1ra-865/2017 — art. 361 alin. 1 CP

1ra-865/2017 — art. 361 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-865/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

11 iulie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Petru Moraru, Ion Guzun,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpatul

Mușat Vladimir, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017, în cauza penală în privința lui

Mușat Vladimir XXX, născut la

XXX, domiciliat în XXX, str. XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

procesul penal în privința lui Mușat Vladimir XXX, învinuit în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod Penal, a fost încetat în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

în jurul orei 21:20 min, aflându-se pe str. Vasile Lupu 59/3, mun. Chișinău, s-a întâlnit

cu Coptu Nadejda XXX și neinformând-o că în aceiași zi, în jurul orelor 16:40 min,

a comis un accident rutier cu automobilul de model ,,Lifan LF BOA”, n/î C OC 738,

i-a solicitat să-i fie întocmită poliță de asigurare pe automobilul nominalizat.

Tot atunci, după ce Coptu Nadejda XXX a completat toate actele necesare,

precum și contractul cu nr. 18/0170017 din 12.06.2010, indicând în rubrica ,,ora” din

neatenție cifrele ,,09:23” în loc de ,,21:23”, Mușat Vladimir primind copia

contractului menționat și polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto

(RCA) cu seria AG și nr. 0170017, pe care le-a folosit în interesele personale și anume

ca să se eschiveze de la răspunderea materială pentru daunele cauzate în urma

accidentului rutier comis, le-a prezentat și le-a anexat la cererea sa pentru despăgubiri

la oficiul S.A. ,,Moldasig” situat pe str. Cucorilor 14, mun. Chișinău, cauzând S.A.

“Moldasig” un prejudiciu material în sumă de 47000 lei.

1

3.1. Avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Mușat Vladimir să fie achitat, deoarece în acțiunile

lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- în cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată, Mușat Vladimir vina în

comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o, declarând că copia contractului

nr. 18/0170017 din 12.06.2010 și polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă

auto (RCA) cu seria AG și nr. 0170017 a obținut-o de la agentul S.A. ,,Moldasig”

Coptu Nadejda, la data de 12.06.2010 ora 09:15, în oficiul companiei, unde activa la

acel moment. Polița dată a prezentat-o o singură data la Poliția Rutieră, când a comis

accidentul rutier. După accidentul respectiv la S.A. ,,Moldasig” sau la alte organe de

stat nu s-a adresat și nu a solicitat încasarea de la compania dată a despăgubirilor;

- din ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu reieșea că Coptu Nadejda,

completând actele necesare, precum și contractul cu nr. 18/0170017 din 12.06.2010,

din neatenție în rubrica ,,ora” a indicat cifrele ,,9:23” în loc de ,,21:23”. Sub acest

aspect, organul de urmărire penală constatase că Coptu Nadejda a procedat din

neatenție, și nu cu intenție directă;

- prin ordonanța din 08.08.2014, a fost încetată urmărirea penală în privința cet.

Coptu Nadejda în baza art. 361 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală. Din ordonanța dată rezulta că, aflându-

se la data de 14.06.2010 în oficiul central al instituției menționate de pe str. M.

Eminescu 2, mun. Chișinău, acționând cu intenția confecționării, deținerii și pentru

ulterioara folosire a documentului oficial fals, în contractul menționat eliberat pe

numele SRL ,,Succes” a cărui angajat era Mușat Vladimir, în rubrica ,,ora” intenționat

a modificat și a falsificat din cifrele ,,9:23” în ,,21:23”. Deci, procurorul a reținut

acțiunile cet. Coptu Nadejda, care s-au manifestat în falsificarea documentului oficial,

prin modificarea și falsificarea datelor în rubrica ,,ora” a contractului litigios;

- analizând ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriul, se observă că

acestea sunt motivate insfucient sub aspectul informării cu privire la învinuirea

înaintată, și anume privind data, mijlocul, modul săvârșirii infracțiunii, forma de

vinovăție, astfel aceste acte nu corespund cerințelor art. art. 281, 296, 297 Cod de

procedură penală, fiind viciate; din aceste considerente, ordonanța din 16.09.2014

urmează să fie recunoscută nulă.

3.2. Inculpatul, care a solicitat, casarea sentinței, anularea ordonanței de

învinuire și a rechizitoriului și emiterea unei hotărâri de achitare în privința sa.

În motivarea apelului a invocat că:

- nu a fost demonstrat locul întocmirii și modul falsificării contractului și a poliței

de asigurare, faptul că el a deținut și a avut intenția de a folosi un document fals,

precum și faptul că documentul este fals;

2

- în ordonanța de încetare a urmăririi penale în privința lui Nadejda Coptu s-a

confirmat faptul că asigurarea a fost perfectată până la comiterea accidentului rutier,

adică la ora 9:15, data de 12.06.2010, iar despre faptul că documentul falsificat de

utlima s-a aflat în arhiva S.A. ,,Moldasig” a aflat în ședința de judecată din ordonanța

procurorului sect. Buiucani, mun. Chișinău; sub acest aspectul, apelantul a invocat că

o eroare nu poate fi calificată ca fals, instanța neluând în considerație că lipsea însuși

faptul denaturării poliței asigurate.

pronunțată integral la 14 februarie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată

sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Mușat Vladimir XXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța de fond,

la rândul său, just a reținut starea de fapt și de drept în cauză, ce corespundea probelor

din dosar, care au fost apreciate corect. Astfel, instanța de apel a considerat dovedită

cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Necătând la faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a

considerat că aceasta a fost demonstrată pe deplin prin ansamblul de probe pertinente,

concludente, utile și veridice, cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de

apel și anume prin declarațiile martorilor Șeremet I., Telpiz I., Coptu N. și Boian O.,

date în instanța de fond și verificate în instanța de apel, precum și prin probe scrise.

Analizând solicitarea părții apărăii privind achitarea inculpatului de sub

învinuirea adusă, pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele

infracțiunii, instanța de apel a constatat că aceasta nu și-a găsit justificare la judecarea

apelurilor declarate, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării

hotărîrii contestate în partea constatării vinovăției inculpatului.

De asemenea, instanța de apel a considerat că instanța de fond a reținut în mod

justificat că infracțiunea a fost săvârșită de către inculpat prin două modalități

alternative ale laturii obiective – deținere și folosire, fără a fi prezente și modalități de

confecționare și de vânzare a documentului oficial fals, reținute de către organul de

urmărire penală în sarcina inculpatului.

În ceea ce ține de modalitatea acțiunii prejudiciabile prevăzute de art. 361 Cod

penal - noțiunea de ,,vânzare”, instanța de apel a reținut că vânzarea documentelor

false se va considera fapta de primire a banilor de la cel care cumpără documente

false. Așadar, aceasta nu trebuie identificată cu eliberarea gratuită a documentelor

false. Sub acest aspect, prima instanță corect a exclus din învinuire semnele

calificative de confecționare și de vânzare a documentului oficial fals, din motiv că

nu au fost probate de către partea acuzării.

3

Suplimentar, instanța de apel a reținut că modalitatea de folosire a documentelor

oficiale false care acordă drepturi presupune două forme alternative: 1) depunerea

documentelor oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de obligații; 2)

înfățișarea documentelor oficiale false care acordă drepturi sau eliberează obligații.

Prin noțiunea ,,deținerea documentelor false” se înțelege posedarea unor

asemenea documente.

În legătură cu aceste constatări, instanța de apel a considerat că prima instanță,

la rândul său, just a statuat că inculpatul a posedat polița de asigurare obligatorie de

răspundere civilă auto internă (RCA), a cunoscut conținutul acesteia, cât și a

contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă, și anume că la

rubrica ora întocmirii a fost indicată ora ,,9:23”, adică ora anterioară accidentului

rutier în care a fost implicat. Astfel, ora indicată determina un caracter fals

documentelor pe care le deținea inculpatul, pe care ultimul le-a folosit în interesele

sale.

Totodată, instanța de apel a mai menționat că potrivit avizului cu privire la

producerea accidentului rutier, prin care se confirma cu certitudine că anume

inculpatul la data de 14.06.2010 a adus la cunoștință asiguratorului SA ,,Moldasig”

că la data de 12.06.2010 s-a produs accidentul rutier din vina sa, conducând mijlocul

de transport de model ,,Lifan” cu n/î COC 739 și a indicat că deținea polița de

asigurare nr. 0170017 cu termen de valabilitate de la 12.06.2010 pînă la 11.06.2011,

a anexat copia poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă (RCA)

seria AG nr. 0170017 din 12.06.2010, permisul de conducere perfectat pe numele său

și copia certificatului de înmatriculare a automobilului menționat.

Astfel, s-a dovedit cu certitudine că inculpatul intenționat a prezentat companiei

de asigurări SA ,,Moldasig” polița de asigurare nr. 0170017 cu termen de valabilitate

de la 12.06.2010 pînă la 11.06.2011, deși cunoștea cu certitudine că contractul de

asigurare a fost încheiat în aceeași zi după comiterea accidentului rutier. Astfel, nu și-

a găsit confirmare argumentul inculpatului precum că la 12.06.2010 polița dată a fost

luată de ofițerii poliției rutiere și anexată la materialele cauzei cu privire la accidentul

rutier, deoarece anume el a prezentat actele nominalizate companiei de asigurări,

imediat în prima zi lucrătoare după comiterea accidentului rutier.

Astfel, prima instanță corect a reținut că calificativul ,,folosire” a unui document

oficial fals de către inculpat s-a manifestat prin intenție directă, deoarece în momentul

când inculpatul a prezentat polița de asigurare, precum că a fost întocmită la ora 09:23,

anterior survenirii cazului asigurat, făcând trimitere și prezentând-o ca un document

autentic, aceasta a fost prezentată și pătimitei Mihalachi Antonina, ulterior

prezentând-o ca probă la judecarea cauzei civile și a servit drept temei pentru

încasarea prejudiciului ca despăgubiri de asigurare de la SA ,,Moldasig”.

Cu referire la alegațiile inculpatului și a avocatului acestuia din apel, precum că

lipsește obiectul material al infracțiunii, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or

4

prin noțiunea de ,,document oficial” se înțelege nu numai documentele eliberate de

autoritățile publice, ci și documentul prezentat autorităților publice, or documentele

care emană de la particulari trebuie considerate documente oficiale atunci când sunt

primite oficial de persoana juridică de drept public, dar și prezentate autorităților

publice, după care se află la dispoziția acestei persoane în legătură cu soluționarea

problemei reprezentând obiectul de referință al documentelor primite. Sub acest

aspect, polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă din 12.06.2010 a fost

prezentată de inculpat la întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție

agentului constatator care reprezenta o instituție publică, iar baza acesteia a fost emisă

hotărârea Judecătoriei Centru din 04 noiembrie 2013, prin care s-a dispus încasarea

de la SA ,,Moldasig” a despăgubirilor de asigurare în sumă de 38831 lei, a

penalităților în sumă de 7107 lei și taxa de stat în sumă de 1378,35 lei.

Sub aspectul celor reținute, instanța de apel a considerat că nu și-au găsit

reflectare argumentele părții apărării precum că în acțiunile lui inculpatului nu s-a

regăsit latura obiectivă a infracțiunii nominalizate, deoarece aceasta este una formală

și se consumă din momentul săvârșirii a tuturor sau a cel puțin a unei acțiuni indicate

în dispoziția art. 361 alin. (1) Cod penal.

Reținând că în contractul nr. 18/0170017 de asigurare obligatorie de răspundere

civilă pentru pagube produse de autovehicule din 12.06.2010 este indicată ora 09:23,

instanța de apel a considerat că sunt relevante declarațiile martorului Coptu Nadejda,

care a comunicat că contractul nominalizat a fost încheiat la data de 12.06.2010, ora

21:23, ulterior producerii accidentului rutier, fiind din greșeală indicată ora ,,09:23”

în loc de ,,21:23”, aceste declarații fiind corespunzătoare și în coroborare cu

declarațiile celorlalți martori, deoarece din declarațiile martorului Telpiz Irina rezulta

că Mușat Vladimir a cerut numărul de telefon al agentului Coptu Nadejda și ulterior

a fost contactată de inculpat, care a rugat-o ca în caz că va fi întrebată, să spună că

numărul de telefon a lui Coptu Nadejda i l-a dat cu mult timp înainte, fapt ce denotă

că contractul de asigurare obligatorie a fost încheiat de Mușat Vladimir și

reprezentantul SA ,,Moldasig”, Coptu Nadejda, ulterior producerii accidentului rutier.

În opinia instanței de apel, această solicitare demonstra faptul că inculpatul

conștientiza deținerea și folosirea unor documente oficiale false, deoarece cunoștea

că contractul de asigurare l-a întocmit după comiterea accidentului rutier și îl va folosi

pentru a evita răspunderea materială față de pătimită. În același context, instanța de

apel a considerat că s-a combătut argumentul inculpatului precum asupra falsificării

documentelor nu a fost înștiințat și nu a avut de unde să știe ce se întâmpla în cadrul

oficiului central al asiguratorului.

În acest context, instanța de apel a considerat declarativ argumentul inculpatului

precum că Coptu Nadejda ar fi falsificat copia contractului de asigurare în incinta SA

,,Moldasig”, or Coptu Nadejda de la bun început la data de 14.06.2010, a indicat în

explicații că a admis o greșeală mecanică, indicând în contract ora ,,09:23” în loc de

5

,,21:23” și nu s-a depistat care ar fi motivul ca agentul să recurgă la asemenea acțiuni,

dat fiind faptul că Coptu Nadejda nu cunoștea despre producerea accidentului din 12

iunie 2010, aproximativ la ora 16:00.

Suplimentar, instanța de apel a considerat că prima instanță, la rândul său,

justificat a respins argumentele inculpatului și apărătorului său, precum că ordonanța

de punere sub învinuire din 16.09.2014 și rechizitoriul sunt motivate insuficient, sub

aspectul informării asupra învinuirii înaintate privind data, mijlocul, modul săvârșirii

infracțiunii și forma de vinovăție, acestea fiind declarative, deoarece actele

menționate au fost întocmite cu respectarea prevederilor procesual-penale, fiind

indicate toate circumstanțele săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod

penal de către inculpat, iar referitor la indicarea eronată în ordonanța de punere sub

învinuire și rechizitoriu a anului comiterii infracțiunii de către acesta, corect s-a

menționat, că conform procesului-verbal de concretizare a datelor de urmărire penală

din 30.06.2016, emis de procurorul în Procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău,

această eroare a fost corectată.

Referitor la alegația apărării precum că rectificarea prin proces-verbal a avut loc

doar la etapa susținerilor verbale, instanța de apel a indicat că potrivit art. 249 Cod de

procedură penală, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se

corectează de însăși organul de urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de

instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu;

despre corectarea efectuată, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal,

iar judecătorul de instrucție sau instanța de judecată – o încheiere, făcându-se

mențiune și la sfîrșitul actului corectat. Asfel legislația procesual-penală permite

efectuarea corectărilor erorilor materiale la etapa judecării cauzei penale în prima

instanță.

Totodată, instanța de apel a accentuat că strategia de apărare a inculpatului,

invocată în cererea de apel, se baza pe faptul că că el nu a falsificat nici un document,

pe când instanța de fond nici nu a reținut vinovăția acestuia în confecționarea de

documente false, ci l-a recunoscut vinovat în deținerea și folosirea de documente

false, or inculpatul cunoștea cu certitudine că Coptu Nadejda a indicat în contract o

oră anterioară încheierii acestuia - ,,09:23” în loc de ,,21:23”, ceea ce îi convenea prin

prisma faptului că accidentul rutier a avut loc la aceeași dată – 12.06.2010, la ora

16:30. Prin urmare, utilizând documentele în care Coptu Nadejda a indicat din

neatenție o oră eronată, inculpatul a obținut posibilitatea de a evita răspunderea

materială, pentru ca ulterior despăgubirile pecuniare să fie achitate lui Mihalachi

Antonina de către SA ,,Moldasig”.

Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță, deși constatase în mod

corect vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1)

Cod penal, în partea descriptivă a sentinței, ea a omis să constate vinovăția lui Mușat

6

Vladimir și în dispozitivul sentinței, indicând doar necesitatea încetării procesului în

legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

În legătură cu acest fapt, instanța de apel a menționat că inculpatul eronat nu a

fost recunoscut vinovat în dispozitivul sentinței. Instanța de fond a examinat fondul

cauzei, cercetând probele prezentate de către părți și urma să se expună referitor la

vinovăția inculpatului sau nevinovăția lui în comiterea infracțiunii încriminate, iar

prin prisma art. 389 alin. (1) și alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, trebuia să

adopte o sentință de condamnare numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată și fără stabilirea pedepsei, cu

liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Mușat Vladimir, depuse la 15 și 16 martie 2017, prin care solicită casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea cererilor depuse, recurentul a invocat următoarele:

- i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, în particular dreptul la apărare,

deoarece la examinarea cauzei în ordine de apel, la data de 17 ianuarie 2017, în cadrul

ședinței de judecată, avocatul său din oficiu a solicitat amânarea examinării cauzei și

acordarea unui termen pentru pregătire pe cauza dată, la care instanța de apel a acordat

un termen de câteva minute, lucru care nu era suficient pentru asigurarea unei

asistențe juridice eficiente; totodată, cererea sa cu privire la amânarea ședinței de

judecată, pentru a-și angaja un apărător prin contract, a fost neglijată și rămasă fără

soluționare.

- instanța de apel nu a atras atenție la argumentele părții apărării asupra

ordonanței de încetare a procesului în privința lui Coptu Nadejda, potrivit căreia s-a

constatat faptul că anume ea a falsificat actele, la rubrica ora schimbând datele din

,,09:23” în ,,21:23; astfel, nu s-a luat în calcul posibila greșeală mecanică admisă de

către aceasta la întocmirea contractului de asigurare, lucru care nu poate fi calificat

drept fals;

- instanța de apel a omis să se expună asupra argumentului cu referire la

necorespunderea contractului de asigurare și a poliței de asigurare cu noțiunea de

document oficial, sub aspectul că documentele au fost prezentat în careva instituții

statale, ceea ce ar demonstra că inculpatul le-a folosit.

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, considerându-le vădit neîntemeiate.

Procurorul a indicat că în raport cu circumstanțele invocate în recursurile

ordinare declarate, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite,

instanțele de fond și apel legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de

7

fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică corectă a acțiunilor

lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept penal material, prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar.

Totodată, referitor la argumentele privind alegerea apărării calificate, procurorul

a indicat că conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 ianuarie 2017

(f.d. 16, vol. II) inculpatul nu a declarat careva cereri și nu a înaintat obiecții asupra

procesului-verbal respectiv.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală sau parțială a

hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, prin casarea

parțială sau totală a deciziei atacate, atunci când se constată comiterea unei erori de

drept care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Astfel, raportând la materialele dosarului unul dintre motivele invocate de

recurent, și anume cel privind respingerea solicitării sale privind posibilitatea

angajării unui avocat ales, în bază de contract, Colegiul penal lărgit consideră că

acesta și-a găsit confirmare, din următoarele considerente.

La caz, audiind înregistrarea audio a ședinței de judecată în instanța de apel, din

17.01.2017, Colegiul penal lărgit constată că inculpatul, la etapa dezbaterilor

judiciare, a înaintat o cerere prin care a solicitat instanței de a-i fi acordat timp pentru

angajarea unui avocat prin contract.

Sub acest aspect, în primul rând, Colegiul penal lărgit constată că în procesul-

verbal al ședinței de judecată din 17.01.2017, în partea corespunderii acestuia cu

desfășurarea propriu-zisă a ședinței la etapa dezbaterilor judiciare, a fost omisă

indicarea cererii inculpatului de a-și angaja un apărător ales și expunerea instanței

asupra cererii respective (f.d. 20, vol. II), în raport cu înregistrarea audio a ședinței,

unde aceste aspecte au fost consemnate.

În situația respectivă, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a omis de

a se conforma prevederilor art. 336 alin. (3) pct. 7) Cod de procedură penală, potrivit

cărora procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă cererile și

demersurile formulate de părți și de ceilalți participanți la proces și încheierile date

de instanță, fie consemnate în procesul-verbal, fie întocmite separat, cu mențiunea

respectivă în procesul-verbal.

În mod subsidiar, asupra chestiunii necorespunderii procesului-verbal al ședinței

de judecată cu înregistrarea audio a acesteia, Colegiul penal lărgit constată că instanța

8

de apel nu a acordat eficiență și prevederilor art. 336 alin. (4) Cod de procedură

penală, conform cărora după ședința de judecată, înregistrările audio și/sau video

ale ședinței de judecată sânt folosite de grefier pentru a verifica exactitatea

procesului-verbal.

Colegiul penal lărgit consideră că erorile respective sunt valabile și urmează a fi

remediate, în măsura în care instanța de apel a omis de a înștiința inculpatul, în

scris, despre întocmirea și semnarea procesului-verbal al ședinței de judecată, în

corespundere cu prevederile art. 336 alin. (5) Cod de procedură penală.

În al doilea rând, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel a omis de a

se pronunța în mod corespunzător asupra cererii în cauză a inculpatului. Sub aspectul

dat, Colegiul penal constată că instanța de apel a omis de a pune în discuție cererea

inculpatului și nu a audiat opinia părților în proces asupra acesteia.

Suplimentar, este necesar de a menționa că instanța de apel, adoptând soluția de

respingere a cererii inculpatului, urma să se conformeze prevederilor art. 342 alin. (1)

și (3) Cod de procedură penală, potrivit cărora toate chestiunile care apar în timpul

judecării cauzei se soluționează prin încheiere a instanței de judecată. La caz,

Colegiul penal lărgit consideră că parvenirea unei cereri din partea inculpatului

reprezintă o chestiune apărută în timpul judecării cauzei și urma a fi soluționată prin

adoptarea unei încheieri motivate, care după cum s-a arătat anterior, atât nu este

reflectată atât în procesul-verbal al ședinței de judecată, cât și lipsește în materialele

cauzei.

Reieșind din constatările efectuate, Colegiul penal lărgit consideră că judecarea

cauzei penale în privința inculpatului, în ordine de apel, a fost lipsită de nivelul

corespunzător de contradictorialitate și egalitate a armelor în proces, necesar pentru

asigurarea dreptului inculpatului la un proces echitabil.

Cu referire la celelalte argumente invocate de recurent, Colegiul penal lărgit le

va admite în principiu, instanța de apel urmând a se pronunța inclusiv asupra acestora

la rejudecarea cauzei, soluție care se impune având în vedere că argumentul

recurentului, privind respingerea cererii sale de a-și angaja un apărător ales și-a găsit

confirmare, ceea ce denotă comiterea unor erori de către instanța de apel, care în

virtutea caracterului lor procedural sunt pasibile de a fi corectate doar de către aceasta.

Totodată, sub aspectul celorlalte motive invocate, Colegiul penal lărgit

reiterează că critica aprecierii probelor este inadmisibilă la etapa examinării

admisibilității/judecării recursului ordinar, din motiv că reaprecierea probelor nu

constituie temei pentru recurs, conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În

acest context, reaprecierea probelor este pusă în sarcina instanței de apel, abilitată prin

lege de a rejudeca fondul cauzei.

Suplimentar, Colegiul penal lărgit va respinge argumentul recurentului, precum

că instanța de apel a omis de a se pronunța asupra unui motiv invocat în apel, și anume

a corespunderii poliței de și contractului de asigurare cu noțiunea de document oficial,

9

deoarece după cum s-a menționat la pct. 4.1. al prezentei decizii, instanța de apel s-a

expus asupra chestiunii respective.

Din considerentul că unul dintre argumentele invocate în recursurile ordinare și-

a găsit confirmare, Colegiul penal lărgit le va admite, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de constatările

enunțate în prezenta decizie, să se expună atât asupra motivelor invocate în cererile

de apel, cât și asupra celor din recursurile ordinare, să se pronunțe motivat și în strictă

conformitate cu prevederile legale asupra oricăror cereri înaintate pe parcursul

judecării apelurilor și, în conformitate cu art. 414 și 419 Cod de procedură penală, să

adopte o decizie motivată, a cărei soluție să cuprindă motivele legale pe care se

întemeiază.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de inculpatul Mușat Vladimir XXX,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2017,

în propria cauză penală și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 11 iulie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Petru Moraru

Ion Guzun

10