1ra-961/2017 — Art. 190 alin. 5, 351 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 noiembrie 2012, Cazac Serghei a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (5) și 351 alin. (1) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate. Cojuhari Anastasia a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpatei nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Cazac Serghei se învinuiește că în luna mai 2009, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals că are unele probleme de afaceri legate de Inspectoratul Fiscal, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Ivașcenco Serghei 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 61.120 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari. Tot el este învinuit că, în luna august 2009, aflându-se în mun. Chișinău, str. Bazinului, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a clarificării unor probleme familiale, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Gorea Vitalie bani 6000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 95.820 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari. Tot el se învinuiește că, în luna ianuarie 2010, aflându-se în mun. Bălți, str. Bulgară 124, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului la susținerea examenelor la bacalaureat la Academia de Studii Economice din Moldova, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Cibotaru Diana 600 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 10.590 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el se învinuiește că, în luna mai 2010, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului la achiziționare a produselor de alimentare sportivă, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Cantemir Alexandru 3000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 47.940 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el se învinuiește că, la 06 iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Mitropolit Varlaam nr. 68, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului în combaterea criminalității și îndeplinirii datoriei obștești, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Manea Adrian 3000 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. 2 Tot el se învinuiește că, în luna iunie 2010, prin înțelegerea prealabilă și în comun acord cu inculpata Cojuhari Anastasia, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că este colaborator al DGSO al MAI, sub pretextul achitării impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la Banca de Economii, filiala nr.1, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el se învinuiește că, în luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Prigoreni 3/1, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a clarificării unor probleme personale în afaceri, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Ghimp Petru 1000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 15.750 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el este învinuit, luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Prigoreni 3/1 și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals că are unele probleme de afaceri, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Frînea Lilia 80 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 1260 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el este învinuit că, în perioada de timp 05.08.2010-21.08.2010, aflându- se în or. Telenești, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că este colaborator a DGSO al MAI, sub falsul pretext a organizării în comun a unor măsuri operative de investigații, a căror desfășurare și rezultat pozitiv va avea un rol decisiv la angajare lui Rotari Ion la DGSO al MAI, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la el 11.000 lei și 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 62.594,04 lei, în suma totală de 73.594,04 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari. Acțiunile lui Cazac S. au fost calificate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, ca dobândire ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în suma totală de 315.574, 04 lei, săvârșite de două persoane, în proporții deosebit de mari și în baza art. 351 alin. (1) Cod penal, ca uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni și în baza acestor articole i- a fost înaintată învinuirea. Inculpata Cojuhari Anastasia se învinuiește că în luna iunie 2010, aflându-se în preajma sediului BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1 din mun. Chișinău, str. Columna 104/1, prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu inculpatul Cazac Serghei, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că este angajata a Băncii de Economii, sub pretextul achitării impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1, de către Cazac Serghei, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Acțiunile Anastasiei Cojuhari au fost calificate în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, ca dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și 3 abuz de încredere săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile. Instanța a statuat că învinuirea inculpaților de comiterea infracțiunilor incriminate este bazată doar pe depozițiile părților vătămate și a martorilor, adică pe presupuneri. Majoritatea din părțile vătămate au afirmat că au transmis bani lui Cazac S. în mod benevol și prin recipise în perioada anilor 2008-2010, dar s-au adresat la organele de poliție numai când au aflat că Cazac Serghei a fost reținut. Din probele administrate, vinovăția inculpaților nu este dovedită. Alte probe care pot dovedi vinovăția inculpaților pe cauza dată în instanță de către acuzare nu au fost prezentate, singuri inculpații nu recunosc vinovăția lor, iar sursa de acumulare și de prezentare a probelor s-a epuizat. Astfel, inculpații urmează a fi achitați, din motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunilor incriminate.

Procurorul în secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Vladislav Bobrov, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cazac S. să fie condamnat în baza art. 190 alin. (5), 351 alin. (1), 84, 85 Cod penal la 14 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și a exercita activitate de întreprinzător pe un termen de 5 ani, și Cojuhari A. să fie condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c), 90 Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și a exercita activitate de întreprinzător pe un termen de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an. Apelantul a invocat că vinovăția inculpaților este probată prin probele administrate, și anume: declarațiile părților vătămate Rotari Ion, Guitu Fiodor, Gorea Vitalie, Ghimp Petru, Manea Adrian, Frînea Lilia, Ciubotaru Diana, Ivașcenco Serghei și Cantemir Alexandru; declarațiile martorilor Rotari Iulia, Rotari Ion, Bujac Mihail și Andrian Sergiu; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Rotari Ion și bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Guitu Fiodor și bănuita Cojuhari Anastasia, în care se confirmă depozițiile părții vătămate; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Gorea Vitalie și bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Ghimp Petru și bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Manea Adrian și bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate; procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Frînea Lilia și bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate; procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată Rotari Ion a suportului electronic CD-R cu înregistrările convorbirilor telefonice între Rotari Ion și Cazac Serghei; 4 procesul-verbal de examinare a suportului electronic CD-R și reproducerii a înregistrărilor; procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată Cibotaru D. a duplicatului certificatului de naștere pe numele Cazac Nina, care este fiica bănuitului Cazac Serghei; procesul-verbal de examinare a duplicatului certificatului de naștere pe numele Cazac Nina, care este fiica bănuitului Cazac Serghei. procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Guitu Fiodor, unde se confirmă legătura telefonică între acesta, Cazac Serghei și Cojuhari Anastasia; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține bănuitei Cojuhari Anastasia, unde se confirmă legătura telefonică între aceasta și partea vătămată Guitu Fiodor; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Rotari Ion, unde se confirmă legătura telefonică între acesta, Cazac Serghei și Cojuhari Anastasia; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Cibotaru Diana, unde se confirmă legătura telefonică între aceasta și Cazac Serghei; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Manea Adrian, unde se confirmă legătura telefonică între acesta și Cazac Serghei; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Ghimp Petru, unde se confirmă legătura telefonică între acesta și Cazac Serghei; procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Frînea Lilia, unde se confirmă legătura telefonică între aceasta și Cazac Serghei. Prin acțiunile sale intenționate, Cazac Serghei a dobândit ilicit bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în suma totală de 315.574, 04 lei, săvârșind infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșite de două persoane în proporții deosebit de mari. Prin acțiunile sale intenționate, Cojuhari Anastasia a însușit împreună cu Cazac Serghei suma de 6500 lei, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal. Probele enumerate confirmă intenția inculpaților de a însuși banii altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere. Planul de înșelăciune gândit și pus în aplicare de către aceștia dovedesc că ei nu intenționau să împrumute bani de la părțile vătămate, ci anume să-i însușească ilegal. Schemele de înșelăciune pe care le-a pus în aplicare Cazac Serghei împreună cu Cojuhari Anastasia nici nu puteau să fie perfectate prin careva acte legale, din aceste motive faptul transmiterii banilor poate fi probat în special prin declarațiile părților vătămate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, apelul a fost admis, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: 5 „Se liberează de răspundere penală Cazac Serghei învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală potrivit art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal”. Cazac Serghei a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate de administrare a bunurilor materiale pe un termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv de la 16.11,2010 până la 27.12.2011, în arest la domiciliu de la 27.12.2011 până la 20.03.2012, de la 02.07.2012 până la 30.11.2012. Cojuhari Anastasia a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate de administrare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani. Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată condiționat, pentru un termen de probă de 3 ani. Instanța de apel a constatat că în luna mai 2009, inculpatul Cazac Serghei, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals că are unele probleme de afaceri legate de Inspectoratul Fiscal, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Ivașcenco Serghei 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 61.120 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari. Tot el, în luna august 2009, aflându-se în mun. Chișinău, str. Bazinului, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a clarificării unor probleme familiale, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Gorea Vitalie 6000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 95.820 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari. Tot el, în luna ianuarie 2010, aflându-se în mun. Bălți, str. Bulgară 124, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului la susținerea examenelor la bacalaureat la Academia de Studii Economice din Moldova, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Cibotaru Diana bani 600 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 10.590 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, în luna mai 2010, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului la achiziționare a produselor de alimentare sportivă, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Cantemir Alexandru 3000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 47.940 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, la 06 iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Mitropolit Varlaam nr. 68, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului în combaterea criminalității și îndeplinirii datoriei obștești, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Manea Adrian 3000 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. 6 Tot el, în luna iunie 2010, prin înțelegerea prealabilă și în comun acord cu inculpata Cojuhari Anastasia, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că este colaborator al DGSO al MAI, sub pretextul achitării impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la Banca de Economii, filiala nr.1, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, în luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Prigoreni 3/1, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a clarificării unor probleme personale în afaceri, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Ghimp Petru 1000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 15.750 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Prigoreni 3/1 și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals că are unele probleme de afaceri, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Frînea Lilia 80 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 1260 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Tot el, în perioada de timp 05.08.2010-21.08.2010, aflându-se în or. Telenești, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că este colaborator a DGSO al MAI, sub falsul pretext a organizării în comun a unor măsuri operative de investigații, a căror desfășurare și rezultat pozitiv va avea un rol decisiv la angajare lui Rotari Ion la DGSO al MAI, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Rotari Ion 11.000 lei și 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 62.594,04 lei, în suma totală de 73.594,04 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari. În total, Cazac Serghei a dobândit ilicit bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în sumă totală de 315.574,04 lei. Inculpata Cojuhari Anastasia, în luna iunie 2010, aflându-se în preajma sediului BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1 din mun. Chișinău, str. Columna 104/1, prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu inculpatul Cazac Serghei, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că este angajata a Băncii de Economii, sub pretextul achitării impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1, de către Cazac Serghei, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile. Instanța de apel a reținut că vina inculpaților este dovedită pe deplin prin declarațiile părților vătămate și a martorilor. Analizând faptele inculpatului Cazac S. în raport cu prevederile normei legale incriminate, precum și probele prezentate de acuzare, se constată că acțiunile lui întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșite de două persoane, în proporții deosebit 7 de mari, precum și a infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1) Cod penal, adică uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni. Analizând faptele inculpatei Cojuhari A. în raport cu prevederile normei legale incriminate, precum și probele prezentate de acuzare, se atestă că acțiunile ei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții considerabile. Totodată, instanța de apel a statuat că pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite, este justificat de a lăsa acțiunile civile înaintate de părțile vătămate fără soluționare, urmând ca acestea să se adreseze în instanța civilă.

Avocatul Natalia Cazacu și inculpata Cojuhari Anastasia au declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței. Recurentele au invocat că partea vătămată Guitu F. și-a modificat declarațiile date anterior, indicând că nu a văzut ca Cojuhari A. să fi primit bani de la Cazac S. Nu a fost stabilită cu certitudine însușirea de către Cojuhari A. a 6500 lei de la Guitu F., și nici probată de acuzare. De asemenea, Cazac S. a declarat că Cojuhari A. nu cunoștea despre discuțiile purtate între el și părțile vătămate, intențiile lui, sau alte informații legate de circumstanțele faptei. Prezența ei în preajma lui Cazac S., sau în mașina acestuia nu probează ca ea cunoștea informații legate de întâlnirile lui Cazac S. cu părțile vătămate. La fel nu a fost probată cooperarea cu intenție a Anastasiei Cojuhari, în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. Declarațiile date de Guitu F. la 22.07.2011 diferă de declarațiile lui la care face trimitere instanța în decizia din 09.11.2016. Respectiv probe de învinuire a Anastasiei Cojuhari în săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 190 Cod penal nu sunt suficiente pentru condamnarea ei. Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau în mod exclusiv sau principal pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale, citite și cercetate în instanța de judecată. Instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile lui Guitu F. date la 22.07.2011. Cererea de apel se bazează pe aceleași presupuneri indicate și în rechizitoriu. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului arată că este interzisă condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne probatoriul de la fond. În drept, recursul este fondat în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Sergiu Spoială, în numele inculpatului Cazac Serghei, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a indicat că instanța de apel nu a administrat careva probe noi și nu a verificat probele existente. Or, toată învinuirea este bazată pe declarațiile părților vătămate care până la urmă nici măcar nu au atacat sentința primei 8 instanțe, astfel se prezumă că sunt de acord cu aceasta. În conformitate cu art. 414 alin. (3) CPP, în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Nici o parte vătămată nu a fost audiată în conformitate cu prevederile menționate. Decizia care se contestă cu recurs reprezintă în sine doar declarațiile părților vătămate care au fost date în instanța de fond. Instanța de apel a casat o sentință legală și motivată, fără a argumenta soluția. Vinovăția lui Cazac S. nu a fost dovedită prin careva probe pertinente sau concludente. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 5), 8) Cod de procedură penală. 5.2. La 20 iunie 2017, avocatul Sergiu Spoială a declarat recurs ordinar suplimentar, în numele inculpatului Cazac Serghei, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond. Recurentul a menționat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă următoarele împrejurări. În primul rând, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect și cu referire la recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Spoială (pct. 5.2. din decizie), se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 09 noiembrie 2016, în prezența inculpatului Cazac S. și a avocatului Spoială S., comunicând că decizia motivată va fi pronunțată la 06 decembrie 2016, fapt 9 realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, iar părților absente li s-a expediat câte o copie de pe decizia motivată (v. 6 f.d. 45, 46). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 06 decembrie 2016, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la sfârșitul zilei de 06 ianuarie 2017. Totodată, recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Spoială a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 20 iunie 2017, adică peste termenul prevăzut de lege (v. 6 f.d. 78-82, pct. 5.2. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul suplimentar al avocatului Sergiu Spoială este declarat peste termen, el urmează a fi respins ca inadmisibil. În al doilea rând, potrivit art. 101 alin. (1), (4), 414 alin. (1), (6), 415 alin. (21), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea din nou a martorilor acuzării în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost 10 săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. Având în vedere dispozițiile art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare, bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat în primă instanță. Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți /hotărârile CEDO Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, și Dănila împotriva României din 8 martie 2007, §62-63/. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului /hotărârea CEDO Spînu împotriva României din 29 aprilie 2008, §60/ (hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În această consecutivitate și în raport cu recursurile ordinare declarate în termen, se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de drept. Astfel, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei contestate, cât și a procesului verbal al ședinței judiciare (v. 6, f.d. 1-9, pct. 4. din decizie): a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Nu a indicat în hotărâre motivele pentru care a respins probele, motivele și versiunile apărării; b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 106- 107, 109, 189-192 v.1, f.d. 33-34 v.3, f.d. 39-41, 96-99, 102-13 v.4; c) rejudecând cauza după achitarea inculpatului, nu a audiat din nou martorii acuzării și părțile vătămate, declarațiile căror constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea, lipsind cu desăvârșire în descriptivul deciziei argumentarea privind motivele unei eventuale imposibilități în aplicarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală; d) inițial a constatat că: „inculpatul Cazac Serghei a dobândit ilicit bunurile altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în sumă totală de 315.574,04 11 lei…, inculpata Cojuhari Anastasia, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei…”, apoi s-a contrazis indicând că: „pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite, este justificat de a lăsa acțiunile civile înaintate de părțile vătămate fără soluționare”, nefiind clar dacă elementele calificative obligatorii pentru infracțiunile incriminate inculpaților „cu cauzarea de daune în proporții considerabile și deosebit de mari” a fost sau nu constatate. Mai mult, indicând în descriptiv o soluție improprie unei sentințe de condamnare, că: „este justificat de a lăsa acțiunile civile înaintate de părțile vătămate fără soluționare”, în dispozitiv nu a soluționat în nici un fel acțiunile civile ale părților vătămate. Tot în dispozitiv, indicând neclar că: „se liberează de răspundere penală Cazac Serghei învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere penală…”, nu a soluționat în nici un fel procedural acest capăt de acuzare, în raport cu rigorile unei sentințe de condamnare sau încetare. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursurile ordinare nominalizate sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor indicate, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar suplimentar, din 20 iunie 2017, declarat de avocatul Sergiu Spoială în numele inculpatului Cazac Serghei xxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016. 12 Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Sergiu Spoială în numele inculpatului Cazac Serghei xxxx, de avocata Natalia Cazacu și inculpata Cojuhari Anastasia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 14 iulie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 13