că acesta nu se află pe calea corijării. Mai mult ca atît acesta s-a eschivat de la

organul de urmărire penală un termen îndelungat, nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii care i se încriminează și nici nu a recuperat prejudiciul cauzat părții

vătămate. Astfel, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului nu

este oportună și nu-și va atinge scopul de prevenire a comiterii infracțiunii pe viitor

precum și corijarea acestuia.

3.2. - avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Secrieru Sergiu, prin

care a solicitat casarea sentinței, cu dispunerea achitării inculpatului.

În motivarea apelului, apărarea a indicat că, inculpatul nu a negat faptul că a luat

bani de la Mîrca Igor, acest fapt Secrieru Sergiu 1-a recunoscut. Totuși toate probele

prezentate de acuzare demonstrau faptul că inculpatul a primit bani de la Mîrca Igor,

fără a fi investigat care a fost motivul transmiterii respectivei sume și ce s-a făcut cu

acești bani.

Apelantul a indicat că, acuzarea nu a adus probe care să combată versiunea

inculpatului, reușind să demonstreze doar faptul că s-a recunoscut de inculpat că a luat

bani de la Mîrca Igor.

Apelantul a susținut că, apărarea a adus probe întru confirmarea versiunii lui

Secrieru Sergiu fiind audiată mama inculpatului, Secrieru Eugenia care a comunicat că

după moartea soțului ei, Secrieru Sergiu a cerut bani pentru a pleca în Spania, iar ea i-

a împrumutat 1200 euro și 200 dolari.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

2

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat, că instanța de fond

a stabilit corect că, starea de fapt și acțiunile inculpatului Secrieru Sergiu se încadrează

corect în dispoziția art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Deși, inculpatul Secrieru Sergiu nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunii

imputate, vinovăția lui se dovedește prin probele acumulate de organul de urmărire

penală, cercetate de către instanța de fond și verificate de către instanța de apel și anume

prin : declarațiile părții vătămate Mîrca Igor, martorului Mîrca Leonid, martorului

Mîrca Cristian, martorului Mîrca Sorin, martorului Mîrca Valentina, martorului

Secrieru Eugenia.

De asemenea, vina inculpatului este demonstrată și de materialele probatoare, care

au fost cercetate și verificate în cadrul examinării cauzei în instanța de apel și anume

prin:

- plângerea lui Mîrca Igor adresată organelor de poliție privind faptul însușirii

sumei de 10200 lei (f. d. 9, vol. I);

- scrisoarea Direcției Generale Afacerilor Consulare nr. DC 05/4628433 din

20.06.2012 conform căreia Ambasada Republicii Cehia din Republica Moldova prin

intermediul notei verbale nr.141 /2012- CHISKO din 05.06.2012 a notificat că

cetățeanul Republicii Moldova Mîrca Igor nu a depus cerere de obținere a vizei la secția

consulară a Misiunii diplomatice respective (f. d. 43, vol. I);

- procesul - verbal de confruntare din 30.10.2015 dintre partea vătămată Mîrca

Igor și învinuitul Secrieru Sergiu (f. d. 88, vol. I).

Urmare a probelor sus-elucidate instanța de apel a conchis că, vina lui Secrieru

Sergiu, a fost demonstrată pe deplin, declarațiile părții vătămate Mîrca Igor, martorilor

Mîrca Sorin, Mîrca Valentina, Mîrca Cristian și Mîrca Leonid coroborând cu celelalte

probe prezentate de partea acuzării, neexistând divergențe între cele declarate de

aceștia la urmărirea penală și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de apel.

Totodată, instanța de apel a statuat că, corect de către instanța de fond au fost

apreciate critic declarațiile inculpatului Secrieru Sergiu cu referire la faptul că, dînsul

nu a comis infracțiunea imputată, or, însăși inculpatul în cadrul ședinței de judecată a

menționat că este de acord să restituie părții vătămate sumele de bani, fără însă a

întreprinde careva acțiuni în acest sens.

Instanța de apel a mai menționat că, martorul Secrieru Eugenia, mama inculpatului

a menționat că nu cunoaște dacă fiul său a luat careva bani de la persoane străine.

Prin urmare, instanța de apel a atestat că vina inculpatului a fost pe deplin dovedită,

partea vătămată atît în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești

fiind audiat sub jurământ și avertizat de răspundere penală, care o poartă pentru

declarațiile intenționate false, a menționat că anume lui Secrieru Sergiu i-a transmis

banii la cererea acestuia pentru perfectarea vizei. Declarațiile părții vătămate fiind

confirmate în ședința de judecată și de către martorii acuzării Mîrca Sorin, Mîrca

3

Valentina, Mîrca Cristian și Mîrca Leonid, care după cum au declarat în ședința de

judecată la momentul transmiterii banilor erau în relații bune și aveau încredere în

Secrieru Sergiu.

Instanța de apel a menționat că nerecunoașterea vinovăției, urmează a fi apreciată

drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, inculpatul urmărind scopul de a

se eschiva de la răspunderea penală.

Instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale stabilite în

privința inculpatului Secrieru Sergiu a constatat că, instanța de fond corect a

individualizat pedeapsa penală și prin urmare a acordat deplină eficiență prevederilor

art. art. 6, 7, 61, 75, 77 Cod penal.

Instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și a termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, ordine de idei în care, instanța de

apel a reiterat că, din cadrul legal precizat reiese indubitabil că, scopul pedepsei penale

nu este ca, aceasta să fie retributivă, intimidatoare sau vindicativă, în sens că, pedeapsa

nu trebuie privită ca „prețul” pe care trebuie să-1 plătească persoana pentru fapta

prejudiciabilă, ci trebuie să reflecte un echilibru între gravitatea faptei prejudiciabile și

urmările ei, prin excluderea caracterului vindicativ al pedepsei, urmărindu-se ca partea

vătămată și statul să nu urmărească răzbunarea, ce ar genera altă răzbunare, prin

încălcarea dreptului, ci realizarea dreptății, inclusiv prin prisma principiilor

proporționalității și cel al echității.

Analizând modul în care instanța de fond a individualizat pedeapsa, în raport cu

critica formulată în apelul acuzatorului de stat, instanța de apel a constatat că, au fost

respectate toate regulile ce caracterizează stabilirea pedepsei, atât în ceea ce privește

cuantumul acesteia cît și modul de executare, reținându-se că, Secrieru Sergiu a comis

o infracțiune din categoria celor grave, de forma vinovăției, de persoana celui vinovat,

că nu a recunoscut vina, anterior a fost condamnat, nu a recuperat prejudiciul cauzat

părții vătămate, este în imposibilitate să suporte pedeapsa cu amenda, reieșind din

starea materială și faptul că are în grijă un frate bolnav precum și lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante.

Totodată, instanța de apel a reiterat că, instanța de fond ținând cont de

circumstanțele cauzei și necesitatea recuperării prejudiciului cauzat părții vătămate

care în condițiile executării pedepsei cu închisoarea este dificilă, corect a ajuns la

concluzia, că corectarea condamnatului cât și prevenția vor fi atinse și prin aplicarea

pedepsei cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, pedeapsa numită de către instanța de

fond inculpatului - este corectă și proporțională în raport cu infracțiunea comisă de

către acesta, ea răspunzând scopului instituit de Legea penală, or, aplicarea unei

sancțiuni mai aspre nu va fi în concordanță cu scopul legal al pedepsei penale.

4

Având în vedere atât principiul prevăzut în art. 4 Cod penal - umanismul legii

penale - cât și acordând deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

instanța de apel a concluzionat că restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului cât și prevenția vor fi atinse și prin aplicarea pedepsei cu suspendarea

condiționată a acesteia, constatând că, în speță în privința inculpatului sunt aplicabile

dispozițiile art. 90 alin.(l) Cod penal, deoarece sancțiunea aplicată față de acesta este

în limitele stabilite de norma dată, instanța de apel considerând că, încarcerarea

inculpatului va avea un efect negativ asupra persoanei lui, dându-i posibilitate reală

inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă

cinstită, nesăvârșind o nouă infracțiune.

În același context, instanța de apel a conchis că prin aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, inculpatul Secrieru Sergiu nu este absolvit definitiv de amenințarea legii

penale, deoarece termenul de probă presupune nu altceva decât o șansă în plus, acordată

inculpatului, cu scopul de a stimula obligativitatea respectării ordinii publice în

general, și a autorității legii penale - în principal.

Prin urmare, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu trebuie privită ca fiind o

soluție de achitare pentru inculpat, or, la o potențială încălcare a legislației penale se

va lua în considerație, în mod obligatoriu, inclusiv și pedeapsa stabilită prin sentința

adoptată în speța vizată.

Procopovici Augustin în numele inculpatului Secrieru Sergiu, prin care a indicat

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- apărarea, în apelul depus, la fel ca și în fața primei instanțe a argumentat că

Secrieru Sergiu nu a negat faptul că a luat bani de la Mîrca Igor. Fiind audiat Secrieru

Sergiu a explicat că a făcut cunoștință cu Mîrca Igor la un spaniol acasă, în perioada

cînd își perfecta actele pentru a pleca în Spania. El avea niște cunoscuți în Italia care i-

au recomandat o persoană (cetățean al României Păduraru Adrian) care ajută în

perfectarea vizelor Shengen. Mîrca Igor a dorit să meargă și el în Spania. Banii pe care

i-a luat de la Mîrca Igor au fost folosiți în acest scop, el la rîndul său împrumutînd de

la mama sa 1200 euro și 200 de dolari, bani pe care de asemenea i-a pierdut fiind

înșelat. La Ambasada Spaniei din Moscova unde a plecat la indicațiile lui Paduraru

Adrian a aflat că careva vize nu sînt și a înțeles că Păduraru Adrian 1-a mințit. A rămas

la muncă la Moscova;

5

- recurentul consideră că la calificarea faptei lui Secrieru Sergiu un rol important

îl are stabilirea intețiilor sale. Acuzarea nu a adus probe care să combată versiunea lui

Secrieru Sergiu;

- mai mult decît atît, apărarea a adus probe întru confirmarea versiunii lui Secrieru

Sergiu, fiind audiată mama lui Secrieru Sergiu - Secrieru Eugenia, care a comunicat că

după moartea soțului său (tatăl lui Sergiu), Secrieru Sergiu a cerut bani pentru a pleca

la muncă peste hotare în Spania, iar ea i-a împrumutat 1200 euro și 200 de dolari.

Totodată Mîrca Igor a recunoscut că i s-a propus să meargă și el la Moscova, (după ce

deplasarea în Spania a eșuat), dar nu a vrut să meargă;

- instanța de apel a menționat că vina inculpatului este demonstrată și de

materialele probatoare care au fost cercetate și verificate în cadrul examinării cauzei în

instanța de apel, fiind menționate și declarațiile martorului Secrieru Eugenia. Or,

respectivele declarații confirmă versiunea lui Secrieru Sergiu. Totodată recurentul nu

este de acord cu faptul că Secrieru Eugenia nu cunoștea despre faptul că Secrieru Sergiu

a luat sau nu bani de la alte persoane, poate fi administrat drept probă care

demonstrează vina inculpatului;

- totodată instanța de apel nu s-a pronunțat referitor la motivul invocat în apel că

declarațiile martorului Sercrieru Eugenia confirmă versiunea lui Secrieru Sergiu;

- punînd la baza soluției sale declarațiile părții vătămate Mîrca Igor, martorilor

Mîrca Sorin, Mîrca Valentina, Mîrca Cristian și Mîrca Leonid, care au confirmat doar

transmiterea banilor, fără a fi administrate probe care să combată versiunea lui Secrieru

Sergiu referitoare la destinația banilor, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția;

- elementele infracțiunii nu sunt întrunite, deoarece Secrieru Sergiu nu a avut

intenția de a dobîndi ilicit banii lui Mîrca Igor prin înșelăciune sau abuz de încredere;

- recurentul consideră că dubiile în probarea învinuirii urmează a fi interpretate în

favoarea lui Secrieru Sergiu, respectiv acesta urmează a fi achitat în baza art. 190 alin.

(2) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal consideră, că acesta urmează a

fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Instanța de recurs ordinar verifică legalitatea hotărîrilor atacate în limitele

motivelor invocate de recurent în baza temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, iar dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor nu constituie o eroare de

6

drept și nu poate servi drept temei pentru casarea hotărîrii legal adoptate de către

instanțele judecătorești.

Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazurile în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau nu

au fost întrunite elementele infracțiunii – temeiuri care nu și-au găsit confirmarea în

speța dată.

Colegiul penal constată, că lecturînd textul deciziei instanței de apel, se observă că

decizia adoptată cuprinde toate motivele pe care se întemeiază soluția. În fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind

legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

De asemenea, Colegiul penal reține că în recursul declarat este criticată aprecierea

de către instanța de apel a probelor administrate pe caz, însă argumentul invocat nu

este prevăzut de lege ca temei pentru a judeca cauza în ordine de recurs.

Aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond

și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor cînd instanțele

menționate, la aprecierea probelor au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii

procesuale penale, ce a condiționat comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul

unei părți cu aprecierea probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da

temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cu privire la argumentul invocat de recurent, precum că „la calificarea faptei lui

Secrieru Sergiu un rol important îl are stabilirea intențiilor sale, acuzarea nu a adus

probe care să combată versiunea lui Secrieru Sergiu”, Colegiul penal îl consideră

neîntemeiat și declarativ și menționează în acest sens că vina lui Secrieru Sergiu, a fost

demonstrată pe deplin prin declarațiile părții vătămate Mîrca Igor, martorilor Mîrca

Sorin, Mîrca Valentina, Mîrca Cristian și Mîrca Leonid, care coroborează cu celelalte

probe prezentate de partea acuzării, neexistând divergențe între cele declarate de

aceștia la urmărirea penală și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și de apel.

Referitor la argumentul invocat, precum că „instanța de apel a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția punînd la baza soluției sale declarațiile părții

vătămate Mîrca Igor, martorilor Mîrca Sorin, Mîrca Valentina, Mîrca Cristian și

Mîrca Leonid, care au confirmat doar transmiterea banilor, fără a fi administrate

probe care să combată versiunea lui Secrieru Sergiu referitoare la destinația banilor”,

Colegiul penal menționează că este neîntemeiat și se combate acest argument prin

declarațiile părții vătămate Mîrca Igor, care a declarat că „… întrebîndu-l ce-i cu banii,

ce s-a întîmplat, Secrieru cu o voce ridicată a spus să tacă, că dacă nu, o să-i trimită

oaspeți acasă, cu un cuvînt necenzurat și a pus receptorul, … anume inculpatul i-a

7

spus că anume el îl poate ajuta cu perfectarea vizei, că are cont în bancă” (f. d. 248,

vol. I) și a martorului Mîrca Leonid, care a declarat că „…a doua seară Secrieru a venit

în ospeție iarăși, l-a pus la masă și l-a întrebat unde-s banii, el i-a spus că i-a dat la

un băiat pentru documente… nu după mult timp a fost un sunet că dacă fiul va umbla

la poliție vor avea oaspeți acasă…” (f. d. 249, vol. I).

Totodată, Colegiul penal menționează, că sub aspectul situației de „neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, temei invocat de recurent și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

În opinia Colegiului penal, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar,

verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atât pe cele obținute în procesul

urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de judecată, cât ale apărării atât și ale

acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Secrieru Sergiu privind

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, să fie întemeiată

și legală și contrazice argumentele invocate de recurent precum că „elementele

infracțiunii nu sunt întrunite și că inculpatul urmează a fi achitat în baza art. 190 alin.

(2) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii imputate”.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că motivele invocate în recursul ordinar

declarat de către avocatul Procopovici Augustin în numele inculpatului Secrieru

Sergiu, țin de aprecierea probelor, iar temeiurile indicate de acesta nu sunt aplicabile

din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz și potrivit legii, se impune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Procopovici

Augustin în numele inculpatului Secrieru Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Secrieru Sergiu Xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 10 august 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

8