1ra-911/2017 — art.166-1 alin.1 CP

1ra-911/2017 — art.166-1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-911/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Potereanu Dina în numele inculpatului Begal Sergiu, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

ianuarie 2017, în cauza penală în privința lui

Begal Sergiu XXX,

născut la xxx, originar și domiciliat în s. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de

600 unități convenționale, echivalentul a 12 000 lei.

Sergiu la 30 martie 2014, aproximativ la orele 15 00- 16 00, l-a întâlnit în stradă

în s. Mereni, r-nul Anenii Noi pe xxx și cu scopul de a clarifica relațiile ostile

dintre tatăl său xxx și xxx, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa

ultimului aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii în regiunea abdomenului,

cauzându-i astfel dureri fizice. Astfel, Begal S. a încălcat grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Acțiunile inculpatului Begal Sergiu de către organul de urmărire penală

au fost încadrate în prevederile art. 1661 alin.(1) Cod penal - cauzarea

intenționată a unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament

1

inuman ori degradant, de către o persoană publică, iar instanța de fond i-a

reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.(1) Cod penal -

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă altor persoane care curmă actele

huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită.”

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului pentru prima instanță, prin care Begal Sergiu să fie condamnat în

baza art. 166 1 alin. (1) CP, la amendă în mărime de 1000 unități convenționale,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 3 ani,

invocînd că:

- instanța de fond eronat a reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art.

287 alin.(1) Cod penal;

- Begal S. la momentul comiterii acțiunilor incriminate, în baza

ordinului din 19 aprilie 2013, fiind conform art. 123 alin.(2) din Codul penal,

persoană publică, a acționat contrar prevederilor art. 3, 5 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, evident și contrar atribuțiilor funcționale, care îl obligau să nu

supună pe nimeni la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane

sau degradante, precum și conform art. 26 al Legii cu privire la activitatea

poliției, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în

sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în

executarea legii, fiind obligat să respecte cu strictețe drepturile, libertățile

omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos

pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile, iar conform

art. 28 alin (1) lit. g) al aceluiași act normativ, polițistului îi este interzis să

abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori

publică, prestigiul funcției sau al autorității din care face parte.

Astfel, deși inculpatul nu se afla în exercițiul funcțiunii, el a acționat în

numele autorității publice, în calitate de persoană oficială, acțiuni care a și

condiționat victimizarea lui xxx prin survenirea sentimentelor de frică,

anxietate și inferioritate.

2

Acțiunile lui Begal S. au depășit grav prevederile art.3 CEDO, astfel

acestea se încadrează în totalitate faptei prevăzute în norma art. 1661 alin.(1)

CP.

Potrivit Hotărârii Plenului CSJ nr. 8 din 30.11.2009 “Cu privire la unele

chestiuni ce țin de aplicarea de către instanțele judecătorești a prevederilor

art. 3 din Convenție” victimele sunt supuse relelor tratamente cu un anumit

scop, precum ar fi obținerea informației sau mărturiilor și de a umili și înjosi

persoana. Însă conform tuturor criteriilor absența acestui scop nu poate

elimina în mod concludent o constatare a unei încălcări a art. 3.

Prin urmare, scopul dat a fost cert stabilit și demonstrat ca fiind comis

prin acțiunile inculpatului, care potrivit materialelor cauzei la începutul lunii

martie 2013 s-a prezentat la domiciliul victimei și declarând oficial și

cunoscând despre faptul că victima cunoștea că el este colaborator de poliție,

a acționat în vederea intimidării acestuia de a-și schimba declarațile într-un

proces penal unde tatăl inculpatului figura în calitate de bănuit. Acțiuni care

se caracterizează prin încălcarea demnității și umilire, amenințare cu aplicarea

violenței, cât și cu fabricarea unor dosare penale, fapt confirmat și de martorul

xxx.

Infracțiunea prevăzută de art. 1661 alin.(1) CP este o infracțiune

materială în care se reunesc două variante tip de infracțiuni, latura obiectivă

fiind realizată prin suferințe psihice.

Prin termenul suferințe psihice este înțeles efectul aplicării unor factori

psihogeni (batjocura, luarea în râs, insulta, amenințarea) care influențează

asupra psihicului, dar nu asupra funcției de controreglare a sistemului nervos

și condiționează trăiri negative profunde și sunt în legătură directă cu

suferințele fizice și psihice ale victimei.

Totodată, la solicitarea pedepsei, apelantul a reținut circumstanțele

cauzei, precum și de faptul că Begal S. este caracterizat pozitiv, astfel

solicitând ca instanța de judecată să țină cont de prevederile art. 61 Cod penal,

de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate în norma art. 7,

75 Cod penal, de gravitatea și pericolul social al faptei săvârșite și de persoana

inculpatului care este atras pentru prima data la răspundere penală.

3.1. Apel a declarat și inculpatul Begal S., care a menționat că sentința

este neîntemeiată și ilegală, ulterior va depune apel motivat.

3

ianuarie 2017, a fost admis apelul declarat de procuror, casată total sentința

contestată și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Begal Sergiu a fost condamnat în baza art. 166 1

alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 1000 unități convenționale,

echivalentul a 20 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere în organele de ocrotire a normelor de drept pe termen de 3 ani.

Totodată, a fost admisă cererea privind retragerea apelului declarat de

inculpatul Begal S. și încetată procedura în apel.

comiterii de către Begal Sergiu a infracțiunii prevăzută de art. 166 1 alin.(1)

Cod penal - cauzarea intenționată a unei dureri sau a suferinței fizice ori

psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană

publică.

Astfel, inculpatul are calitatea de subiect special, deoarece la data

comiterii infracțiunii deținea funcția de inspector principal al Izolatorului de

detenție provizorie a Direcției Poliției a municipiului Chișinău, conform

ordinului din 19 aprilie 2013 și fiind astfel, conform articolului 123 alin. (2)

Cod penal, persoană publică, exercitând atribuțiile unei autorități publice.

Prin urmare, s-a confirmat faptul că, inculpatul activând ca polițist la

începutul lunii martie 2013 s-a prezentat la domiciliul victimei și a acționat în

vederea intimidării acestuia de a-și schimba declarațiile într-un proces penal

în care tatăl său (Begal V.) figurează în calitate de bănuit, iar ulterior, în

stradă, l-a bătut. Respectiv, acțiunile inculpatului sunt caracterizate prin

violență fizică și psihică față de victimă.

Din declarațiile atât a părții vătămate, cât și a martorilor Bîrcă T., Cîrlig

A., Bîrcă M., rezultă că la 30 martie 2014 aproximativ la orele 15:00-16:00, în s.

Mereni, r-nul Anenii Noi, partea vătămată a fost agresată fizic de către

inculpat, iar potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 108 din 01

aprilie 2014, părții vătămate xxx i-au fost cauzate vătămare corporală

neînsemnată, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată. S-a constatat în speță

tratamentul inuman și degradant a victimei din partea inculpatului, care a

fost exprimat prin suferințe psihice și fizice.

La fel, instanța a considerat ca nefondate argumentele menționate de

4

către instanța de fond care a conchis că în timpul comiterii infracțiunii, Begal

S. nu se afla la serviciu, or, potrivit art. 26 al Legii cu privire la activitatea

poliției și a activității polițistului nr. 320 din 27.12.2012, polițistul își

desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei,

comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii,

fiind obligat să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea

umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane, o

atitudine fermă față de cei care încalcă legile, iar conform articolului 28 alin

(1), lit. g) al aceluiași act normativ, polițistului îi este interzis să abuzeze de

calitatea oficială și să compromită, prin activitatea sa privată ori publică,

prestigiul funcției sau al autorității din care face parte.

Prin urmare, inculpatul a acționat față de victimă în calitate de persoană

oficială, reprezentând autoritatea publică, iar acțiunile sale au condiționat

victimizarea părții vătămate xxx prin survenirea sentimente de frică, anxietate

și inferioritate.

Astfel, Begal S., acționând ilegal față de victimă a urmărit scopul de a

obține declarații false în cauza penală nr. 2014250129 în privința lui Begal

Valeriu, care este tatăl inculpatului, prin intimidarea și exercitarea de presiuni

asupra părții vătămate.

Prin ordonanța din 05 mai 2014, bănuitul Begal V. a fost scos de sub

urmărire penală.

Referitor la apelul declarat de inculpat, instanța a menționat că a fost

depusă cerere de retragere a apelului.

Potrivit art. 407 alin.(1) Cod de procedură penală, partea care a declarat

apel își poate retrage apelul declarat, retragerea trebuie să fie făcută de

apelant, iar potrivit alin.(3) al normei date, în cazul retragerii apelului,

instanța de apel încetează procedura respectivă.

Reținând cele menționate, instanța a admis cererea privind retragerea

apelului cu încetarea procedurii date.

Potereanu D. în numele inculpatului Begal S., care invocând temeiul prevăzut

la art. 427 alin.(1) pct.6), 10) și 12) CPP, solicită casarea hotărârii contestate cu

menținerea sentinței.

Consideră hotărârea contestată ilegală, nemotivată și neîntemeiată, iar

sentința instanței de fond una legală, care a dat o apreciere juridică corectă

5

probelor administrate, calificând acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin.(1)

Cod penal. Totodată, a indicat că pedeapsa stabilită de instanța de apel fiind

una prea aspră.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat de către avocat, considerându-l inadmisibil, ca fiind

neîntemeiat, deoarece recurentul a indicat temeiurile de drept prevăzute la

art. 427 alin.(1) pct.6), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicitând

menținerea sentinței prin care acțiunile inculpatului au fost reîncadrate din

prevederile art. 1661 alin.(1) în cele ale art. 287 alin.(1) CP, criticând hotărârea

contestată sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, însă instanța de

apel corect a stabilit pedeapsa inculpatului, ținând cont de prevederile art. 6,7,

61,75 Cod penal.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent și este în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

În recursul avocatului Potereanu D. în numele inculpatului Begal S., se

invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.(1) pct.6), 10)

și 12) Cod de procedură penală, considerând hotărârea contestată ilegală și

neîntemeiată, precum și pedeapsa stabilită prea aspră, însă nefiind

argumentat recursul în nici un mod, solicitând doar menținerea sentinței.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Art. 430 Cod de procedură penală prevede expres cerințele față de

cererea de recurs, indicând elementele obligatorii. Elementele de bază sunt

conținutul și motivele recursului prin care, se precizează și se solicită cerințele

procesuale în fața instanței de recurs.

Din conținutul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală rezultă că

motivarea recursului împotriva hotărârii instanței de apel este obligatorie, iar

6

potrivit art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală în cererea de recurs trebuie

indicate temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală și motivele

recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și în ce constă

problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

Din cele relatate mai sus, Colegiul reține că prevederile legii procesual

penale nu au fost respectate de către recurent, potrivit art. 430 Cod de

procedură penală.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, dispune

inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de

conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

În speță, avocatul – recurent la întocmirea recursului nu a îndeplinit

toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și în situația

data se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe motiv, că

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Potereanu

Dina în numele inculpatului Begal Sergiu, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, în cauza penală în privința lui

Begal Sergiu, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute în art.

430 pct.5) Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 iulie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

7