1ra-759/2017 — Art.189 alin.1, 150 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 01 martie 2016, Ivanov Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 189 alin. (1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. Ivanov Igor a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. A fost dispusă încasarea de la Ivanov Igor în beneficiul Instituției Medico Sanitare Publice, Spitalul Clinic de Psihiatrie cheltuielile de judecată în mărime de 1 353 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt a constatat că, Ivanov Igor în perioada de timp 07 octombrie – 11 octombrie 2014, aflîndu-se în s. Gotești r. Cantemir, având scopul de a estorca bani de la Feraru Rita, deținând niște înregistrări video ce țin de viața intimă a acesteia, amenințând-o cu răspîndirea 1 acestor știri defăimătoare despre ea, a cerut transmiterea sumei de 500 euro, echivalentul a 9 405 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Ivanov Igor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) Cod penal – șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu răspîndirea unor știri defăimătoare. De asemenea, Ivanov Igor este învinuit de organul de urmărire penală precum că el în perioada de timp 07 octombrie – 11 octombrie 2014, aflîndu- se în s. Gotești r. Cantemir, având scopul de a estorca bani de la Feraru Rita, a cerut de la aceasta suma de 500 euro, echivalentul a 9 405 lei, amenințând-o cu răspîndirea unor știri defăimătoare rudelor sale despre dînsa, și anume, deținând în acest sens niște înregistrări video ce țin de viața intimă a persoanei, deținute în telefonul personal, iar ca urmare a amenințărilor permanente din partea lui Ivanov Igor manifestată prin înjosirea sistematică a demnității victimei, Feraru Rita a consumat mai multe pastile în scopul sinuciderii sale fiind internată în spital. Astfel, acțiunile lui Ivanov Igor au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 150 alin. (1) Cod penal adică determinarea la sinucidere, clevetire, jignire și înjosire sistematică a demnității victimei de către cel vinovat.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apeluri: 3.1. - procurorul în Procuratura r-lui Cantemir, Todos Victor, a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ivanov Igor să fie recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1), art. 150 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă: în baza art. 189 alin. (1) Cod penal - 4 ani închisoare, în baza art. 150 alin. (1) Cod penal - 3 ani închisoare. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Ivanov Igor să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului a indicat că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile părții vătămate Feraru Rita care sunt veridice și corespund realității fiind confirmate prin declarațiile martorilor Feraru Vasile, Feraru Maria și a declarațiilor Grițco Victoria date în cadrul urmăririi penale, a înregistrărilor video prezentate în ședința de judecată. La fel, apelantul a mai invocat că potrivit raportului de expertiză psihiatrico- legală ambulatorie nr.2a-2015 din 13 ianuarie 2015 s-a stabilit că partea vătămată Feraru Rita a prezentat declarații veridice care corespund adevărului și nu sunt exagerate. Apelantul a mai indicat că declarațiile martorului Grițco Victoria date în ședința de judecată nu pot fi apreciate ca sincere și care corespund adevărului, sunt părtinitoare inculpatului și au drept scop dezvinovățirea inculpatului și instanța corect le-a apreciat critic. 2 Astfel cert s-a demonstrat că în acțiunile lui Ivanov Igor predomină elementele infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (l) și art. 150 alin. (l) Cod penal, cu atît mai mult conform sentinței, instanța de fond a constatat incompatibil săvârșirea infracțiunilor de șantaj și determinare la sinucidere de către Ivanov Igor. Instanța de judecată analizând declarațiile părții vătămate le-a considerat ca fiind pertinente, concludente și veridice având un caracter consecvent, fără controverse, însă la baza pronunțării sentinței le-a dat о apreciere selectivă. De asemenea, apelantul a menționat că Ivanov Igor a săvârșit un concurs ideal de infracțiuni și ordonanța de punere sub învinuire a fost adoptată de procuror cu încălcarea prevederilor art. 281 Cod de procedură penală. Astfel, potrivit ordonanței de punere sub învinuire acțiunile lui Ivanov Igor constituie într-adevăr un concurs ideal de infracțiuni, deoarece, infracțiunea incriminată, a fost săvârșită printr-o acțiune unică derulată în timp de la data de 07 octombrie 2014 pînă la data de 11 octombrie 2014 finisându-se cu folosirea de către Feraru Rita a pastilelor în scop de sinucidere. Raportînd cele scrise în ordonanța de punere sub învinuire adoptată la 14 octombrie 2014 în privința lui Ivanov Igor cu prevederile art. 281 Cod de procedură penală, se constată că nu au fost admise careva încălcări de către procuror, deoarece ordonanța de punere sub învinuire conține date concrete despre locul, timpul, mijloacele, persoana care a săvârșit infracțiunea fiind indicate articolele, care prevăd atragerea la răspunderea penală nefiind omise aliniatele sau literele ale articolelor corespunzătoare a Codului penal. Apelantul a mai indicat că nu sunt clare, motivele instanței de judecată pentru care Ivanov Igor a fost achitat. Astfel, Ivanov Igor urmează a fi recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (l) Cod penal și art. 150 alin. (l) Cod penal, cu atît mai mult că aceste erori au fost constatate din oficiu, de către instanța de judecată, obiecții care nu au fost invocate de apărător sau inculpat. A mai menționat că gradul prejudiciabil al faptelor săvîrșite de Ivanov Igor este unul deosebit prin aceia că a atentat asupra vieții persoanei și în cazul dat putea surveni și decesul victimei. Ivanov Igor anterior a fost atras la răspundere penală, la domiciliu este caracterizat negativ, fiind о persoană ce influențează negativ persoanele de vârsta adolescentă. 3.2. – procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul, Calendari Dumitru, a declarat apel suplimentar și a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie admise cerințele din apelul procurorului Todos Victor, precum și dispunerea păstrarea la dosarul penal a corpului delict recunoscut și anexat la cauză - un disc DVD cu înregistrări. În motivarea apelului suplimentar au fost incluse argumente cît privește individualizarea greșită a pedepsei penale și nesoluționarea chestiunii legate cu soarta corpului delict. La fel, apelantul a invocat că prevederile art. 61 alin. (2), 75 alin. (1), 90 alin. 3 (1) Cod penal, nu au fost respectate de către instanța de fond, deoarece, potrivit părții descriptive a sentinței adoptate: aplicând față de inculpat prevederile art. 90 Cod penal, în raport cu clauzele conținute în dispoziția acestei norme de drept, suspendând executarea pedepsei și fără a dispune în dispozitivul deciziei prevederea obligatorie din norma vizată că executarea pedepsei se suspendă condiționat, dacă, în termenul de probă pe care 1-a fixat, condamnatul nu va săvârși о nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, precum și nu sunt indicate obligațiile condamnatului potrivit art. 90 al. (6) Cod penal. În apel suplimentar a mai invocat că prima instanță nu a luat în considerare că inculpatul a săvîrșit doua infracțiuni mai puțin grave cu intenție, a cauzat părții vătămate leziuni corporale ușoare, dar consecințele puteau fi mai grave, decesul părții vătămate după intoxicarea cu medicamente, acțiuni comise în scop de îmbogățire, cu lipsa circumstanțelor atenuante și agravante. Or, circumstanțele atenuante nu au fost constatate în cauză, sancțiunile art. 189 al. (1),art. 150 al. (1) Cod penal prevăd ca pedeapsă - închisoare, respectiv, nu poate fi invocată și motivată aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Apelantul a mai relevat că sentința contestată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția de suspendare condiționată a executării pedepsei penale, că instanța de fond a aplicat inculpatului о pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale enunțate, aplicând nejustificat și inechitabil față de inculpat prevederile art. 90 Cod penal în raport cu situația de fapt existentă la data condamnării lui, inadecvat și disproporțional în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite și a scopului pedepsei penale – restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea lui, cit și a altor persoane. A mai menționat că la cauza penală în temeiul art. 158 Cod de procedură penală, prin ordonanța organului de urmărire penală a fost anexat un disc DVD în care au fost înregistrate informații video de pe telefonul mobil al învinuitului Ivanov Igor, obiectul șantajului, care trebuie să fie păstrat la dosarul penal - f.d.119-120, vol.I. De asemenea, apelantul a mai invocat că potrivit art. 162 al. (l) pct. 5) Cod de procedură penală în cazul soluționării cauzei în fond, se hotărăște chestiunea cu privire la corpurile delicte, care rămân în dosar pe tot termenul de păstrare. Astfel, un disc DVD cu înregistrări video, foto, care au servit obiectul infracțiunilor trebuie să fie păstrate la dosar penal.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 decembrie 2016, a fost admis apelul declarat de procurorul raionului Cantemir, Todos Victor și apelul suplimentar declarat de procurorul în cadrul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Cahul, Calendari Dumitru, casată parțial sentința în partea achitării lui Ivanov Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (1) Cod penal și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: 4 În baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală a fost încetat procesul penal privind acuzarea lui Ivanov Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (l) Cod penal. Corpul delict disc DVD cu înregistrări se va păstra la dosarul penal. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că prima instanță examinând cauza, în partea acuzării inculpatului în baza art. 189 alin. (1) Cod Penal, a apreciat, prin prisma art. 101 Cod procedură penală, toate probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a conchis asupra vinovăției inculpatului Ivanov Igor în baza art. 189 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, concluziile privind vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii menționate, au fost bazate pe declarațiile părții vătămate Feraru Rita, martorilor Feraru Vasile, Guban Raisa, Feraru Maria, a inculpatului, precum și materialele cauzei, inclusiv: - plângerea lui Feraru Vasile adresată Inspectoratului de Poliție Cantemir la 11 octombrie 2014 (f.d.7, vol.I), potrivit căruia se solicită a fi atras la răspundere penală Ivanov Igor pentru faptul că ultimul cerea suma de 500 euro în schimbul înregistrărilor video și determinarea la sinucidere a fiicei Rita Feraru; - procesul-verbal de ridicare din 20 octombrie 2014 (f.d.26, vol.I), potrivit căruia s-a ridicat înregistrarea audio VN-2014008-00003; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 17 octombrie 2014 (f.d.27, vol.I), potrivit căruia s-a examinat telefonul mobil de model „HVAWEI,, P6-V06; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 21 octombrie 2014 (f.d.28, vol.I), potrivit căruia s-a examinat telefonul mobil de model „SAMSUNG,, GT-I 9100; - procesul-verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2014 (f.d.41, vol.I), potrivit căruia s-a ridicat telefonul mobil de model „HVAWEI,, P6-V06 și telefonul mobil de model DODGIE; - raportul de expertiză medico-legală nr.60„D” din 17 octombrie 2014 (f.d.93- 94, vol.I), în concluzia căruia se indică că, la partea vătămată Feraru Rita, s-a stabilit intoxicație acută cu medicamente (finlepsin) cu țel de suicid, ce se confirmă prin datele fișei medicale 5576 SR Cantemir, care a apărut în timpul și posibil prin circumstanțele indicate în ordonanță, au condiționat după sine dereglarea sănătății de scurtă durată (mai mult de 6 zile și mai puțin de 21 zile) se califică ca vătămare corporală de grad ușoară. - raportul nr.2a-2015 de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie din 13 ianuarie 2015 efectuată în privința Ritei Feraru (f.d. 119-117, vol.I), potrivit căruia se constată că, la examenul psihiatric, partea vătămată Feraru Rita, avea conștiință lucidă, corect orientată auto-și alo-psihic, capacitatea expunerii logice păstrată, gândirea operațional-logică, memoria fără dereglări, este îngrijorată de situația în care a nimerit și retrăiește situația creată. De careva maladii psihice nu suferă, dar prezintă dg. ,,Tulburare organică în epilepsie’’ însă particularitățile psihicului ei și gradul insuficienței intelectuale depistate la ea, nu sunt atît de promulgate ca să о lipsească 5 de capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale. În perioada comiterii infracțiunii, tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, a putut înțelege corect caracterul acțiunilor îndreptate asupra ei, își dădea seama de acțiunile săvârșite în privința ei, actualmente tulburări cu semnificația psihiatrico-legală la ea nu se depistează, este capabilă să depună mărturii și să participe în procesul penal; - ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală (f.d.119, vol.I), potrivit căruia pe CD este plasată informația ridicată de pe telefonul mobil al lui Ivanov Igor, potrivit căruia se constată existența a cinci clipuri video în imaginea cărora este partea vătămată Feraru Rita; prima înregistrare video, este о locație tip BAR, în care cântă muzica, este о persoană lîngă tejghea de gen feminin care dansează, persona dată poartă ochelari și care dansează. După tejghea este о altă persoană, care respectiv deservește clienții, alături de aceste doua persoane se vede și о persoană de gen masculin. S-a constatat că, după tejghea este Grițco Victoria, persoana care dansează este partea vătămată Feraru Rita. A doua înregistrare video este fixat, cum о persoana pe masă dansând pe ritm muzical, cum s-a constatat este partea vătămată Rita Feraru. A treia înregistrare video conține imagini cum partea vătămată Feraru Rita, dansează în bar, face mișcări, este îmbrăcată, se ține de scaun și face aceste mișcări se adresează către о altă persoană care nu este în cadru de a dansa, la fel prelungește dansul cu mișcări. Persona care efectuează înregistrarea video, efectuează înregistrarea aproape de corpul părții vătămate. În bar continue să cânte muzica, partea vătămată Feraru Rita, se îndepărtează de locul unde era filmată, se întoarce înapoi, trage masa, urcă pe masă și începe să facă mișcări, dansând un dans se întoarce cu spatele spre persoana ce filmează, se apleacă în jos, în cadru apare о altă persoana de gen masculin, cineva din persoane spune în limba rusă să se dezbrace, partea vătămată continuă să danseze. În a patra înregistrare video partea vătămată Feraru Rita, se află pe masă, iarăși face mișcări partea vătămată Feraru Rita, a ridicat de pe masă cîteva bancnote, continuă să danseze prelungește să danseze partea vătămată pe masă. În a cincea înregistrare video, partea vătămată Feraru Rita, se află pe masă, cântă muzica, câțiva bărbați transmit bancnote părții vătămate. Partea vătămată Feraru Rita, dansează pe masă în ritmuri, în cadru se vede și inculpatul Ivanov Igor, care efectuează înregistrarea. Partea vătămată Feraru Rita, se îmbracă, se termină muzica. Astfel, instanța de apel a conchis că în baza acestor probe, vinovăția lui Ivanov Igor în comiterea infracțiunii în baza art. 189 alin. (1) Cod penal, a fost dovedită cu certitudine prin probatoriul administrat în cauză, care a fost just apreciat de instanța de fond. Totodată, potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia de a înceta procesul penal privind acuzarea lui Ivanov Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (l) Cod penal, determinarea la sinucidere, clevetire, jignire și înjosire sistematică a demnității victimei de către cel vinovat. În aceste circumstanțe, instanța de apel a constatat că prin rechizitoriu Ivanov Igor a fost pus sub învinuire în baza art. 150 alin. (l) Cod penal, pentru faptul că, în perioada de timp 07 octombrie – 11 octombrie 2014, aflîndu-se în s. Gotești r. 6 Cantemir, având scopul de a estorca bani de la Feraru Rita, a cerut de la aceasta suma de 500 euro, echivalentul a 9 405 lei, amenințând-o cu răspîndirea unor știri defăimătoare rudelor sale despre dînsa, și anume, deținând în acest sens niște înregistrări video ce țin de viața intimă a persoanei, deținute în telefonul personal, iar ca urmare a amenințărilor permanente din partea lui Ivanov Igor manifestată prin înjosirea sistematică a demnității victimei, Feraru Rita a consumat mai multe pastile în scopul sinuciderii sale fiind internată în spital. Prin urmare, prima instanță la achitat pe inculpatul Ivanov Igor pe art. 150 alin. (l) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Latura obiectivă a infracțiunii determinării la sinucidere este structurată din fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea sau inacțiunea de determinare la sinuciderea sau la tentativa de sinucidere, urmările prejudiciabile sub forma de: Sinucidere sau tentativă de sinucidere, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, metodele de săvârșire a infracțiunii, persecutare, clevetire, jignire, înjosirea sistematică a demnității victimei. Instanța de apel a constatat că potrivit prevederilor art. 113 Cod penal, procurorul nu a calificat și constatat juridic corespunderea exactă între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală a art. 150 alin.(l) Cod penal. În continuare, instanța a consemnat că, procurorul a efectuat calificarea juridică a faptei săvârșite, dar nu a înaintat învinuirea față de Ivanov Igor potrivit art. 150 alin. (1) Cod penal, privind descrierea circumstanțelor caracteristice pentru infracțiunea dată (prin descrierea în ce constă acțiunile sistematice prin înjosirea sistematica, etc.). Astfel, învinuirea înaintată inculpatului pe art. 150 alin. (1) Cod penal nu a fost clară și previzibilă. Instanța de apel a mai specificat că nu a fost înaintată învinuirea privind comiterea de determinare la sinucidere, întrucît acuzatorul de stat a calificat aceliași acțiuni ale inculpatului pe două articole a Codului penal, și fără a fi înaintată învinuirea că acțiunile inculpatului au determinat-o pe partea vătămată să se sinucidă. Prin urmare, instanța de apel a menționat că potrivit art. 275 pct.9) Cod de procedură penală urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată și va fi încetată în cazul în care „există alte circumstanțe prevăzute de lege care condiționează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală ”. În acestea circumstanțe, instanța de apel a considerat necesar a înceta procesul penal în privința inculpatului Ivanov Igor învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (1) Cod penal, potrivit art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, întrucît „există alte circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală”. Astfel, instanța de apel a menționat că nefiind înaintată învinuirea inculpatului în formarea învinuirii ce prevede răspunderea pentru acțiunile calificate conform art. 150 alin. (1) Cod penal, procedura penală pe acest articol urmează de încetat, întrucît contrar prevederilor art.281, art.296 Cod de procedură penală, acuzatorul de stat, în 7 speța discutată, nu a adus învinuirea în aspectul în care a susținut-o pe parcursul judecării cauzei, or, în învinuirea adusa lui Ivanov Igor, nu s-a specificat în ce constau elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel nu a reținut argumentele invocate de către procuror privind blândețea pedepsei aplicate inculpatului prin prisma art. 90 Cod penal. În consecință, instanța de apel a relevat că, avînd în vedere circumstanțele cauzei, inclusiv caracteristicele personale ale inculpatului, justificat instanța de fond i-a aplicat acestuia pedeapsa sub formă de închisoare, cu aplicarea art. 90 Cod penal, adică cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de 2 ani, ce este o pedeapsă proporțională faptei comise de către inculpatul Ivanov Igor, este una echitabilă, iar corectarea acestuia este posibilă fără a fi privat de libertate. Într-un alt aspect, instanța de apel a reținut ca întemeiate argumentele procurorului privind nesoluționarea de către instanța de fond a soartei corpului delict. Astfel, în temeiul art. 158 Cod de procedură penală, prin ordonanța organului de urmărire penală a fost anexat, la materialele cauzei penale, un disc DVD (f.d.119-120) în care au fost înregistrate informații video de pe telefonul mobil al inculpatului Ivanov Igor, obiectul șantajului. Iar potrivit art. 162 al. (l) pct. 5) Cod de procedură penală în cazul soluționării cauzei în fond, se hotărâște chestiunea cu privire la corpurile delicte, care rămân în dosar pe tot termenul de păstrare a lui. Respectiv un disc DVD cu înregistrări video, foto, care au servit obiectul infracțiunilor necesită a fi păstrat la dosarul penal.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului declarat, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. De asemenea, instanța de apel nu a îndeplinit cu strictețe prevederile legii, precum și explicațiile Plenului Curții Supreme de Justiție date la pct. 22.2) al Hotărîrii nr.22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordin de apel”, din sensul cărora rezultă că nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel. Referitor la motivul invocat în decizia instanței de apel cu privire la faptul că: deoarece în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu nu s-au indicat acțiuni concrete ale inculpatului, procurorul a calificat aceleași acțiuni ale inculpatului pe două articole ale Codului penal și fără a fi înaintată învinuirea că acțiunile inculpatului au determinat-o pe partea vătămată să se sinucidă. Recurentul susține că învinuirea lui Ivanov Igor a fost înaintată corect, fiind indicate data, locul, mijloacele și modul de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei, 8 caracterul vinei, motivele și semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei, articolele și alineatele din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunile comise, adică în corespundere cu art. 281, 296 Cod de procedură penală. Infracțiunile incriminate lui Ivanov Igor sunt prevăzute de art. 189 alin. (1), 150 alin. (1) Cod penal, și prin acțiunile sale a comis concurs ideal de infracțiuni. Recurentul susține că în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel nu s-a expus asupra solicitării procurorului și a argumentului din apel și apelul suplimentar al procurorului privind aplicarea inculpatului Ivanov Igor a unei obligațiuni potrivit art. 90 alin. (6) lit. a) Cod penal, s-a expus superficial asupra respingerii apelului la neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 9 Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Așadar, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept procesual penale enunțate, instanța de recurs constată că, instanța de apel la adoptarea soluției de admitere a apelului procurorului și apelul suplimentar al procurorului, cu casarea parțială a sentinței în partea achitării în privința inculpatului în partea învinuirii imputate acestuia în baza art. 150 alin. (1) Cod penal, nu a respectat exigențele legale, adoptînd astfel o soluție greșită, motivând insuficient hotărârea atacată. Deci, procurorul invocă ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că hotărârile pronunțate de către instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că decizia instanței de apel se contestă prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că instanța de apel greșit a încetat procesul penal pe capătul de învinuire în privința inculpatului Ivanov Igor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 150 alin. (1) Cod penal, adică lipsesc motive relevante pe care se întemeiază soluția, fiind în prezența cumulului ideal de infracțiuni. În continuare, analizînd materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că, conform rechizitoriului Ivanov Igor a fost învinuit pentru faptul că în perioada de timp 07 octombrie – 11 octombrie 2014, aflîndu-se în s. Gotești r. Cantemir, având scopul de a estorca bani de la Feraru Rita, a cerut de la aceasta suma de 500 euro, echivalentul a 9 405 lei, amenințând-o cu răspîndirea unor știri defăimătoare rudelor sale despre dînsa, și anume, deținând în acest sens niște înregistrări video ce țin de viața intimă a persoanei, deținute în telefonul personal, iar ca urmare a amenințărilor permanente din partea lui Ivanov Igor manifestată prin înjosirea sistematică a demnității victimei, Feraru Rita a consumat mai multe pastile în scopul sinuciderii sale fiind internată în spital. (f.d.127, vol.I) Așadar, instanța de recurs atestă faptul că, conform rechizitoriului inculpatul a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1), 150 alin. (1) Cod penal, și prin acțiunile sale a comis concurs ideal de infracțiuni, în acest caz este ca urmare a acțiunii, care întrunește elementele a două infrațiuni. 10 Instanța de apel în acest aspect a conchis că: ,,procurorul a efectuat calificarea juridică a faptei săvârșite, dar nu a înaintat învinuirea față de Ivanov Igor potrivit art. 150 alin. (1) Cod penal, privind descrierea circumstanțelor caracteristice pentru infracțiunea dată (prin descrierea în ce constă acțiunile sistematice prin înjosirea sistematica, etc.). Astfel, învinuirea înaintată inculpatului pe art. 150 alin. (1) Cod penal nu a fost clară și previzibilă… , menționând că nu a fost înaintată învinuirea privind comiterea de determinare la sinucidere, întrucît acuzatorul de stat a calificat aceliași acțiuni ale inculpatului pe două articole a Codului penal, și fără a fi înaintată învinuirea că acțiunile inculpatului au determinat-o pe partea vătămată să se sinucidă.”. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că învinuirea lui Ivanov Igor a fost înaintată corect, fiind indicate data, locul, mijloacele și modul de săvîrșire a infracțiunii și consecințele ei, caracterul vinei, motivele și semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei, articolele și alineatele din Codul penal care prevăd răspunderea pentru infracțiunile comise, adică în corespundere cu art. 281, 296 Cod de procedură penală. Mai mult, Colegiul penal lărgit menționează că în ședința instanței de fond din 13.07.2015, rezultă că inculpatul a confirmat că învinuirea adusă îi este clară, nu recunoaște vina (f.d.186, verso, vol.I). În continuare, instanța de recurs specifică că, infracțiunea de determinarea la sinucidere în speța dată, prevăzută la art. 150 alin. (1) Cod penal, reprezintă acțiunile intenționate prin determinarea la sinucidere, clevetire, jignire și înjosire sistematică a demnității victimei de către cel vinovat, iar ca urmare a amenințărilor permanente din partea lui Ivanov Igor manifestată prin amenințarea cu răspîndirea unor știri defăimătoare rudelor sale despre dânsa și anume deținând în acest sens niște înregistrări video ce țin de viața intimă a persoanei, deținându-le în telefonul personal, Feraru Rita a consumat mai multe pastile în scopul sinuciderii sale fiind internată în spital. Aceste acțiuni sunt clar descrise în rechizitoriu (f.d. 127, vol.I). Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor lui Ivanov Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (1) și 150 alin. (1) Cod penal, ce nu sa realizat. În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit statuează că, erorile comise nu pot fi înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legii penale și procesual-penale. Încălcările punctate în prezenta decizie determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa total decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel în alt complet de judecată, deoarece sa confirmat prezența temeiul pentru recurs ordinar prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6 Cod de procedură penală, cazul cînd hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 11 La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii penale și procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 21 decembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Ivanov Igor Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2017. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Toma Nadejda Moraru Petru 12