1ra-930/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-930/2017 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-930/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Natalia Andronic,

împotriva sentinței Judecătoriei Ceadîr – Lunga din 12 mai 2016 și deciziei Curții

de Apel Comrat din 17 ianuarie 2017, în privința inculpatului

Arabadji Gheorghi Xxxxxx, născut la

xx xxxxxxxxx xxxx, originar și locuitor al s. Xxxxxxxx, r-

nul Xxxxxx - Xxxxx, str. X. Xxxx xx, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 06.11.2014 – 12.05.2016,

instanța de apel: 03.06.2016 – 17.01.2017,

instanța de recurs: 05.05.2017 – 20.06.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

Gheorghi a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

1

august 2013, orele 19.40, conducând automobilul „Mercedes 200E”, număr de

înmatriculare XX XX XXX, încălcând prevederile art. 39 din Regulamentul

circulației rutiere, aprobat prin hotărârea Guvernului R.M. nr. 357 din 13.05.2009,

care obligă conducătorul mijlocului de transport înaintea începerii deplasării,

reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, să se asigure că această

manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic, nu a ținut cont de situația rutieră, nu s-a asigurat în securitatea

manevrei executate și s-a deplasat pe carosabilul vizavi de clădirea fabricii „Asena

- Textil”, str. Lenin 42, or. Ceadîr – Lunga, necedând trecerea motocicletei

„Kawasaki”, fără număr de înmatriculare, condusă de Calac V. care se deplasa în

aceiași direcție de deplasare, și contrar prevederilor din art. 28 pct. 3, art. 42 și

Anexei nr. 4 al Regulamentului Circulației Rutiere, a început să execute manevra

de întoarcere pe carosabil și a comis tamponarea cu motocicleta indicată. În

consecință, Calac V. care conducea motocicleta „Kawasaki”, a suportat vătămări

corporale în rezultatul căror ulterior a decedat.

Acțiunile inculpatului au fost calificate de organul de urmărire penală în

baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a

provocat din imprudență decesul unei persoane.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vinovăția, declarând că s-a

uitat la stânga și văzând că nu veneau careva autovehicule a început executarea

manevrei de întoarcere. S-a deplasat pe prima bandă vreo 4-5 metri, a trecut pe a

doua bandă din aceiași direcție, mai aproape de mijlocul drumului, a micșorat

viteza, a privit în dreapta și s-a convins că la fel nu sunt autovehicule. A întors

volanul spre stânga și când o mare parte din automobilul său se afla pe banda din

direcția opusă față de motociclist, a auzit un sunet puternic de motocicletă și a

văzut că din partea semaforului, adică din stânga, se deplasa spre el o motocicletă

cu o viteză foarte mare. El a conchis că nu are sens să continue manevra și, astfel,

a stopat automobilul. A auzit scrâșnetul frânei, motocicleta a căzut și se rotea, după

care a urmat lovitura în partea din față a automobilului. El, fiind în stare de șoc, a

dat automobilul înapoi.

Martorul Vornicov S. a relatat că la semafor, motociclistul Calac V. a

încetinit viteza și văzând că semaforul trecuse la regimul verde intermitent a mărit

viteza. Astfel, a trecut intersecția la sfârșitul culorii verzi a semaforului, începutul

culorii galbene. A auzit un sunet de frânare a roților și a văzut în fața motocicletei

un autoturism de model Mercedes, care staționa la mijlocul carosabilului,

perpendicular, roțile din față aflându-i-se pe banda de circulație din sens opus,

trecând aproximativ un metru. A determinat aceasta după linia albă a marcajului de

pe carosabil. L-a văzut pe Calac V. pe motocicleta culcată pe partea dreaptă, care

s-a lovit în partea față stânga a automobilului Mercedes, după care motociclistul a

fost proiectat pe dreapta.

Martorul Ormanji L. a declarat, că a auzit scrâșnitul frânelor și lovitura. A

văzut cum la mijlocul carosabilului, perpendicular drumului, se afla un automobil,

2

alături fiind un băiat și mai într-o parte o motocicletă. Ulterior, automobilul s-a

deplasat înapoi, spre acostament.

Martorul Culev D. a relatat, că a văzut motocicleta care se deplasa cu o

viteză sporită pe direcția de sens, iar automobilul Mercedes a virat de pe banda lui

de deplasare pe banda de deplasare cu circulația în sens opus. Motocicleta a căzut

deplasându-se pe o parte și s-a tamponat cu automobilul care se întorcea în

mijlocul străzii. Probabil motociclistul a căzut din motiv că a văzut obstacolul

respectiv.

Martorul Stamova A. a declarat că motocicleta venea din partea semaforului,

cu o viteză mare. Apoi, ea a auzit sunetul de frânare după care a văzut cum aceasta

a început a se clătina, căzând în derapare și lovindu-se de un automobil, care se

afla în față, la mijlocul carosabilului, perpendicular drumului.

Instanța a statuat că, vinovăția inculpatului în săvârșirea celor incriminate nu

și-a găsit confirmare.

Or, în regulament termenul de întoarcere lipsește, însă conform sensului

general, aceasta înseamnă modificarea direcției în partea inversă. Aceasta poate să

fie și modificarea poziției statice a obiectului sau modificarea direcției circulației

lui.

Întoarcerea în momentul producerii accidentului rutier pe segmentul de drum

respectiv nu era interzisă și potrivit procesului – verbal de cercetare la fața locului

pe acest sector de drum lipseau careva semne sau marcaje rutiere, care ar fi interzis

întoarcerea.

Astfel, indicarea în învinuire a încălcării de către inculpat a art. 28 pct. 3,

art.42 din Regulamentul circulației rutiere este neîntemeiată.

Declarațiile inculpatului și ale martorilor audiați, demonstrează cu

certitudine că înainte de întoarcere, inculpatul s-a asigurat că această manevră va fi

efectuată în siguranță. În momentul începerii deplasării, inculpatul nu a creat

impedimente în circulație pentru alți participanți la traficul rutier, inclusiv pentru

motocicleta condusă de Calac V., așa cum în momentul respectiv nu exista

circulație pe acest sector de drum.

Potrivit raportului de expertiză autotehnică și traseologică nr. 0054 din

09.04.2014 și foto tabelului anexat, viteza de deplasare a motocicletei înainte de

frânare era de peste 71 km/h.

În aceste circumstanțe, inculpatul nu avea cum să vadă motociclistul înaintea

începerii întoarcerii. Astfel, inculpatul a declarat că în oglinda retrovizoare a văzut

că ardea culoarea roșie la semafor și automobilele staționau, fapt confirmat și de

martorii audiați. Deci, el nu a avut posibilitatea să observe că din urma

automobilelor care stăteau la culoarea roșie a semaforului, cu o viteză mare se

deplasează motocicleta și în această situație rutieră din locul său de aflare nu avea

cum și nu era obligat să presupună că va avea loc o astfel de situație.

Motociclistul se deplasa cu o viteză mult mai mare, decât cea prevăzută

pentru localități. Or, potrivit lit. a) pct. (1) art. 7 din Regulamentul circulației

rutiere, limita maximă de viteză a vehiculelor pe drumurile publice este de 50 km/h

în localități, iar șoferul motocicletei a depășit viteza cu minim 21 km/h.

3

Potrivit certificatului eliberat de primăria or. Ceadîr – Lunga, distanța de la

semaforul situat la intersecția străzilor date și până la locul tamponării constituie

117 m.

Potrivit procesului – verbal de efectuare a experimentului din 13.03.2014,

din momentul începerii întoarcerii până la tamponare au trecut aproximativ 11,33

secunde. Astfel, înainte de începerea manevrei de întoarcere cât și în momentul

începerii deplasării automobilului, inculpatul nu avea posibilitatea de a vedea

motocicleta.

Potrivit raportului de expertiză autotehnică și traseologică nr. 1379 din

20.06.2014, manevra de întoarcere a automobilului Mercedes, din punct de vedere

tehnic putea să creeze impediment pentru deplasarea motocicletei, așa cum orice

obiect, care se află în direcția de mers a transportului este un potențial obstacol,

însă un asemenea obstacol poate fi orice obiect situat static în zona circulației, o

persoană care apare brusc sau chiar și un obiect care se deplasează. O importanță

deosebită în acest caz o are posibilitatea șoferului de a împiedica tamponarea cu

obstacolul.

Însă, anume viteza excesivă de deplasare a motocicletei nu i-a permis

conducătorului să aprecieze situația rutieră și să evite tamponarea.

Prin urmare, anume acțiunile motociclistului au fost cauza producerii

accidentului rutier și a consecințelor acestuia.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b), 90 Cod penal, la 4 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 4 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe

un termen de 4 ani, fiind admisă integral acțiunea civilă.

Apelantul a invocat că în cadrul cercetării judecătorești s-a demonstrat cu

certitudine că inculpatul, conducând automobilul „Mercedes 200” și ieșind de pe

laterala străzii, a început să traverseze drumul cu scopul întoarcerii și deplasării în

sens opus.

Totodată, pe această porțiune de carosabil, efectuarea acestei manevre este

interzisă, deoarece este prezentă pe marcaj linia dublă continuă, fapt confirmat de

informația eliberată de ÎS „Administrația de Stat a Drumurilor” din 12.12.2013,

potrivit cărei porțiunea str. Lenin din or. Ceadîr - Lunga, cuprinsă între străzile

Carl Marx și Tanasoglu, are 4 benzi de circulație. Fluxurile de circulație opuse sunt

separate prin marcajul dublu 1.3, iar zonele de trecere liberă sunt separate prin

marcajul 1.5. Lățimea unei benzi de circulație constituie 3,6 și 2,75 m. Prezența

marcajelor rutiere menționate rezultă și din schema accidentului rutier, semnată de

inculpat. Iar în cadrul cercetării judecătorești a fost prezentat și foto tabelul anexat

la procesul verbal de cercetare la fața locului și înscrierea pe CD, unde se observă

două linii continue, care delimitează direcția de circulație pe sectorul de drum

respectiv și anume în locul în care s-a produs accidentul rutier.

Martorul Miliș G., a declarat că în locul în care s-a produs accidentul rutier

erau două linii continue. Instanța a menționat în sentință declarațiile martorului dat,

dar nu le-a dat nici o apreciere.

4

La fel, martorul Grecov V. a confirmat prezența liniilor duble continue la

locul producerii accidentului, declarând că perpendicular carosabilului se afla

automobilul Mercedes, care trecuse complet cu roata din față de linia continuă,

ieșind pe contrasens, însă instanța la fel, nu a dat nici o apreciere acestor declarații.

Și inculpatul, în cadrul ședinței de judecată a declarat că în anul 2012, pe

sectorul de drum pe care s-a produs accidentul rutier erau linii duble continue, însă

la momentul producerii accidentului acestea nu erau, însă instanța nu a dat

apreciere nici acestor declarații care indică direct că el cunoștea că pe sectorul de

drum pe care s-a produs accidentul rutier, nu este permisă întoarcerea sau virarea la

stânga, fiind prezente liniile duble continue.

După producerea accidentului rutier, inculpatul a schimbat locul

automobilului, cum au redat și martorii Vornicov S., Ormanji L., Grecov V.,

Padulov G., Keleș N., Cojocar G., fapt care denotă că inculpatul a înțeles că a

încălcat regulile de circulație rutieră pe segmentul respectiv de drum, unde a avut

loc accidentul rutier și a deplasat automobilul în spate cu câțiva metri de la locul

accidentului. Roțile din față ale automobilului au fost mutate de pe liniile duble

continue, încercând astfel să ducă în eroare organul de urmărire penală în scop de

eschivare de la răspunderea penală.

Martorul Culev D. a declarat că a văzut cum a început întoarcerea

automobilul Mercedes, pentru a se deplasa în direcția opusă. În acest moment, de

intersecție se apropia o motocicletă și, cu aproximativ 10-15 m. de la mașina care

se întorcea, conducătorul a pus motocicleta pe o parte, dar nu a căzut de pe ea,

ținându-se cu mâinile de volan, derapând astfel pe asfalt până s-a lovit în mașina de

model Mercedes.

Și martorul Miliș G. a declarat că șoferul motocicletei până la tamponare a

frânat, după care s-a răsturnat pe o parte, ulterior având loc tamponarea părții din

față a motocicletei cu partea stângă față a automobilului.

Probele prezentate demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatului în

săvârșirea celor incriminate.

3.1. A declarat apel și succesorul victimei, Calac M., solicitând casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat

conform învinuirii formulate, cu admiterea acțiunii civile.

Apelanta a invocat că instanța nu a luat în considerație probele care

demonstrează vinovăția inculpatului.

Instanța de fond nu a luat în calcul că în locul în care inculpatul a efectuat

manevra de întoarcere este linie dublă continuă, care potrivit fotografiilor anexate

la procesul verbal de cercetare la fața locului, era destul de vizibilă, astfel

inculpatul nu avea voie să efectueze manevra de întoarcere pe acest sector de

drum.

Instanța a dat o apreciere greșită probelor, emițând o sentință incorectă, de

achitare a persoanei vinovate.

fost respinse ca neîntemeiate.

5

Instanța de apel a reținut că nu au fost prezentate probe care să confirme cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, iar instanța de

fond corect l-a achitat pe inculpat.

În cadrul dezbaterilor judiciare, s-a constatat cu certitudine că inculpatul în

cadrul efectuării manevrei de întoarcere pe partea carosabilă a drumului, nu a

încălcat Regulamentul circulației rutiere, nu a comis tamponarea cu motocicleta,

iar leziunile corporale prezente la victimă nu au apărut în urma tamponării

mijloacelor de transport.

La fel, s-a constatat obiectiv că în timpul efectuării manevrei de întoarcere,

după ieșirea automobilului condus de inculpat pe contrasens de automobil s-a lovit

motocicleta necontrolată și ulterior și motociclistul, care neisprăvindu-se cu

manevra de frânare a căzut de pe motocicletă la câțiva metri până la automobil.

Astfel, prima s-a tamponat prin derapare motocicleta, după care și

motociclistul, în automobilul care se afla perpendicular drumului.

Potrivit declarațiilor martorilor și inculpatului, acesta a efectuat manevra de

întoarcere, deplasându-se inițial de pe marginea drumului, a parcurs o oarecare

distanță pe banda sa de circulație, după care s-a întors în direcție opusă ieșind pe

contrasens.

În Regulamentul circulației rutiere, termenul de întoarcere lipsește, însă

acesta presupune o schimbare a direcției de mers.

Pe această porțiune a drumului lipseau semne sau marcaje, care interzic

întoarcerea. Astfel, indicarea în învinuire că inculpatul ar fi încălcat prevederile art.

28 pct. 3, art. 42 din Regulamentul circulației rutiere, este neîntemeiată.

Or, anume acțiunile motociclistului au generat producerea accidentului și

consecințelor survenite.

Anume viteza de deplasare excesivă nu i-a permis conducătorului

motocicletei să aprecieze intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier

pentru a evita tamponarea prin frânare, ieșind pe banda de circulație cu sens opus,

răsturnându-se lateral și tamponându-se de automobil.

Totodată, în timpul conducerii motocicletei, Calac V. nu avea casca de

protecție.

Leziunile corporale ce au dus la decesul victimei, ar fi putut surveni atât în

timpul căderii motocicletei în timpul deplasării, cât și în timpul tamponării

motocicletei cu automobilul, dubiul evident urmând a fi interpretat în favoarea

inculpatului.

Probele cercetate în cadrul ședinței de judecată nu pot fi apreciate ca fiind

suficiente pentru emiterea unei decizii de condamnare.

recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Recurenta a invocat că inculpatului i-a fost înaintată învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal că, conducând

automobilul „Mercedes 200E” a încălcat prevederile art. 39 din Regulamentul

circulației rutiere, care prevede obligația conducătorului automobilului, înaintea

începeri deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, să se

asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole

6

pentru ceilalți participanți la trafic, nu a cedat drumul motocicletei care se deplasa

în aceiași direcție sub conducerea lui Calac V., cu încălcarea art. 28 pct. 3, art. 42

și anexei 4 la Regulamentul circulației rutiere a început să efectueze manevra de

inversare pe partea carosabilă a drumului, și a comis ciocnirea cu motocicleta

menționată, în urma cărui fapt Calac V. a primit leziuni corporale grave, de la care

ulterior a decedat.

Pe acest segment de drum săvârșirea manevrei menționate este interzisă, pe

drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este

interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus, iar pe

str. Lenin, or. Ceadîr – Lunga între străzile Carl Marx și Tanasoglu pe carosabil

sunt două linii continue de separare.

Cele indicate, sunt confirmate prin informația eliberată de ÎS „Administrația

de stat a drumurilor” din 12.12.2013, prezentă la materialele cauzei penale, potrivit

cărei partea carosabilă str. Lenin, în or. Ceadîr – Lunga, între străzile Carl Marx și

Tanasoglu are 4 benzi de circulație, fluxurile de transport din sensuri opuse sunt

separate de marcajul axial 1.3., fluxurile de transport de aceleași direcții sunt

separate prin marcajul 1.5., lățimea benzii marcate într-o direcție este de 3.6 și 2,75

m.

Prezența marcajelor rutiere este menționată și în rezultatele cercetării la fața

locului, inclusiv în schema accidentului, semnate de inculpat. În cadrul cercetării

judecătorești a fost reprodus foto tabelul, anexat la procesul – verbal de cercetare la

fața locului și înregistrat pe CD, unde sunt vizibile două linii continue, care separă

fluxurile de trafic pe segmentul de drum, unde a avut loc accidentul rutier.

Martorul Miliș G. a declarat că la locul producerii accidentului, pe carosabil

erau două linii continue, iar conducătorul motocicletei înainte de coliziunea cu

automobilul Mercedes a început mai întâi să frâneze, iar apoi, împreună cu

motocicleta s-a culcat pe o parte, ulterior având loc coliziunea cu partea frontală

stânga din aripa automobilului.

Martorul Grecov V. a declarat că de-a curmezișul carosabilului la nivelul

cortului „Chișinău” de pe str. Lenin staționa un automobil de model Mercedes,

care cu roata din față a trecut pe linia continuă, ieșind pe contrasens.

Martorul Culev D. a declarat că a văzut cum a început manevra de întoarcere

automobilul Mercedes, pentru a merge spre intersecția străzilor Lenin și Carl Marx.

Din această intersecție în acest moment a ieșit motocicleta, șoferul căreia, la

aproximativ 10-15 m. de la automobil, a pus motocicleta pe o parte, fără a cădea de

pe ea și ținându-se cu mâinile de volan a început a aluneca pe asfalt până când nu a

lovit, împreună cu motocicleta, automobilul Mercedes.

Totodată, în ședința de judecată inculpatul a declarat că în anul 2012, pe

segmentul de drum, unde a avut loc accidentul rutier, a văzut că există linia dublă

continuă, însă la 13.08.2013, când a avut loc accidentul, banda respectivă de

separare nu era.

Declarațiile respective confirmă conștientizarea inculpatului despre prezența

pe segmentul de drum, unde a avut loc accidentul, a marcajului rutier sub formă de

bandă de separare, care interzice întoarcerea sau cotirea la stânga.

Vinovăția inculpatului se confirmă și prin procesul verbal de examinare la

fața locului cu fototabelul și schema anexate la el, prin care s-a constatat locul de

7

amplasare pe partea carosabilă a mijloacelor de transport, urmele de frânare a

motocicletei, că locul de coliziune a mijloacelor de transport este segmentul de

drum fluxului de transport de sens opus, situat după banda dublă de separare

continuă; foto tabelul anexat la procesul verbal de examinare la fața locului,

înregistrat pe CD, unde în mod clar se observă două linii continue ce separă

fluxurile de trafic rutier pe segmentul de drum, unde a avut loc accidentul rutier;

informația eliberată de ÎS „Administrația de stat a drumurilor” din 12.12.2013,

potrivit cărei partea carosabilă de pe str. Lenin din or. Ceadîr – Lunga între străzile

Carl Marx și Tanasoglu are 4 benzi de circulație, fluxurile de transport din sensuri

opuse sunt separate de marcajul axial 1.3., fluxurile de transport de aceleași direcții

sunt separate prin marcajul 1.5, lățimea benzii marcate într-o direcție este de 3.6 și

2,75 m.; concluzia expertizei auto și traseologică a vehiculelor nr. 0054 din

09.04.2014; raportul de expertiză auto – tehnică în comisie nr. 1379 din

08.08.2014, potrivit cărui nemijlocit locul ciocnirii dintre motocicletă și automobil

a fost pe banda cu sens opus. Nemijlocit înainte de ciocnire, conducătorul

automobilului executa manevra de întoarcere. Până la coliziune, automobilul se

deplasa din dreapta spre stânga, în direcția de deplasare a motocicletei.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 22 D din 22.05.2014,

decesul lui Calac V. a survenit în urma leziunii cerebrale traumatice deschise sub

formă de răni în zona parietală mai mult în partea dreaptă piloasă a capului,

hemoragie în țesuturile moi a capului, fractura liniară a osului parietal stâng, cu

trecerea în medie cranio – creierului gaura din stânga, hemoragie în ambele

emisfere cerebrale, trauma cerebrală, prezența sângelui în ventricule ale creierului,

între leziunile primite și survenirea morții existând cauzalitate directă.

Acțiunile inculpatului după comiterea accidentului rutier, manifestate prin

schimbarea locației automobilului, despre care au vorbit și martorii Vornicov S.,

Ormanji L., Grecov V., Radulov G., Cheleș N. și Cojocaru G., confirmă că

inculpatul înțelegea că a încălcat regulile de circulație rutieră pe segmentul de

drum unde a avut loc accidentul și, deplasând mașina cu câțiva metri de la locul

accidentului, mutând roțile din față a automobilului de pe banda de separare, a

urmărit scopul de a induce în eroare organul de urmărire penală, privind locul

comiterii accidentului pentru a evita răspunderea penală.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

8

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală,

judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În

corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct.

1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Potrivit art. 394 alin. (3)

pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului și motivele pentru

care instanța a respins probele aduse în sprijinul acuzării. În corespundere cu art.

101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța

de fond (pct. 2. din decizie) nu a apreciat fiecare probă administrată pe caz separat,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele concrete, de fapt și de drept, indicate în rechizitoriu, și nu a indicat

motivele pentru care a respins toate probele aduse în sprijinul învinuirii.

Astfel, potrivit rechizitoriului, inculpatul este acuzat că, efectuând manevra

de întoarcere a automobilului în mijlocul carosabilului, a încălcat prevederile art.

39 din Regulamentul circulației rutiere, care prescriu, inclusiv, că înaintea

schimbări a direcției de mers trebuia să se asigure că această manevră va fi

executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic. În

consecință, a avut loc tamponarea cu motocicleta condusă de Calac V., soldată cu

decesul ultimului.

Aceste împrejurări, instanța urma să le coroboreze, în procesul aprecierii

probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv cu:

a) declarațiile martorilor Vornicov S., Ormanji L., Culev D. și Stamova A.

că automobilul inculpatului, înaintea impactului cu motocicleta, staționa în

mijlocul carosabilului, perpendicular, de-a curmezișul drumului, deci perturbând

evident traficul rutier, iar după producerea accidentului inculpatul a schimbat

îndată poziția automobilului, revenind pe partea inițială de deplasare, cât și

9

declarațiile inculpatului că atunci când o mare parte din automobilul său se afla pe

banda din direcția opusă față de motociclist, a auzit un sunet puternic de

motocicletă și a văzut că din partea semaforului, adică din stânga, se deplasa spre

el o motocicletă cu o viteză foarte mare, atunci a conchis că nu are sens să continue

manevra și a stopat automobilul, a auzit scrâșnetul frânei, motocicleta a căzut și se

rotea, după care a urmat lovitura, apoi el s-a deplasat cu automobilul înapoi.

Or, staționarea automobilului în mijlocul carosabilului, în poziție

perpendiculară, de-a curmezișul drumului, denotă, în mod rezonabil, o perturbare

evidentă a traficul rutier, o neasigurare de către conducător că manevra de

întoarcere a mijlocului de transport va fi executată în siguranță și nu va crea

obstacole pentru ceilalți participanți la trafic;

b) constatările din rapoartele expertizelor judiciare nr.0054 din 09.04.2014

și nr.1379 din 08.08.2014, care la fel confirmă circumstanțele enunțate supra;

c) jurisprudența națională, potrivit cărei, nu poate fi temei pentru eliberarea

conducătorului auto de răspundere penală în cazul în care în acțiunile lui există

componența infracțiunii, chiar și în cazul în care regulile circulației rutiere au fost

încălcate și de către pătimit, conducător auto, ori de către alt participant la trafic.

Asemenea circumstanțe pot fi luate în considerație de către instanța judiciară doar

ca circumstanțe atenuante (hotărârea Plenului CSJ a RM din 08.07.1999, nr.20 - Despre

practica judiciară cu privire la aplicarea legislației, la examinarea cauzelor penale, referitoare

la încălcarea regulilor de securitate a circulației sau exploatare a mijloacelor de transport, pct.

6.).

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (2), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8),

419 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța

de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, nefiind în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

10

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a

desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată legal;

b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate

în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins toate probele aduse în

sprijinul învinuirii.

Mai mult, a indicat mai întâi că: „...leziunile corporale prezente la victimă

nu au apărut în urma tamponării mijloacelor de transport”, apoi a constatat

divergent, contrazicându-se, că totuși: „...prima s-a tamponat prin derapare

motocicleta, după care și motociclistul, în automobilul care se afla perpendicular

drumului ..., conducătorul motocicletei tamponându-se de automobil...”;

c) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul acuzării și repetate

în recursul ordinar, inclusiv în felul și esența probatorie în care acestea sunt

reproduse la pct. 3. și 5. din prezenta decizie;

d) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal al ședinței, cum ar fi cele de la

f.d. 92 și 97 vol. I., f.d. 31 și 79 vol. II .

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Or, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz și enunțate supra denotă că

în acțiunile inculpatului se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii

incriminate prin rechizitoriu.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursurilor declarate, casării totale a deciziei și

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de apel Cahul, deoarece în Curtea de

apel Comrat actualmente nu există un număr suficient de judecători compatibili să

judece cauza.

11

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Natalia Andronic, casează total decizia Curții de Apel Comrat din 17

ianuarie 2017, în privința inculpatului Arabadji Gheorghi Xxxxxx, și dispune

rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 11 iulie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

12