1ra-961/2017 — art. 190 alin. 5, 351 alin. 1 CP

1ra-961/2017 — art. 190 alin. 5, 351 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-961/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de avocatul Sergiu Spoială în numele inculpatului Cazac

Serghei, de avocata Natalia Cazacu și de inculpata Cojuhari Anastasia, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016, în

privința inculpaților

Cazac Serghei xxx, născut la xx

xxxxx xxxx, originar și locuitor al s. xxxxxxxxx, r-nul

xxxxxxxx, cetățean al R. Moldova, anterior condamnat

prin:

1) sentința Judecătoriei Criuleni din 06.07.2005 și

decizia Curții Supreme de Justiție din 20.02.2007 în

baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal la 7 ani și 6 luni

închisoare, și amendă în mărime de 1000 unități

convenționale, adică 20.000 lei;

2) sentința Judecătoriei Criuleni din 03.04.2006 și

decizia Curții Supreme de Justiție din 27.03.2007 în

baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), 84 alin. (4) Cod penal,

la 7 ani și 7 luni închisoare, și amendă în mărime de

1000 unități convenționale, adică 20.000 lei;

Prin încheierea judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 04.12.2008, liberat condiționat înainte de

termen cu 1 an, 10 luni și 23 zile.

Cojuhari Anastasia xxxxxxxx,

născută la xx xxxxxxx xxxx, originară și locuitoare a

mun. xxxxxxxx, str. xxxxxxxxx xx, cetățeancă a R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.03.2011 - 30.11.2012,

instanța de apel: 05.02.2013 - 09.12.2016,

instanța de recurs: 16.05.2017 - 30.06.2017.

1

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Cazac Serghei a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de

art. 190 alin. (5) și 351 alin. (1) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpatului nu

întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

Cojuhari Anastasia a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunilor

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, pe motiv că acțiunile inculpatei

nu întrunesc elementele infracțiunii incriminate.

în luna mai 2009, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane, sub pretextul fals că are unele probleme de afaceri legate

de Inspectoratul Fiscal, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la

Ivașcenco Serghei 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale

de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 61.120 lei, cauzându-i părții

vătămate daune în proporții mari.

Tot el este învinuit că, în luna august 2009, aflându-se în mun. Chișinău, str.

Bazinului, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul fals a clarificării unor probleme familiale, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobândit ilicit de la Gorea Vitalie bani 6000 euro, ce constituia la acel

moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei

95.820 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari.

Tot el se învinuiește că, în luna ianuarie 2010, aflându-se în mun. Bălți, str.

Bulgară 124, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul fals a acordării ajutorului la susținerea examenelor la bacalaureat la

Academia de Studii Economice din Moldova, prin înșelăciune și abuz de încredere,

a dobândit ilicit de la Cibotaru Diana 600 euro, ce constituia la acel moment

conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 10.590 lei,

cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el se învinuiește că, în luna mai 2010, aflându-se în mun. Chișinău,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a

acordării ajutorului la achiziționare a produselor de alimentare sportivă, prin

înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Cantemir Alexandru 3000

euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a

Băncii Naționale a Moldovei 47.940 lei, cauzându-i părții vătămate daune în

proporții considerabile.

Tot el se învinuiește că, la 06 iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str.

Mitropolit Varlaam nr. 68, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului în combaterea criminalității și

îndeplinirii datoriei obștești, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit

de la Manea Adrian 3000 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții

considerabile.

2

Tot el se învinuiește că, în luna iunie 2010, prin înțelegerea prealabilă și în

comun acord cu inculpata Cojuhari Anastasia, aflându-se în mun. Chișinău,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și

creând impresia că este colaborator al DGSO al MAI, sub pretextul achitării

impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la Banca de Economii, filiala

nr.1, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500

lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el se învinuiește că, în luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str.

Prigoreni 3/1, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul fals a clarificării unor probleme personale în afaceri, prin înșelăciune și

abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Ghimp Petru 1000 euro, ce constituia la

acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a

Moldovei 15.750 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el este învinuit, luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str.

Prigoreni 3/1 și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul fals că are unele probleme de afaceri, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobândit ilicit de la Frînea Lilia 80 euro, ce constituia la acel moment

conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 1260 lei,

cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el este învinuit că, în perioada de timp 05.08.2010-21.08.2010, aflându-

se în or. Telenești, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

prezentându-se și creând impresia că este colaborator a DGSO al MAI, sub falsul

pretext a organizării în comun a unor măsuri operative de investigații, a căror

desfășurare și rezultat pozitiv va avea un rol decisiv la angajare lui Rotari Ion la

DGSO al MAI, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la el

11.000 lei și 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de

schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 62.594,04 lei, în suma

totală de 73.594,04 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari.

Acțiunile lui Cazac S. au fost calificate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal,

ca dobândire ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere

în suma totală de 315.574, 04 lei, săvârșite de două persoane, în proporții deosebit

de mari și în baza art. 351 alin. (1) Cod penal, ca uzurparea de calități oficiale,

însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni și în baza acestor articole i-

a fost înaintată învinuirea.

Inculpata Cojuhari Anastasia se învinuiește că în luna iunie 2010, aflându-se

în preajma sediului BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1 din mun. Chișinău,

str. Columna 104/1, prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu inculpatul

Cazac Serghei, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

prezentându-se și creând impresia că este angajata a Băncii de Economii, sub

pretextul achitării impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la BC

„Banca de Economii” SA, filiala nr.1, de către Cazac Serghei, prin înșelăciune și

abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții

vătămate daune în proporții considerabile.

Acțiunile Anastasiei Cojuhari au fost calificate în baza art. 190 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal, ca dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

3

abuz de încredere săvârșite de două persoane, cu cauzare de daune în proporții

considerabile.

Instanța a statuat că învinuirea inculpaților de comiterea infracțiunilor

incriminate este bazată doar pe depozițiile părților vătămate și a martorilor, adică

pe presupuneri.

Majoritatea din părțile vătămate au afirmat că au transmis bani lui Cazac S.

în mod benevol și prin recipise în perioada anilor 2008-2010, dar s-au adresat la

organele de poliție numai când au aflat că Cazac Serghei a fost reținut.

Din probele administrate, vinovăția inculpaților nu este dovedită.

Alte probe care pot dovedi vinovăția inculpaților pe cauza dată în instanță de

către acuzare nu au fost prezentate, singuri inculpații nu recunosc vinovăția lor, iar

sursa de acumulare și de prezentare a probelor s-a epuizat.

Astfel, inculpații urmează a fi achitați, din motiv că acțiunile lor nu întrunesc

elementele infracțiunilor incriminate.

MAI și SV a Procuraturii Generale, Vladislav Bobrov, a declarat apel, solicitând

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cazac S. să fie

condamnat în baza art. 190 alin. (5), 351 alin. (1), 84, 85 Cod penal la 14 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și a exercita activitate

de întreprinzător pe un termen de 5 ani, și Cojuhari A. să fie condamnată în baza

art. 190 alin. (2) lit. b), c), 90 Cod penal la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice și a exercita activitate de întreprinzător pe un termen de

2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de

1 an.

Apelantul a invocat că vinovăția inculpaților este probată prin probele

administrate, și anume:

declarațiile părților vătămate Rotari Ion, Guitu Fiodor, Gorea Vitalie, Ghimp

Petru, Manea Adrian, Frînea Lilia, Ciubotaru Diana, Ivașcenco Serghei și Cantemir

Alexandru;

declarațiile martorilor Rotari Iulia, Rotari Ion, Bujac Mihail și Andrian

Sergiu;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Rotari Ion și bănuitul

Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Guitu Fiodor și bănuita

Cojuhari Anastasia, în care se confirmă depozițiile părții vătămate;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Gorea Vitalie și

bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Ghimp Petru și bănuitul

Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Manea Adrian și

bănuitul Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate;

procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Frînea Lilia și bănuitul

Cazac Serghei, în care se confirmă depozițiile părții vătămate;

procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată Rotari Ion a suportului

electronic CD-R cu înregistrările convorbirilor telefonice între Rotari Ion și Cazac

Serghei;

4

procesul-verbal de examinare a suportului electronic CD-R și reproducerii a

înregistrărilor;

procesul-verbal de ridicare de la partea vătămată Cibotaru D. a duplicatului

certificatului de naștere pe numele Cazac Nina, care este fiica bănuitului Cazac

Serghei;

procesul-verbal de examinare a duplicatului certificatului de naștere pe

numele Cazac Nina, care este fiica bănuitului Cazac Serghei.

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Guitu Fiodor, unde se confirmă

legătura telefonică între acesta, Cazac Serghei și Cojuhari Anastasia;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține bănuitei Cojuhari Anastasia, unde se confirmă

legătura telefonică între aceasta și partea vătămată Guitu Fiodor;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Rotari Ion, unde se confirmă

legătura telefonică între acesta, Cazac Serghei și Cojuhari Anastasia;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Cibotaru Diana, unde se confirmă

legătura telefonică între aceasta și Cazac Serghei;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Manea Adrian, unde se confirmă

legătura telefonică între acesta și Cazac Serghei;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Ghimp Petru, unde se confirmă

legătura telefonică între acesta și Cazac Serghei;

procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice a

numărului de telefon, ce aparține părții vătămate Frînea Lilia, unde se confirmă

legătura telefonică între aceasta și Cazac Serghei.

Prin acțiunile sale intenționate, Cazac Serghei a dobândit ilicit bunurile altor

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în suma totală de 315.574, 04 lei,

săvârșind infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșite de

două persoane în proporții deosebit de mari.

Prin acțiunile sale intenționate, Cojuhari Anastasia a însușit împreună cu

Cazac Serghei suma de 6500 lei, săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art. 190

alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

Probele enumerate confirmă intenția inculpaților de a însuși banii altor

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere. Planul de înșelăciune gândit și pus

în aplicare de către aceștia dovedesc că ei nu intenționau să împrumute bani de la

părțile vătămate, ci anume să-i însușească ilegal. Schemele de înșelăciune pe care

le-a pus în aplicare Cazac Serghei împreună cu Cojuhari Anastasia nici nu puteau

să fie perfectate prin careva acte legale, din aceste motive faptul transmiterii

banilor poate fi probat în special prin declarațiile părților vătămate.

noiembrie 2016, apelul a fost admis, casată integral sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, după cum urmează:

5

„Se liberează de răspundere penală Cazac Serghei învinuit în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea

termenului de tragere la răspundere penală potrivit art. 60 alin. (1) lit. b) Cod

penal”.

Cazac Serghei a fost condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 11 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activitate de

administrare a bunurilor materiale pe un termen de 5 ani, cu executarea în

penitenciar de tip închis, cu includerea perioadei aflării în arest preventiv de la

16.11,2010 până la 27.12.2011, în arest la domiciliu de la 27.12.2011 până la

20.03.2012, de la 02.07.2012 până la 30.11.2012.

Cojuhari Anastasia a fost condamnată în baza art. 190 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita

activitate de administrare a bunurilor materiale pe un termen de 3 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pentru un termen de probă de 3 ani.

Instanța de apel a constatat că în luna mai 2009, inculpatul Cazac Serghei,

aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, sub pretextul fals că are unele probleme de afaceri legate de

Inspectoratul Fiscal, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la

Ivașcenco Serghei 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale

de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 61.120 lei, cauzându-i părții

vătămate daune în proporții mari.

Tot el, în luna august 2009, aflându-se în mun. Chișinău, str. Bazinului,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a

clarificării unor probleme familiale, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

dobândit ilicit de la Gorea Vitalie 6000 euro, ce constituia la acel moment conform

ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 95.820 lei,

cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari.

Tot el, în luna ianuarie 2010, aflându-se în mun. Bălți, str. Bulgară 124,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a

acordării ajutorului la susținerea examenelor la bacalaureat la Academia de Studii

Economice din Moldova, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de

la Cibotaru Diana bani 600 euro, ce constituia la acel moment conform ratei

oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 10.590 lei,

cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, în luna mai 2010, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a acordării ajutorului

la achiziționare a produselor de alimentare sportivă, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobândit ilicit de la Cantemir Alexandru 3000 euro, ce constituia la

acel moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a

Moldovei 47.940 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, la 06 iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Mitropolit

Varlaam nr. 68, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul fals a acordării ajutorului în combaterea criminalității și îndeplinirii

datoriei obștești, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Manea

Adrian 3000 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

6

Tot el, în luna iunie 2010, prin înțelegerea prealabilă și în comun acord cu

inculpata Cojuhari Anastasia, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și creând impresia că

este colaborator al DGSO al MAI, sub pretextul achitării impozitului și ridicării de

pe cont a banilor, depozitați la Banca de Economii, filiala nr.1, prin înșelăciune și

abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții

vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, în luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Prigoreni 3/1,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals a

clarificării unor probleme personale în afaceri, prin înșelăciune și abuz de

încredere, a dobândit ilicit de la Ghimp Petru 1000 euro, ce constituia la acel

moment conform ratei oficiale de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei

suma de 15.750 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, luna iunie 2010, aflându-se în mun. Chișinău, str. Prigoreni 3/1 și

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul fals că

are unele probleme de afaceri, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit

ilicit de la Frînea Lilia 80 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale

de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei suma de 1260 lei, cauzându-i

părții vătămate daune în proporții considerabile.

Tot el, în perioada de timp 05.08.2010-21.08.2010, aflându-se în or.

Telenești, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane,

prezentându-se și creând impresia că este colaborator a DGSO al MAI, sub falsul

pretext a organizării în comun a unor măsuri operative de investigații, a căror

desfășurare și rezultat pozitiv va avea un rol decisiv la angajare lui Rotari Ion la

DGSO al MAI, prin înșelăciune și abuz de încredere, a dobândit ilicit de la Rotari

Ion 11.000 lei și 4000 euro, ce constituia la acel moment conform ratei oficiale de

schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei 62.594,04 lei, în suma totală de

73.594,04 lei, cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari.

În total, Cazac Serghei a dobândit ilicit bunurile altor persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere în sumă totală de 315.574,04 lei.

Inculpata Cojuhari Anastasia, în luna iunie 2010, aflându-se în preajma

sediului BC „Banca de Economii” SA, filiala nr.1 din mun. Chișinău, str. Columna

104/1, prin înțelegerea prealabilă și de comun acord cu inculpatul Cazac Serghei,

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prezentându-se și

creând impresia că este angajata a Băncii de Economii, sub pretextul achitării

impozitului și ridicării de pe cont a banilor, depozitați la BC „Banca de Economii”

SA, filiala nr.1, de către Cazac Serghei, prin înșelăciune și abuz de încredere, a

dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500 lei, cauzându-i părții vătămate daune în

proporții considerabile.

Instanța de apel a reținut că vina inculpaților este dovedită pe deplin prin

declarațiile părților vătămate și a martorilor.

Analizând faptele inculpatului Cazac S. în raport cu prevederile normei

legale incriminate, precum și probele prezentate de acuzare, se constată că acțiunile

lui întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșite de două persoane, în proporții deosebit

7

de mari, precum și a infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1) Cod penal, adică

uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei

infracțiuni.

Analizând faptele inculpatei Cojuhari A. în raport cu prevederile normei

legale incriminate, precum și probele prezentate de acuzare, se atestă că acțiunile ei

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit.

b), c) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere săvârșite de două persoane, cu cauzare de

daune în proporții considerabile.

Totodată, instanța de apel a statuat că pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite, este justificat de a lăsa acțiunile civile înaintate de părțile

vătămate fără soluționare, urmând ca acestea să se adreseze în instanța civilă.

recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței.

Recurentele au invocat că partea vătămată Guitu F. și-a modificat

declarațiile date anterior, indicând că nu a văzut ca Cojuhari A. să fi primit bani de

la Cazac S.

Nu a fost stabilită cu certitudine însușirea de către Cojuhari A. a 6500 lei de

la Guitu F., și nici probată de acuzare.

De asemenea, Cazac S. a declarat că Cojuhari A. nu cunoștea despre

discuțiile purtate între el și părțile vătămate, intențiile lui, sau alte informații legate

de circumstanțele faptei.

Prezența ei în preajma lui Cazac S., sau în mașina acestuia nu probează ca ea

cunoștea informații legate de întâlnirile lui Cazac S. cu părțile vătămate. La fel nu

a fost probată cooperarea cu intenție a Anastasiei Cojuhari, în calitate de autor,

organizator, instigator sau complice.

Declarațiile date de Guitu F. la 22.07.2011 diferă de declarațiile lui la care

face trimitere instanța în decizia din 09.11.2016. Respectiv probe de învinuire a

Anastasiei Cojuhari în săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 190 Cod penal nu

sunt suficiente pentru condamnarea ei.

Sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau în mod

exclusiv sau principal pe declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale,

citite și cercetate în instanța de judecată. Instanța de apel nu a ținut cont de

declarațiile lui Guitu F. date la 22.07.2011.

Cererea de apel se bazează pe aceleași presupuneri indicate și în rechizitoriu.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului arată că este interzisă

condamnarea în apel, după achitare, fără a se administra probe noi care să răstoarne

probatoriul de la fond.

În drept, recursul este fondat în baza art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Sergiu Spoială, în numele

inculpatului Cazac Serghei, în care solicită casarea deciziei instanței de apel și

menținerea sentinței instanței de fond.

Recurentul a indicat că instanța de apel nu a administrat careva probe noi și

nu a verificat probele existente. Or, toată învinuirea este bazată pe declarațiile

părților vătămate care până la urmă nici măcar nu au atacat sentința primei

8

instanțe, astfel se prezumă că sunt de acord cu aceasta. În conformitate cu art. 414

alin. (3) CPP, în cazul în care declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima

instanță se contestă de către părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au

depus pot fi audiate în instanța de apel conform regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță. Nici o parte vătămată nu a fost audiată în

conformitate cu prevederile menționate.

Decizia care se contestă cu recurs reprezintă în sine doar declarațiile părților

vătămate care au fost date în instanța de fond. Instanța de apel a casat o sentință

legală și motivată, fără a argumenta soluția.

Vinovăția lui Cazac S. nu a fost dovedită prin careva probe pertinente sau

concludente.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 5), 8) Cod de

procedură penală.

5.2. La 20 iunie 2017, avocatul Sergiu Spoială a declarat recurs ordinar

suplimentar, în numele inculpatului Cazac Serghei, în care solicită casarea deciziei

instanței de apel și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurentul a menționat că decizia instanței de apel este ilegală și

neîntemeiată.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit face următoarele concluzii.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

acesta fiind expus neclar.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă următoarele împrejurări.

În primul rând, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3)

Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de

la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În

corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se

consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în

termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat

în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea

motivată.

Sub acest aspect și cu referire la recursul ordinar suplimentar al avocatului

Sergiu Spoială (pct. 5.2. din decizie), se atestă că, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 09

noiembrie 2016, în prezența inculpatului Cazac S. și a avocatului Spoială S.,

comunicând că decizia motivată va fi pronunțată la 06 decembrie 2016, fapt

9

realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, iar părților

absente li s-a expediat câte o copie de pe decizia motivată (v. 6 f.d. 45, 46).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 06 decembrie

2016, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la

sfârșitul zilei de 06 ianuarie 2017.

Totodată, recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Spoială a fost

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 20 iunie 2017, adică peste termenul

prevăzut de lege (v. 6 f.d. 78-82, pct. 5.2. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța

de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede

repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul

de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are

un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul suplimentar al avocatului Sergiu Spoială este

declarat peste termen, el urmează a fi respins ca inadmisibil.

În al doilea rând, potrivit art. 101 alin. (1), (4), 414 alin. (1), (6), 415 alin.

(21), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, nefiind în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal. Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța

de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea din

nou a martorilor acuzării în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie

acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea

inculpatului. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării

lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie

să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

10

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. Având în vedere

dispozițiile art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate, după o hotărâre de

achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune

condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de

apel. Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,

bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile

martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat

în primă instanță. Instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a

inculpatului, cât și a anumitor martori ai acuzării solicitați de părți /hotărârile

CEDO Popovici împotriva Moldovei din 27 noiembrie 2007, §72, și Dănila

împotriva României din 8 martie 2007, §62-63/. Martorii acuzării se audiază din

nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului /hotărârea CEDO

Spînu împotriva României din 29 aprilie 2008, §60/ (hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut

cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod

consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură

logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ

nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În această consecutivitate și în raport cu recursurile ordinare declarate în

termen, se reține că instanța de apel a comis următoarele erori de drept.

Astfel, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, nu a respectat

prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate, cât și a procesului verbal al ședinței judiciare (v.

6, f.d. 1-9, pct. 4. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate

în rechizitoriu. Nu a indicat în hotărâre motivele pentru care a respins probele,

motivele și versiunile apărării;

b) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 106-

107, 109, 189-192 v.1, f.d. 33-34 v.3, f.d. 39-41, 96-99, 102-13 v.4;

c) rejudecând cauza după achitarea inculpatului, nu a audiat din nou

martorii acuzării și părțile vătămate, declarațiile căror constituie o mărturie

acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea, lipsind

cu desăvârșire în descriptivul deciziei argumentarea privind motivele unei

eventuale imposibilități în aplicarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală;

d) inițial a constatat că: „inculpatul Cazac Serghei a dobândit ilicit bunurile

altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere în sumă totală de 315.574,04

11

lei…, inculpata Cojuhari Anastasia, a dobândit ilicit de la Guitu Tudor 6500

lei…”, apoi s-a contrazis indicând că: „pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite, este justificat de a lăsa acțiunile civile înaintate de părțile vătămate fără

soluționare”, nefiind clar dacă elementele calificative obligatorii pentru

infracțiunile incriminate inculpaților „cu cauzarea de daune în proporții

considerabile și deosebit de mari” a fost sau nu constatate.

Mai mult, indicând în descriptiv o soluție improprie unei sentințe de

condamnare, că: „este justificat de a lăsa acțiunile civile înaintate de părțile

vătămate fără soluționare”, în dispozitiv nu a soluționat în nici un fel acțiunile

civile ale părților vătămate.

Tot în dispozitiv, indicând neclar că: „se liberează de răspundere penală

Cazac Serghei învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 351 alin. (1)

Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere

penală…”, nu a soluționat în nici un fel procedural acest capăt de acuzare, în raport

cu rigorile unei sentințe de condamnare sau încetare.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursurile ordinare

nominalizate sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor indicate, casării totale a deciziei

contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar suplimentar, din 20 iunie 2017,

declarat de avocatul Sergiu Spoială în numele inculpatului Cazac Serghei xxxx,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie

2016.

12

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Sergiu Spoială în numele

inculpatului Cazac Serghei xxxx, de avocata Natalia Cazacu și inculpata Cojuhari

Anastasia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

noiembrie 2016, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 14 iulie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

13