1ra-470/2017 — art.164 alin.2, 287 alin.2, 152 alin.2, 164 alin.2, 287 alin.3, 151 alin.4 CP

1ra-470/2017 — art.164 alin.2, 287 alin.2, 152 alin.2, 164 alin.2, 287 alin.3, 151 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-470/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători – Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin și Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie

2016, în cauza penală privindu-i pe

Bostan Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, originar din r-nul XXXXX, or.

XXXXX, domiciliat în r-nul XXXX, s.

XXXXX;

Bocoș Grigore XXXX, născut la

XXXXXXX, originar din r-nul XXXXXX,

s. XXXXXX, domiciliat în r-nul XXXXX,

s. XXXXX;

Solodchii Piotr XXXX, născut la

XXXXXX, originar și domiciliat în

r-nul XXXX, com. XXXXX, s. XXXXX;

Tobultoc Fiodor XXXXXX, născut la

XXXXXX, domiciliat în r-nul XXXXXXX,

s. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.01.2016 – 03.08.2016;

Instanța de apel: 18.08.2016 – 09.11.2016;

Instanța de recurs: 24.01.2017 – 30.05.2017;

A C O N S T A T AT :

Bocoș Grigore și Solodchii Piotr au fost recunoscuți vinovați în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b), 152

alin. (2) lit. e), 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (3), 151 alin. (4) Cod penal, stabilindu-

le în baza acestor legi următoarele pedepse penale:

- pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - 4 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, pentru fiecare;

1

- pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, pentru fiecare;

- pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - 3 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, pentru fiecare;

- pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - 4 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, pentru fiecare;

- pe art. 287 alin. (3) Cod penal - 4 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis, pentru fiecare;

- pe art. 151 alin. (4) Cod penal - 9 ani închisoare în penitenciar de tip închis,

pentru fiecare.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

lui Bostan Dumitru, Bocoș Grigore și Solodchii Piotr, le-a fost stabilit, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă de 14 ani privațiune de libertate,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Potrivit art. 87 alin. (2) Cod penal pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 300 u. c., ceea ce constituie suma de 6000 lei, aplicată prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 26 iunie 2014, lui Bostan Dumitru se va

executa de sine stătător.

Potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe stabilită prin sentința

Judecătoriei Ialoveni din 29 octombrie 2015 i-a fost stabilită pedeapsă lui Solodchii

Piotr, transformându-i munca neremunerată în folosul comunității 120 ore în 80

zile arest. Potrivit art. 85 alin. (1) Cod penal a fost adăugată parțial pedeapsa

neexecutată, stabilindu-i definitiv spre executare lui Solodchii Piotr 14 ani și 2 luni

închisoare în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință Tobultoc Fiodor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b), 152

alin. (2) lit. e), 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, stabilindu-i în baza acestor legi

următoarele pedepse penale:

- pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - 4 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - 3 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal - 4 ani închisoare în penitenciar de tip

semiînchis

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiune,

lui Tobultoc Fiodor, stabilindu-i prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

pedeapsa definitivă de 8 ani privațiune de libertate, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

30 august 2015, aproximativ la ora 17.00, prin înțelegere prealabilă și împreună cu

Bocoș Grigore, Tobultoc Fiodor și Solodchii Piotr, având intenția de a atenta asupra

relațiilor sociale privind ocrotirea libertății persoanei, aflându-se în gospodăria lui

Gîrleanu Valeriu amplasată în satul Misovca, comuna Gangura, r-nul Ialoveni l-au

forțat pe Colesnic Ivan să se urce în atașul motocicletei de model „IJ” la ghidonul

căruia se afla Tobultoc Fiodor, iar la refuzul și împotrivirea acestuia de a se

conforma l-au urcat cu forța în motocicletă apucându-l de mâini și de picioare,

astfel încât victima Colesnic Ivan nu avea posibilitatea reală de a se mișca după

2

propria dorință, fiind astfel privat de libertate și forțat l-au dus în apropierea

gospodăriei cet. Ravlo Lidia, din același sat, unde l-au dat jos pe Colesnic Ivan

aplicându-i multiple lovituri corporale peste diferite regiuni ale corpului prin ce

i-au provocat dureri fizice.

Tot el, Bostan Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale la 30 august

2015, aproximativ la ora 17.30 fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere

prealabilă și împreună cu Bocoș Grigore, Tobultoc Fiodor și Solodchii Piotr,

urmărind scopul încălcării în mod grosolan a ordinii publice, exprimând o vădită

lipsă de respect față de societate, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se

într-un loc public, pe una din străzile satului Misovca, comuna Gangura, r-nul

Ialoveni, în apropierea gospodăriei cet. Ravlo Lidia, fără motiv vădit l-au numit pe

Colesnic Ivan cu cuvinte obscene după care i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii

și picioarele peste diferite regiuni ale corpului prin ce i-au provocat potrivit

Raportului de expertiză medico-legală nr. 2207/D din 01 octombrie 2015 fractura

coastei VIII pe stânga fără deplasarea fragmentelor; fractura corpului osului

zigomatic pe dreapta cu deplasarea fragmentelor care condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Tot el, Bostan Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale la 30 august

2015, aproximativ la ora 17.30 fiind în stare de ebrietate alcoolică, prin înțelegere

prealabilă și împreună cu Bocoș Grigore, Tobultoc Fiodor și Solodchii Piotr, având

drept scop vătămarea intenționată medie a integrității corporale aflându-se în

apropierea gospodăriei cet. Ravlo Lidia, amplasată în satul Misovca, comuna

Gangura, r-nul Ialoveni fără motiv vădit l-au numit pe Colesnic Ivan cu cuvinte

obscene după care i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite regiuni ale corpului prin ce i-au provocat potrivit Raportului de expertiză

medico-legală nr. 2207/D din 01 octombrie 2015 fractura coastei VIII pe stânga

fără deplasarea fragmentelor; fractura corpului osului zigomatic pe dreapta cu

deplasarea fragmentelor care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Tot el, Bostan Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale la 30 august

2015, aproximativ la ora 21.00 având intenția de a atenta asupra relațiilor sociale

privind ocrotirea libertății persoanei, prin înțelegere prealabilă și împreună cu

Bocoș Grigore, Tobultoc Fiodor și Solodchii Piotr, aflându-se la stâna de oi din satul

Misovca, comuna Gangura, r-nul Ialoveni l-au forțat pe Stîncă Alexandru să se urce

în atașul motocicletei de model „IJ” la ghidonul căruia se afla Tobultoc Fiodor, iar la

refuzul și împotrivirea acestuia de a se conforma Bostan Dumitru l-a îmbrâncit

peste motocicletă aplicându-i câteva palme în regiunea feței și toți patru nu-i

permiteau să plece, astfel încât victima Stîncă Alexandru nu avea posibilitatea reală

de a se mișca după propria dorință și forțat l-au dus într-o direcție necunoscută

privându-l de libertate timp de aproximativ o oră.

Tot el, Bostan Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale la 30 august

2015, aproximativ la ora 22.00 prin înțelegere prealabilă și împreună cu Bocoș

Grigore și Solodchii Piotr, urmărind intenția încălcării în mod grosolan a ordinii

publice, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, având asupra sa un furtun, aflându-se la stâna de oi din satul

Misovca, comuna Gangura, r-nul Ialoveni fără motiv întemeiat, cu furtunul, cu

pumnii și picioarele i-au aplicat multiple lovituri corporale, peste diferite părți ale

corpului ciobanului Stîncă Alexandru prin ce i-a provocat potrivit Raportului de

expertiză medico-legală nr. 136 din 16 noiembrie 2015 traumă cranio-cerebrală

3

închisă cu echimoze și excoriație a feței revărsate sanguine în spațiul

subarahnoidian; focare de necroză ischemică în scoarța cerebrală, congestie

venoasă, multiple angionecroze hemoragii perivasculare cu reacție perivasculară a

emisferei cerebrale și la nivel de trunchi cerebral, leziune axonală difuză a

creierului; traumă vertebro-medulară cu hemoragii subarahnoidiene, rămolire

medulară; traumă închisă a gâtului cu fractura osului hioid și cartilajului tiroid, cu

hemoragii roșii în țesuturi moi adiacente, care sunt în legătură directă cu

survenirea morții și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

gravă.

Tot el, Bostan Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale la 30 august

2015, aproximativ la ora 22.00 prin înțelegere prealabilă și împreună cu Bocoș

Grigore și Solodchii Piotr, având asupra sa un furtun de culoare negru, urmărind

intenția vătămării corporale grave a integrității corporale și a sănătății, revenind la

stâna de oi din satul Misovca, comuna Gangura, r-nul Ialoveni fără motiv întemeiat,

cu furtunul, cu pumnii și picioarele i-au aplicat multiple lovituri corporale, peste

diferite părți ale corpului ciobanului Stîncă Alexandru care din cauza leziunilor

căpătate a decedat la 02 septembrie 2015, ora 08.45.

Potrivit Raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 16 noiembrie 2015

moartea cet. Stîncă Alexandru a survenit pe 02 septembrie 2015, ora 08.45 în

rezultatul traumei cranio cerebrale închise, complicată cu leziune axonală difuză a

creierului ce se confirmă prin datele histologice. La examinarea medico-legală a

cadavrului s-a depistat traumă cranio cerebrală închisă cu echimoze și excoriație a

feței revărsate sanguine în spațiul subarahnoidian; focare de necroză ischemică în

scoarța cerebrală, congestie venoasă, multiple angionecroze hemoragii

perivasculare cu reacție perivasculară a emisferei cerebrale și la nivel de trunchi

cerebral, leziune axonală difuză a creierului; traumă vertebro-medulară cu

hemoragii subarahnoidiene, rămolire medulară; traumă închisă a gâtului cu

fractura osului hioid și cartilajului tiroid, cu hemoragii roș în țesuturi moi

adiacente, care sunt în legătură directă cu survenirea morții și conform acestui

criteriu se califică ca vătămare corporală gravă.

Conform ordonanțelor din 28 iulie 2016, procurorul în Procuratura Ialoveni,

Bujac Cristina, a modificat învinuirea în instanța de judecată inculpaților Bostan

Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr, fără a agrava situația inculpaților,

încriminându-le săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), 287

alin. (2) lit. b), art. 152 alin. (2) lit. e), 164 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (3), art. 151

alin. (4) Cod penal și lui Tobultoc Fiodor, încriminându-i săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (2) lit. e), 164

alin. (2) lit. e) Cod penal.

3.1. procuror, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei

Ialoveni din 3 august 2016, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Bostan Dumitru, Bocoș Grigore și Solodchii Piotr să fie recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 151 alin. (4), art. 164 alin. (2)

lit. e), art. 164 alin. (2) lit. e), art. 287 alin. (2) lit. b), art.287 alin. (3) și art. 152

alin. (2) lit. e) Cod penal fiindu-le stabilită pedeapsa după cum urmează:

- pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal lui Bocoș Grigore și Solodchii Piotr - câte

7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, lui Tobultoc

Fiodor - 6 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și

4

lui Bostan Dumitru 8 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal lui Bocoș Grigore și Solodchii Piotr - 2

ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, lui Tobultoc

Fiodor un an închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar

lui Bostan Dumitru 3 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal lui Bocoș Grigore și Bostan Dumitru câte

7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, lui Tobultoc

Fiodor 5 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar

lui Solodchii Piotr 6 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal lui Bocoș Grigore și Solodchii Piotr câte

7 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, lui Tobultoc

Fiodor - 6 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și

lui Bostan Dumitru 8 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe art. 287 alin. (3) Cod penal lui Bocoș Grigore și Solodchii Piotr câte 4 ani

închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, iar lui Bostan

Dumitru 5 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- pe art. 151 alin. (4) Cod penal lui Bocoș Grigore - 14 ani închisoare cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de timp închis, lui Solodchii Piotr 12 ani

închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, iar lui Bostan Dumitru

- 15 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni

lui Tobultoc Fiodor să se stabilească prin cumul parțial al pedepselor aplicate

pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni

lui Bocoș Grigore să se stabilească prin cumul parțial al pedepselor aplicate

pedeapsa definitivă de 25 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni

lui Solodchii Piotr să se stabilească prin cumul parțial al pedepselor aplicate

pedeapsa definitivă de 25 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Potrivit prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni

lui Bostan Dumitru să se stabilească prin cumul parțial al pedepselor aplicate

pedeapsa definitivă de 25 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Potrivit prevederilor art. 87 alin. (2) Cod penal pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 300 unități convenționale aplicată prin decizia Curții de Apel

Chișinău, din 29 octombrie 2016, lui Bostan Dumitru să se execute de sine stătător.

Potrivit art. 87 alin. (1) Cod penal prin cumul de sentințe stabilită prin sentința

Judecătoriei Ialoveni din 29 octombrie 2015 a-i stabili pedeapsa lui Solodchii Piotr

transformându-i munca neremunerată în folosul comunității 120 ore în 80 zile

arest. Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal a-i absorbi pedeapsa neexecutată și a-i

stabili definitiv spre executare lui Solodchii Piotr 25 ani închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

5

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- instanța de fond la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpaților nu

a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal;

- instanța de fond a aplicat inculpaților pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute la art. 151 alin. (4), art. 164 alin. (2) lit. e), art. 164 alin. (2) lit. e),

art. 287 alin. (2) lit. b), art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal o

pedeapsă mult prea blândă și ilegală, sub limita prevăzută de lege, neluând în

considerație prevederile sancțiunii articolului incriminat. Astfel, pornind de la

sancțiunea art. 151 alin. (4) Cod penal care prevede pedeapsa cu închisoarea de la

12 la 15 ani închisoare, instanța de judecată ilegal le-a aplicat lui Bostan Dumitru,

Bocoș Grigore și Solodchii Piotr o pedeapsă de 9 ani închisoare, adică sub limita

prevăzută de lege. Aceeași ilegalitate a comis prima instanță și la stabilirea

pedepsei potrivit art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, sancțiunea căruia prevede de la

5 la 7 ani închisoare, stabilindu-le inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș Grigore,

Tobultoc Fiodor și Solodchii Piotr 3 ani închisoare. Instanța de judecată nu a luat în

considerație nici sancțiunea art. 164 alin. (2) lit. e) din Codul penal incriminat

inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș Grigore, Tobultoc Fiodor și Solodchii Piotr care

prevede pedeapsa de la 6 la 10 ani închisoare, ilegal stabilindu-le pedeapsa de 4

ani închisoare, încălcând flagrant prevederile legale.

3.2. Inculpatul Bostan Dumitru, a depus două cereri de apel, solicitând

admiterea apelurilor, casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 3 august 2016.

Prin cererea de apel din data de 03 august 2016 a solicitat să fie pronunțată o

hotărâre de achitare în privința sa, deoarece acțiunile sale nu întrunesc elementele

infracțiunilor prevăzute de art. art. 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b), 152

alin. (2) lit. e), 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (3), 151 alin. (4) Cod penal. Prin

cererea de apel din 11 august 2016 a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- are la întreținere un copil minor și soția, care au nevoie de ajutorul și sprijinul

lui, ne având un loc de trai stabil, iar băiatul este bolnav și necesită a fi operat;

- nu l-a ucis pe Stîncă Alexandru, el doar l-a ajutat pe Volcovschi Gheorghi să

ridice și să transporte victima, el nu este de acord cu declarațiile martorilor

Tobultoc Elena și Volcovschi Gheorghi;

- a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil prevăzut de art. 6

CEDO, de asemenea, acuzarea l-a privat pe inculpat de dreptul de a lua cunoștință

cu materialele, drept prevăzut de art. 293 și art. 294 Cod de procedură penală.

3.3. avocatul Canțer Oleg în numele inculpatului Tobultoc Fiodor, solicitând

admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2016,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Tobultoc Fiodor să

fie achitat în privința infracțiunilor prevăzute de art. art. 164 alin. (2) lit. e), 287

alin. (2) lit. b), 164 alin. (2) lit. e) Cod penal.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Canțer Oleg a invocat următoarele:

- infracțiunea stabilită de art. 164 Cod penal poate fi comisă doar cu intenție

directă. Totodată, conform prevederilor generale ale legii penale, orice pedeapsă

urmează a fi individualizată potrivit rolului fiecărui participant la comiterea

infracțiunii. Menționează că, în acțiunile lui Tobultoc Fiodor nu există elementul

subiectiv care ar permite încadrarea acțiunilor acestuia în prevederile art. 164 Cod

penal;

6

- cu referire la episodul răpirii lui Colesnic Ivan, a remarcat în primul rând că

acesta a declarat că nu are niciun fel de pretenții față de Tobultoc Fiodor. Tot sub

acest aspect sunt relevante și declarațiile martorului Ravlo Lidia, care a declarat că

a auzit că una din persoane a spus că „Fedea dacă ceva se va întâmpla eu o să te

găsesc pe tine și pe vărul tău”. Din inculpați doar o singură persoană are numele

Fedea - Tobultoc Fiodor. Interpretând aceste declarații conchide că cineva din

inculpați l-a amenințat pe Tobultoc Fiodor că dacă acesta va vorbi nu va termina

chiar bine. Prin urmare, Tobultoc Fiodor s-a opus violențelor comise împotriva

moșului său Colesnic Ivan. Anume din acest motiv Colesnic Ivan a și declarat că nu

are nicio pretenție împotriva lui Tobultoc Fiodor. Mai mult, faptul răpirii lui

Colesnic Ivan poate fi pus la îndoială reieșind din faptul că a fost lăsat de către

inculpați la fântână. Or, dacă era prezentă intenția de răpire această acțiune a

inculpaților nu are nicio logică. Mai mult, Colesnic Ivan a stat în atașul motocicletei.

Nu există nicio dovadă că acesta ar fi strigat după ajutor;

- cu referire la aspectul că cineva s-ar fi așezat pe picioarele lui Colesnic Ivan,

a explicat că, erau cel puțin cinci persoane pe o singură motocicletă. Tot în acest

sens fiind foarte plauzibile explicațiile lui Tobultoc Fiodor care a menționat că Ivan

Colesnic s-a culcat pe ataș pentru că îl durea piciorul. Or, această explicație este

foarte credibilă dacă avem în vedere faptul că Colesnic Ivan a rămas fără un picior

după o intervenție chirurgicală;

- referitor la infracțiunea de răpire comisă împotriva lui Stâncă Alexandru, a

remarcat că, există explicații contradictorii ale martorilor referitoare la aspectul

urcării forțate a lui Stâncă Alexandru în motocicletă, în acest sens fiind relevante

declarațiile martorului Volcovschi, care a menționat că nu ține minte ca Stîncă Al.

să fi fost forțat să urce în motocicletă. Un alt aspect relevant pentru calificare, este

acela că toți inculpații declară că Stîncă Alexandru după ce s-a urcat pe motocicletă

și a plecat cu inculpații a revenit la stână singur. Ulterior, după ce inculpații au

revenit la stână, absolut toți martorii și inculpații au declarat că Tobultoc Fiodor a

stat tot timpul lângă motocicletă. El a stat lângă motocicletă și atunci când Stîncă

s-a depărtat de stână și tot la motocicletă a stat și atunci când Stîncă Alexandru a

fost adus bătut. Prin urmare, nu există niciun element care ar demonstra intenția

lui Tobultoc Fiodor de a-l răpi pe Stîncă Alexandru;

- în ce privește incriminarea infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal

menționează că respectiva componență de infracțiune nu a fost demonstrată. Nu

există nicio declarație a martorilor din care să reiasă că a fost tulburată ordinea

publică. Nu există nici o probă care să confirme că inculpații, inclusiv Tobultoc

Fiodor, au avut intenția de a tulbura ordinea publică. Toate întrebările

acuzatorului s-au axat pe demonstrarea intenției în privința restului infracțiunilor.

Mai mult, nici în sentința din 03 august 2016 nu există nicio argumentare care ar

califica acțiunile inculpaților sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 287.

Martorul Ravlo Lidia, a înțeles că se întâmplă ceva doar după lătratul câinilor. Alți

martori care să fi declarat că a fost tulburată liniștea publică nu au existat. La

stână, Tobultoc Fiodor nu s-a implicat în niciun fel în conflict, fapt confirmat prin

probele din dosar și faptul că Tobultoc Fiodor a fost scos de sub urmărire penală în

privința infracțiunii comise împotriva lui Stîncă Alexandru. Mai mult, judecătorul

nu lămurește nicio chestiune în acest sens. Nu se explică unde anume ar fi fost

comisă infracțiunea de huliganism, nu se explică nici care fapte ale inculpaților pot

fi încadrate în infracțiunea respectivă. Altfel spus, acest capăt de acuzare nu a fost

demonstrat.

7

3.4. Inculpatul Bocoș Grigore a depus apel împotriva sentinței menționate,

solicitând admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 03

august 2016, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

achitat.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- nu este de acord cu declarațiile martorilor Tobultoc Elena și Volcovschi

Gheorghi, nu l-a ucis pe Stîncă Alexandru, el doar l-a ajutat pe Volcovschi Gheorghi

să ridice și să transporte victima;

- a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil prevăzut de art. 6

CEDO, de asemenea, acuzarea l-a privat pe inculpat de dreptul de a lua cunoștință

cu materialele, drept prevăzut de art. 293 și art. 294 Cod de procedură penală.

3.5. avocatul Tăut Ion în numele inculpatului Bocoș Grigore, solicitând

admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2016,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Bocoș Grigore să fie

achitat, din lipsa componenței de infracțiune.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Tăut Ion a invocat următoarele:

- Bocoș Grigore vina n-o recunoaște, deoarece el n-a comis această infracțiune

care i se incriminează, fiindcă el nu l-a forțat pe Colesnic Ivan să urce în atașul

motocicletei și nu i-a aplicat careva lovituri în urma cărora s-ar forma leziunile

corporale medii, tot el a declarat la organul de urmărire penală, că aflându-se în

s. Gangura, r-nul Ialoveni, nu l-a forțat pe Stîncă Alexandru să urce în atașul

motocicletei și nu i-a provocat careva leziuni corporale. Cu atât mai mult, el,

aflându-se în s. Gangura la stâna de oi nu i-a provocat lui Stîncă Alexandru careva

vătămări grave peste diferite părți ale corpului în urma cărora a survenit decesul;

- la conflictul dat, ce a avut loc pe data de 30 august 2015, Bocoș Grigore nu a

participat atât direct cât și indirect, neînfăptuind astfel nici un act de huliganism;

- instanța de fond nu a intrat în esența cauzei, nu s-a stabilit intenția și scopul

comiterii acestor infracțiuni de către Bocoș Grigore și nu au fost individualizate

acțiunile fiecărui inculpat în parte ca să ducă răspundere pentru acțiunile

săvârșite. Astfel, nu au fost administrate probe și dovezi concludente și pertinente

care ar dovedi vinovăția în această cauză penală, încriminată lui Bocoș Grigore;

3.6. Avocatul Postica Serghei în numele inculpatului Solodchii Piotr, solicitând

admiterea apelului și casarea sentinței Judecătoriei Ialoveni din 03 august 2016,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Solodchii Piotr să fie

achitat, din lipsa componenței de infracțiune.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Postica Serghei a invocat

următoarele:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- nici inculpații, nici martorii și nici chiar partea vătămată nu au menționat că

Solodchii Piotr să fi lovit în Colesnic Ivan, mai mult ca atât acesta din urmă

menționează că Solodchii Piotr nu a lovit în el și nu are careva pretenții în privința

lui Solodchii;

- din cei 3 martori prezenți la locul cu pricina și anume Seculțan Serghei,

Grigorița Alexandru, și Volcovschii Gheorghe doar ultimul menționează că

Solodchii Piotr a aplicat lovituri lui Stîncă Alexandru, iar Seculțan Serghei și

Grigorița Alexandru au menționat că Solodchii Piotr nu a aplicat violența față de

Stîncă Alexandru. Ca urmare apărarea consideră că Volcovschii Gheorghe tot a fost

într-o oarecare măsură complice la acțiunile ilegale avute loc, iar în scop de a evita

răspunderea penală acesta a dat declarații neveridice. Mai mult ca atât Volcovschii

8

Gheorghe a furat o oaie în acea seară, astfel fiind începută și urmărirea penală în

acest sens, iar ca urmare s-a împăcat cu partea vătămată și procedura penală a fost

încetată. De asemenea, menționează că, în prezenta cauză penală, în ședința de

judecată, la întrebarea avocatului dacă el a furat vreo oaie, Volcovschii Gheorghe a

răspuns că nu a furat nici o oaie. În consecință consideră că declarațiile lui

Volcovschi Gheorghe urmau să fie apreciate critic de către prima instanță și nu

trebuiau să fie puse la baza sentinței. De asemenea nici inculpații în declarațile sale

nu menționează faptul că Solodchii Piotr a aplicat violența față de Stîncă

Alexandru;

- inculpatul Solodchii Piotr nu recunoaște vina în săvârșirea infracțiunii de

huliganism, iar în genere aplicarea căror acțiuni de violență față de cineva, reieșind

din totalitatea probelor administrate la materialele cauzei penale sa dedus faptul

că furtunul avut în vedere a fost văzut doar la Bostan Dumitru. Pornind de la aceste

circumstanțe, dacă în timpul săvârșirii actelor huliganice unul dintre participanții

la infracțiune a folosit un obiect special adaptat, fără știrea altor participanți la

infracțiune, responsabilitatea, conform art. 287 alin. (3) Cod penal, o poartă numai

persoana care a aplicat obiectul indicat pentru vătămarea integrității corporale

(deci s-a comis un exces cantitativ). Acțiunile celorlalți vor fi calificate pe baza alin.

(2) art. 287 Cod penal. Totodată, în cauză n-au fost prezentate probe care ar

dovedi faptul că între condamnați a existat o înțelegere prealabilă de a folosi

furtunul la comiterea crimei;

- contrar art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, în ordonanța de punere

sub învinuire, cât și în rechizitoriu, procurorul nu a indicat litera – de la alineatul

(2) al art. 287 Cod penal, infracțiune de care este învinuit Solodchii Piotr. Prin

urmare, având în vedere prevederile art. 325 Cod de procedură penală, apărarea

consideră că Judecătoria Ialoveni la emiterea sentinței atacate a ieșit peste limitele

învinuirii, înaintate inculpatului Solodchii Piotr în temeiul art. 287 alin. (2) lit. Cod

penal și, recalificând acțiunile lui, conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i-a

încălcat dreptul la apărare și, în întregime, dreptul lui la un proces echitabil,

garantat de § 1 art. 6 CEDO;

- la caz, persistă circumstanțe, ce exclud tragerea inculpatului Solodchii Piotr

la răspundere penală, deoarece ordonanța de punere sub învinuire cât și

rechizitoriul joacă un rol decisiv în procesul penal și este o condiție extrem de

importantă a garanției faptului, că procedura pe cauza penală este justă, iar

neindicarea inclusiv și a literei prevăzute de norma în cauză, plasează învinuitul și

avocatul acestuia într-o situație în care nu-și poate pregăti apărarea. Dispozițiile

art. 6 § 3 CEDO exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite dreptului de a

fi informat despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa, în vederea

organizării unei apărări eficiente și rezultative pe cât este de posibil în

circumstanțele cauzei și asupra faptei pentru care o persoană este acuzată. Mai

mult, sub același aspect, art. 6 § 3 lit. a) din Convenția Europeană îi recunoaște

acuzatului dreptul de a fi informat cu privire la încadrarea juridică a faptelor. De

aceea, apărarea consideră, că încălcarea prevederilor art. 281, 296 Cod de

procedură penală și a cerințelor art. 6 CEDO, cărora trebuie să corespundă

ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu, atrage, conform art. 251 alin. (2)

și (3) Cod de procedură penală, nulitatea ordonanței și a rechizitoriului, emisă cu

asemenea încălcări. Deși procurorul în ședința de judecată, a înaintat o ordonanță

de modificare a învinuirii fără agravarea situației inculpatului și a încadrat juridic

acțiunile lui Solodchii Piotr în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin aceasta

9

el nu a înlăturat încălcarea cerinței art. 281 Cod de procedură penală și art. 296

Cod de procedură penală la emiterea ordonanței de punere sub învinuire din 15

ianuarie 2016 și a rechizitoriului din 18 ianuarie 2016;

- instanța de fond și-a întemeiat aplicarea celei mai aspre pedepse prin faptul

că în privința lui Solodchii Piotr a fost depistată o circumstanță agravantă,

„anterior a fost condamnat și pentru alte fapte”, însă procurorul atât în

rechizitoriu, cât și în ședința de judecată nu a indicat o asemenea circumstanță

agravantă, ca urmare instanța de fond a invocat-o din oficiu;

- acțiunile comise de Solodchii Piotr în data de 30 august 2015, ora 17:30, au

fost încadrate eronat de către acuzare în baza prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b)

și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, instanța de fond susținând această din urmă

încadrare juridică în sentința sa. Apărarea consideră că, reieșind din această

fabulă, acuzarea urma să încadreze aceste acțiuni în prevederile art. 287 alin. (2)

lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal, or, stabilirea calificativului „de două sau mau

multe persoane” în ambele situații, s-ar încălca principiul „non bis in idem”.

2016, au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței fără

modificări.

a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită

cu certitudine, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că vinovăția inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș

Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor în comiterea infracțiunilor imputate se

confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de

apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

Pe episodul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 151 alin. (4), art. 164

alin.(2) lit. e), art. 287 alin. (3) Cod penal:

- declarațiile succesorului legal al părții vătămate Hmelnițchii Serghei, potrivit

cărora, Stâncă Alexandru îi este frate de la aceeași mamă, despre decesul fratelui

său a aflat de la moșul său Anatolie care i-a comunicat că ultimul a fost bătut și

trebuie să-l înmormânteze. A plecat în s. Coșcalia la înmormântarea fratelui lui. Din

ce cauză a fost bătut fratele lui Alexandru el nu cunoaște, careva pretenții de ordin

material sau moral nu are;

- declarațiile martorului Tobultoc Elena potrivit cărora, Tobultoc Fiodor este

soțul ei, pe data de 30 august 2015 la ei acasă au venit Bostan Dumitru și Bocoș

Grigore și au servit împreună niște vin. Soțul ei urma să plece în satul Misovca la

un moș de al lui pentru a lua niște grăunțe, însă când a vrut să se pornească

motocicleta nu se pornea și ei au început să repare motocicleta. În timp când

reparau motocicleta Dumitru Bostan s-a murdărit și a rugat-o pe ea să îi dea ceva

ca să se schimbe. Apoi ea i-a dat o pereche de șorți de a lui Solodchii Petru. Fiodor

împreună cu Dumitru și Grigore au urcat pe motocicletă și s-au pornit la Misovca.

Când l-a telefonat acesta i-a spus că acuș se pornește acasă. Între timp ea s-a culcat,

10

pe la orele 03:00, soțul ei a venit acasă împreună cu Solodchii Petru și erau bătuți.

Pe urmă au venit Bostan Dumitru și Bocoș Grigorii. A doua zi soțul i-a spus că

aflându-se pe trasă au fost bătuți de 2 persoane necunoscute, iar Bostan Dumitru

l-a bătut pe un cioban. A mai adăugat că soțul i-a spus ca să nu spele șorții cu care a

fost Bostan și care erau murdari de sânge. Nu cunoaște dacă soțul a fost la Colesnic

Ion;

- declarațiile martorului Grigorița Alexandru Ion potrivit cărora, pe data de

30.08.2015 a hotărât să se ducă până la stâna de oi pentru a lua țigări, apoi

împreună cu Alexandru Stîncă s-au pornit spre casă, și de ei s-a apropiat o

motocicletă cu patru persoane și l-au obligat pe Alexandru ca să urce pe

motocicletă, deoarece acesta nu dorea, îmbrâncindu-l și împingându-l, și au plecat.

El s-a dus acasă și după vreo 5 minute s-a dus înapoi la stână. Peste o oră acei patru

băieți cu motocicleta și Alexandru au venit la stână și toți împreună au servit vin.

Stînd la masă Bostan Dumitru l-a lovit cu un furtun pe Alexandru care a căzut jos.

Serghei un alt cioban i-a spus ca să nu-l bată, iar Bostan tot cu același furtun l-a

lovit și pe el. Serghei a încercat ca să fugă însă nu a reușit. După aceasta Serghei a

spus că le va da un cârlan numai să nu-l bată. Bocoș Grigore, Bostan Dumitru și cu

Serghei au plecat ca să aleagă un miel. În acest timp Alexandru Stîncă s-a ridicat de

jos și a fugit la deal. Din urma lui au alergat Bocoș Grigore și Bostan Dumitru,

ultimul avea în mână un furtun. Nu cunoaște ce s-a întâmplat acolo, însă când au

venit pe Alexandru Stîncă l-au adus de mâini și picioare bătut și plin de sânge,

Solodchii Petru și Tobultoc Fiodor au rămas cu ei. A mai adăugat că Alexandru

Stîncă după aceasta nu a mai vorbit nimic, iar el a plecat în sat ca să cheme

ambulanța;

- declarațiile martorul Siculțan Serghei potrivit cărora, la data de 30 august

2015 împreună cu Stîncă Alexandru se aflau la stână unde lucrau împreună ca

ciobani. După ce au terminat de muls oile, el a plecat în sat, iar Alexandru a rămas

la stână. Când s-a întors acesta nu mai era acolo, a întrebat unde este și i s-a spus că

a fost luat de niște persoane cu motocicleta. Peste o oră au venit și l-au adus pe

Alexandru și a văzut că acesta era murdar de sânge pe față. Bostan Dumitru a sărit

la el la bătaie, mai întâi l-a lovit cu o palmă, după care l-a lovit cu o bâtă. A încercat

ca să fugă, însă a fost ajuns de Bostan și adus înapoi. În acest timp Stîncă Alexandru

a încercat să fugă, dar Bocoș Grigorii și Bostan Dumitru au plecat după el, ultimul

avea în mîină un furtun, cu care l-a lovit și pe el. Nu a văzut cum a fost lovit

Alexandru, dar când Bocoș și Bostan l-au adus acesta era bătut, plin de sânge, nu

vorbea nimic, numai răsufla. El le-a spus ca să-l lase în pace că le va da un cârlan.

După ce le-a dat cârlanul toți patru inculpați au plecat, iar Alexandru a rămas jos

unde l-au adus și nu s-a mai ridicat. A mai adăugat că prima oară când l-au adus pe

Alexandru cu motocicleta Bostan era deasupra lui. Totodată pe Volcovschii

Gheorghe nu l-a văzut atunci și nu cunoaște cum a ajuns telefonul acestuia acolo;

- declarațiile martorului Volcovschi Gheorghe potrivit cărora, pe data de

30 august 2015, în apropierea școlii s-a întâlnit cu Solodchii Petru, Bostan

Dumitru, Bocoș Grigore, Tobultoc Fiodor, care erau cu motocicleta. Cu ei în

motocicletă mai era un bărbat, culcat pe spate, care era bătut, murdar de sânge.

I-au propus ca să meargă cu ei, fără a-i spune unde se duceau, însă el a refuzat și a

plecat la bunelul lui. După care s-a dus la stână, deoarece ziua un cioban pe nume

Serghei i-a spus ca seara să se ducă la stână. Când a ajuns la stână Stîncă Alexandru

nu era, a venit mai târziu cu motocicleta cu Solodchii Petru, Bostan Dumitru, Bocoș

Grigorii și Tobultoc Fiodor. În timp ce stăteau Bostan Dumitru a început a se certa

11

și a striga la Stîncă Alexandru, deoarece ultimul avea să-i dea lui Solodchii Petru

niște bani, însă exact nu-și aduce aminte ce spunea Bostan, dar acesta l-a lovit cu

un furtun pe Alexandru. După care l-a lovit și pe Serghei, iar acesta le-a dat o oaie.

Apoi Bostan l-a luat pe Alexandru și a plecat în deal, după ei a plecat Solodchii

Petru, apoi Bocoș Grigorii. Tobultoc Fiodor a rămas la motocicletă. Nu a văzut ce

s-a întâmplat acolo, însă când au revenit peste 20-30 minute, pe Alexandru îl

aduceau toți trei de mâini și picioare, acesta era plin de sânge, și nu putea răsufla,

vroia să spună ceva însă nu putea vorbi. L-au pus în fața stânei. A mai adăugat că

telefonul îl lăsase la stână cu vreo 2-3 săptămâni în urmă;

- declarațiile martorului Sculea Iacob potrivit cărora, la data de 30 august

2016, a fost în ospeție la Serjant Radu, după ce au stat la masă, s-a pornit spre casă,

iar Serjant l-a petrecut până la poartă. Între timp veneau 2 persoane și ei i-au

întrebat de unde vin, aceștia au spus că sunt din Răzeni și că ei au fost la Căinări și

pleacă acasă. Între timp din ograda vecinei a ieșit un băiat, de care s-au apropiat cei

doi băieți și au discutat cu el, la ce ultimul a spus ca ei să plece că el se v-a clarifica

cu ei. Acesta le-a spus că a fost și a cumpărat niște oi. La câțiva metri se mai auzea o

voce. Le-a părut suspect și au decis să vadă cine este. Apropiindu-se a văzut o

motocicletă și lângă aceasta era Solodchii Petru, cu el mai erau și alte persoane, pe

unul din ei îl chema Fiodor. În atașul motocicletei a observat o geantă și o bîtă de

culoare neagră. Cînd s-au pornit spre casă au văzut o oaie și i-au întrebat ce-i cu ea

acolo, aceștia au spus că au procurat-o. La un moment un băiat dintre ei a fugit,

după care a fugit și Solodchii, însă din ce cauză a fugit nu știe. A mai adăugat că

băiatul care a ieșit din ogradă era Volcovschii Gheorghe, și el a fost cel care a fugit

primul. Din cauza oii găsite între ei s-a iscat un conflict, și Serjant Radu l-a lovit pe

unul cu palma. Ei au luat motocicleta și au fugit;

- declarațiile martorului Serjant Radu potrivit cărora, la data de 30 august

2015, la el acasă împreună cu Sculea Iacob și alte persoane au servit vin. Când a

ieșit la poartă ca să-l petreacă pe Sculea Iacob și pe fini, a văzut 2 băieți

necunoscuți. Le-a dat băieților câte o țigară și i-a întrebat de unde vin, aceștia au

răspuns că vin de la Căinări. Din ograda vecinii a ieșit un băiat și care s-a apropiat

de cei doi și a început să vorbească cu ei. Lor le-a părut suspect și s-au apropiat de

cei trei băieți, unul din ei le-a spus celorlalți băieți să se ducă mai departe că el se v-

a clarifica cu ei. Acesta le-a spus că au fost la stână și au cumpărat două oi și că

mașina cu care ei au venit îl așteaptă lângă iaz. Apoi ei l-au luat pe acel băiat și s-au

pornit la iaz, acolo nu au văzut nici o mașină, dar era o motocicletă și dintre cei ce

erau lângă motocicletă l-a recunoscut numai pe Solodchii Petru. Au mai stat de

vorbă după care au decis să se ducă acasă. A observat în canal o oaie și i-a întrebat

ce este cu ea, aceștia au spus că nu știu nimic. El s-a gândit că aceștia au furat-o, de

aceea i-a tras unuia o palmă. Cineva din cei prezenți a spus că el a spus cuiva să nu

ia oaia. Băieții necunoscuți au început a împinge motocicleta. Când au ajuns acasă

l-au telefonat pe Canțăr Igor, deoarece acesta avea oi.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș

Grigore, Solodchii Piotr și a lui Tobultoc Fiodor în săvârșirea infracțiunilor

imputate mai sus se mai dovedește și prin următoarele materiale ale cauzei penale:

- informația telefonică parvenită în IP Ialoveni la 31 august 2015 din

IP Căușeni prin care este informat despre faptul că Stîncă Alexandru 1975 a. n.

domiciliat în s. Coșcalia r. Căușeni a fost agresat în apropierea stânei din s. Misovca

(f. d. 21-22, vol. I);

12

- ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 02 august 2015 prin care de la

Tobultoc Fiodor au fost ridicați o pereche de șorți de culoare alb-surie camuflaj pe

care se observă pete de o substanță de culoare brun-cenușie asemănătoare cu

sângele. Din cele relatate de Tobultoc Fiodor, anume în acești șorți la data de

30 august 2015 a fost îmbrăcat Bostan Dumitru la data de 30 august 2015 când a

fost agresat Stîncă Alexandru în apropierea stânei din s. Misovca r-nul Ialoveni

(f. d. 59-60, vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 16 noiembrie

2015 potrivit cărora în urma examinării medico-legale a cadavrului, datelor

documentelor medicale s-a stabilit că moartea cet. Stânca Alexandru, anul nașterii

1975, a survenit la 02 septembrie 2015, ora 08:45, în rezultatul traumei craniuo-

cerebrale închise, complicată cu leziune axonală difuză a creierului, ceia ce se

confirmă prin datele histologice. Prin același raport la examinarea medico-legală a

cadavrului victimei Stânca Alexandru s-au depistat următoarele leziuni corporale:

traumă craniuo-cerebrală închisă cu echimoze și excoriație a feței; revărsate

sanguine în spațiul subarahnoidian; focare de necroză ischemică în scoarța

cerebrală, congestie venoasă, multiple angionecroze, hemoragii perivasculare cu

reacție perivasculară a emisferei cerebrale și la nivel de trunchi cerebral, leziune

axonală difuză a creierului; traumă vertebro-medulară cu hemoragii

subarahnoidiene, ramolire medulară; traumă închisă a gâtului cu fractura osului

hioid și cartilajului tiroid, cu hemoragii roș în țesuturi moi adiacente. În ansamblu

leziunile depistate pe cadavrul victimei Stânca Alexandru au fost produse prin

acțiunea traumatică cu corp(uri) contondent(e) sau la lovirea de acestea și au

vechime de cca. 2-3 zile, sunt în legătură cauzală directă cu survenirea morții și

conform acestui criteriului se califică ca vătămare corporală gravă. (f. d. 90-93,

vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză medico-legală nr. 731 din 26 octombrie

2015 potrivit căruia în rezultatele cercetărilor sero-biologice a șorților ridicați de

la cet. Tobultoc Fiodor din relatările căruia rezultă că în aceștia la data de 30

august 2015 a fost îmbrăcat Bostan Dumitru și pe ei a fost depistat sânge uman,

care la determinarea apartenenței de grup, prin reacția de absorbție-eluție s-au

stabilit antigenei „A, B și H”, aglutininele nu s-au stabilit. Conform rezultatelor

primite, sângele depistat a provenit de la persoană cu grupa sanguină ABo (IV)

/AB(IV)/, cu antigenul asociat „H”, ce nu exclude în cazul dat, provenirea lui de la

Stîncă Alexandru (f. d. 110-111, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 09 decembrie 2015 dintre martorul

Grigoriță Alexandru și învinuitul Bocoș Grigore din care s-a stabilit că la data de 30

august 2015 ultimul împreună cu Bostan Dumitru, Solodchii Petru și Tobultoc

Fiodor l-au agresat fără nici un motiv, l-au urcat cu forța pe victima Stîncă

Alexandru pe atașul motocicletei de model „IJ” răpindu-l pe acesta de pe teritoriul

stânei de oi din s. Misovca r-nul Ialoveni unde el se afla. Din același act procedural

rezultă că la data de 30 august 2015 martorul Grigoriță Alexandru în timp când se

afla la stâna de oi din s. Misovca a văzut cum Bostan Dumitru ce avea un furtun de

culoare neagră în mână împreună cu Bocoș Grigore au alergat după victima Stîncă

Alexandru, iar peste o perioadă de timp l-au adus pe acesta de mâini și picioare

agresat, inconștient și murdar de sânge pe față, haine lăsându-l în fața colibei

ciobanilor la pământ. În același proces-verbal învinuitul Bocoș Grigore în

continuare menționează că pe victima Stîncă Alexandru l-a lovit cu piciorul peste

corp (f. d. 138-l40, vol. I);

13

- procesul-verbal de confruntare din 09 decembrie 2015 dintre martorul

Grigoriță Alexandru și învinuitul Tobultoc Fiodor din care s-a stabilit că la data de

30 august 2015 ultimul împreună cu Bostan Dumitru, Solodchii Petru și Bocoș

Grigore l-au agresat fără nici un motiv, l-au urcat cu forța pe victima Stîncă

Alexandru pe atașul motocicletei de model „IJ” răpindu-l pe acesta de pe teritoriul

stânei de oi din s. Misovca r. Ialoveni unde el se afla. Din același act procedural

rezultă că la data de 30 august 2015 martorul Grigoriță Alexandru în timp când se

afla la stâna de oi din s. Misovca a văzut cum anume Tobultoc Fiodor era la

ghidonul motocicletei de model „IJ” de culoare roșie pe care a fost răpit victima

Stîncă Alexandru și acesta a fost complice la răpire, nu a împiedicat cumva

comiterea infracțiunii date. În cadrul confruntării învinuitul Tobultoc Fiodor a

menționat că anume Bostan Dumitru ce avea un furtun de culoare neagră în mână

împreună cu Bocoș Grigore au alergat după victima Stîncă Alexandru, iar peste o

perioadă de timp l-au adus pe acesta de mâini și picioare agresat, inconștient și

murdar de sânge pe față, haine lăsându-l în fața colibei ciobanilor la pământ

(f. d. 141-142, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 09 decembrie 2015 dintre martorul

Grigoriță Alexandru și învinuitul Bostan Dumitru din care s-a stabilit că la data de

30 august 2015 ultimul împreună cu Bocoș Grigore, Solodchii Petru și Tobultoc

Fiodor l-au agresat fără nici un motiv, l-au urcat cu forța pe victima Stîncă

Alexandru pe atașul motocicletei de model „IJ” răpindu-l pe acesta de pe teritoriul

stânei de oi din s. Misovca r-nul Ialoveni unde el se afla. Din declarațiile martorului

Grigoriță Alexandru făcute în cadrul confruntării s-a constatat că anume Bostan

Dumitru l-a ținut cu forța pe atașul motocicletei pe Stîncă Alexandru, urcându-se

de asupra ultimului ca el să nu poată fugi. Din același act procedural rezultă că la

data de 30 august 2015 martorul Grigoriță Alexandru în timp când se afla la stâna

de oi din s. Misovca a văzut cum Bostan Dumitru ce avea un furtun de culoare

neagră în mână împreună cu Bocoș Grigore au alergat după victima Stîncă

Alexandru, iar peste o perioadă de timp l-au adus pe acesta de mâini și picioare

agresat, inconștient și murdar de sânge pe față, haine lăsându-l în fața colibei

ciobanilor la pământ (f. d. 143-l44, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 11 decembrie 2015 dintre martorul

Siculțan Serghei și învinuitul Solodchii Petru din care s-a stabilit că la data de

30 august 2015 ultimul a participat la răpirea victimei Stîncă Alexandru de pe

teritoriul stânei din s. Misovca r-nul Ialoveni. Din același proces-verbal mai rezultă

că la aceiași data de 30 august 2015, Bostan Dumitru ce avea un furtun de culoare

neagră în mână împreună cu Bocoș Grigore au alergat după victima Stîncă

Alexandru, iar peste o perioadă de timp l-au adus pe acesta de mâini și picioare

agresat, inconștient și murdar de sânge pe față, haine lăsându-l în fața colibei

ciobanilor la pământ (f. d. 145-l46, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare din 11 decembrie 2015 dintre martorul

Siculțan Serghei și învinuitul Bostan Dumitru din care s-a stabilit că la data de

30 august 2015 ultimul împreună cu Bocoș Grigore, Solodchii Petru și Tobultoc

Fiodor l-au agresat fără nici un motiv, l-au urcat cu forța pe victima Stîncă

Alexandru pe atașul motocicletei de model „IJ” răpindu-l pe acesta de pe teritoriul

stânei de oi din s. Misovca r-nul Ialoveni unde el se afla. În carul confruntării

martorul Siculțan Serghei a menționat că anume Bostan Dumitru a manifestat un

comportament foarte agresiv lovindu-l pe el fără nici un motiv cu furtunul, pumnii

peste diferite părți ale corpului. Din același act procedural rezultă că la data de

14

30 august 2015 martorul Siculțan Serghei, în timp când se afla la stâna de oi din

s. Misovca a văzut cum Bostan Dumitru ce avea un furtun de culoare neagră în

mână împreună cu Bocoș Grigore au alergat după victima Stîncă Alexandru, iar

peste o perioadă de timp l-au adus pe acesta de mâini și picioare agresat,

inconștient și murdar de sânge pe față, haine lăsându-l în fața colibei ciobanilor la

pământ, (f. d. 147-149, vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 916a

din 11 noiembrie 2015 potrivit cărora în urma examinării de profil a învinuitului

Bostan Dumitru s-a stabilit că acesta este emoțional cu predispunere spre reacții

imediate, impulsivitate. Comportamentul lui Bostan Dumitru a putut fi influențat

de particularități psihologice individuale, cum ar fi predispunerea spre distracții,

capacitatea redusă de a refuza, predispunere spre impulsivitate. Din examinarea

efectuată de comisia de expertiza psihiatrico-legală ambulatorie rezultă că Bostan

Dumitru Mihail de careva maladii psihice cronice nu suferă, este fără tulburări

psihice. Manifestă o atitudine de colaborare, dar fără sinceritate deplină, are

tendințe de a denatura adevărul pentru autoapărare. În perioada comiterii

infracțiunii tulburări psihice temporare de intensitate psihotică nu a manifestat,

avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale. După starea sa

psihică, are capacități de a depune declarații veridice, dar acestea trebuie să fie

privite critic. În prezent la Bostan Dumitru Mihail tulburări cu semnificație

psihotică nu s-au depistat, nu necesită aplicarea măsurilor de siguranța cu caracter

medical, poate purta răspundere penală, (f. d. 156-158, vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 914a

din 11 noiembrie 2015 potrivit cărora în urma examinării de profil a învinuitului

Bocoș Grigore s-a stabilit că comportamentul acestuia a putut fi influențat de așa

particularități psihologice: individuale cum ar fi: maturitatea intelectuală și

emoțională, predispunerea spre distracții, responsabilitatea redusă, capacitatea

redusă de a analiza produsul activității. Din examinarea efectuată de comisia de

expertiza psihiatrico-legală ambulatorie rezultă că Bocoș Grigore maladii psihice

cronice nu suferă, dar prezintă dg. „Retardare mentală ușoară”. În timpul săvârșirii

infracțiunii de care este învinuit Bocoș Grigore careva tulburări psihice cronice sau

pasagere nu a manifestat, avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor

sale. După starea sa psihică, are capacități de a depune declarații veridice, dar

acestea trebuie să fie privite critic. În prezent la Bocoș Grigore tulburări cu

semnificație psihotică nu depistează, nu necesită aplicarea măsurilor de siguranță

cu caracter medical, poate purta răspundere penală (f. d. 166-169, vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză psihiatrico-legală nr. 75s-2015 din

24 decembrie 2015 potrivit cărora în urma examinării de profil a învinuitului

minor Volcovschii Gheorghe în condiții de staționar s-a stabilit că acesta a fost

recunoscut responsabil de fapta ce i se impută. Conform aceluiași raport rezultă că

învinuitul minor Volcovschii Gheorghe a dat declarații ce nu corespund adevărului

în cadrul audierii, deoarece a fost intimidat de complici dus în eroare și de care

fapt ceilalți l-au bătut pe cel decedat (f. d. 186-189, vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 915a

din 11 noiembrie 2015 potrivit cărora în urma examinării de profil a învinuitului

Solodchii Petru s-a stabilit că tulburări psihotice acute, dereglări de percepție și de

gândire nu s-au depistat la acesta. Este emoțional, ușor tensionat. Predispus spre

impulsivitate. Comportamentul lui Solodchii Petru, a putut fi influențat de

particularități psihologice individuale cum ar fi: predispunerea spre distracții,

15

capacitatea redusă de a premedita rezultatele activității. Manifestă o atitudine de

colaborare, dar fără sinceritate deplină, are tendințe de a denatura adevărul pentru

auto-apărare. Din examinarea efectuată de comisia de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie rezultă că Solodchii Petru tulburări psihice temporare de intensitate

psihotică nu a manifestat, avea capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor

sale. După starea sa psihică, are capacități de a depune declarații veridice, dar

acestea trebuie să fie privite critic. În prezent la Solodchii Petru tulburări cu

semnificație psihotică nu s-au depistat, nu necesită aplicarea măsurilor de

siguranță cu caracter medical, poate purta răspundere penală (f. d. 197-199, vol. I);

- concluziile Raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 913 a

din 11 noiembrie 2015 potrivit cărora în urma examinării de profil a învinuitului

Tobultoc Fiodor s-a stabilit că comportamentul acestuia a putut fi influențat de

particularități psihologice individuale cum ar fi: imaturitatea intelectuală și

emoțională, naivitatea, responsabilitatea redusă, predispunerea spre distracții,

capacitatea redusă de a refuza. Comisia de experți a constatat că Tobultoc Fiodor la

moment prezintă dg. „Tulburare organică de personalitate” fapt care este

confirmat prin date anamnestice despre traumatismul cranio cerebral suportat ce

a condiționat internările în spital cu apariția ulterioară pe un substrat organic

cerebral sechelar din adolescență a fenomenelor cerebrastenice și a trăsăturilor

specifice de personalitate cu tulburări discomportamentale și care au influențat

statutul lui social, relațiile sociale conflictuale, penalitățile antecedente în perioada

săvârșirii infracțiunii ce i se impută din examenul psihiatric rezultă că careva

dereglări psihice temporare de intensitate psihotică nu manifesta, avea capacitatea

de prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată. După starea sa psihică are

capacități să depună declarații veridice, poate fi audiat și purta răspundere penală.

În prezent la Tobultoc Fiodor de tulburări cu semnificație psihotică nu s-au

depistat, nu necesită aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical, poate

purta răspundere penală, (f. d. 208-210, vol. I).

Pe episodul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e), 287

alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal:

- declarațiile părții vătămate Colesnic Ion potrivit cărora, pe inculpați îi

cunoaște, Solodchii Petru și Tobultoc Fiodor îi sunt nepoți. Pe data de 30 august

2015, se afla în casă la un om pe nume Valeriu din s. Misovca, deoarece lucra la

acesta. În momentul când se afla în casă cu stăpânul a auzit o motocicletă și o voce

pe care a cunoscut-o, era a lui Tobultoc Fiodor, a ieșit și la văzut pe acesta, care era

cu Bocoș Grigorii și Bostan Fiodor. Bostan și cu Bocoș l-au bătut, mai întâi a fost

lovit în cap, apoi a fost lovit cu picioarele și pumnii aproximativ vreo 10-15 minute.

După care a fost luat de către Bostan și Bocoș și pus pe motocicletă, iar picioarele

se târâiau pe jos. Nu cunoaște unde doreau ca să-l ducă. În timp ce mergeau cu

motocicleta și-a făcut un avânt și a căzut jos. După ce a căzut jos a mai fost lovit cu

picioarele, după aceasta a fost lăsat în iarbă, lângă gard, în drum;

- declarațiile martorului Ravlo Lidia potrivit cărora, la data de 30 august 2015,

pe la orele 12:00 noaptea a trecut o motocicletă, care s-a oprit lângă o fântână, și

au început să se spele sau că îl spălau pe cineva nu poate să spună. După vocea

băieților a înțeles că aceștia sunt în stare de ebrietate. A auzit că o persoană din

cele prezente acolo a spus că „Fedea dacă ceva se va întâmpla eu o să găsesc pe tine

și pe vărul tău”. A mai auzit că trebuia să puie ceva sub gard și că trebuie să plece

mai repede că până la Răzeni este mult de mers. Apoi a auzit câinele lătrând și s-a

dus să vadă ce este, nu a văzut pe nimeni. A luat lanterna și mergând de-a lungul

16

gardului a văzut un bărbat care abia se mișca. L-a întrebat cine este și din discuția

cu acesta a înțeles că este străin și că locuiește la niște oameni din sat, iar din

mahala o cunoaște pe Maria, acesta i-a mai spus că îl doare tot corpul. A decis ca

să-l ajute, luându-l de subsuoară l-a dus la Maria. A mai menționat că acesta nu se

putea deplasa, iar cu un ochi abia vedea.

Instanța de apel a mai menționat că vinovăția inculpaților Bostan Dumitru,

Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și a lui Tobultoc Fiodor în săvârșirea infracțiunilor

imputate mai sus se mai dovedește și prin următoarele materialele cauzei penale:

- informația telefonică înregistrată în IP Ialoveni R-2 cu Nr. 4260 din

31 august 2015 făcută de Șeful de Sector al IP Ialoveni, Borzin Gheorghe prin care

acesta informează că la data de 30 august 2015, Colesnic Ion a fost agresat fizic în

timp când el se afla în ograda consăteanului său Gîrleanu Valeriu Chirii (f. d. 211,

vol. II);

- plângerea înaintată în IP Ialoveni de către Colesnic Ivan prin care acesta

solicită de a lua măsuri conform legii cu Tobultoc Fiodor și 2 băieți necunoscuți

care la data de 30 august 2015 după masă în s. Misovca r. Ialoveni fără nici un

motiv l-au agresat fizic lovindu-l peste corp și fracturându-i mandibula și o coastă,

(f. d. 209-210, vol. II);

- concluziile Raportului de expertiză medico-legală Nr. 2207/D din

01 octombrie 2015 potrivit căruia în rezultatul examenului medico-legal al lui

Colesnic Ivan la acesta s-a constatat: fractura coastei VIII pe stânga fără deplasarea

fragmentelor, fractură corpului osului zigomatic pe dreapta cu deplasarea

fragmentelor care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contodent dur posibil în timpul și circumstanțele indicate și care condiționează

dereglarea sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie (f. d. 238-239,

vol. II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei și foto-tabelul din 26 octombrie

2015 prin care Colesnic Ivan la momentul efectuării acțiunii de urmărire penală a

indicat la persoana nr. 2 (Bostan Dumitru Mihail) prezentată pentru recunoaștere

și a comunicat că anume acesta la data de 30 august 2015 l-a agresat în gospodăria

lui Gîrleanu Valeriu din s. Misovca r-nul Ialoveni, iar ulterior l-a urcat cu forța pe

motocicleta de model „IJ” (f. d. 247, vol. II).

A mai relatat instanța de apel că prima instanță corect a constatat dovedită pe

deplin vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 164

alin. (2) lit. e), 287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (2) lit. e), 164 alin. (2) lit. e), 287

alin. (3), 151 alin. (4) Codul penal, or, la materialele cauzei penale au fost

administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă

vinovăția lui Bostan Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor în

săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate solicitările inculpaților Bostan

Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor și apărătorilor acestora

expuse în cererile de apel înaintate, cu privire la achitarea inculpaților pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, din lipsa

componenții de infracțiune, precum și nerecunoașterea vinovăției inculpaților în

comiterea infracțiunii de răpire a lui Colesnic Ivan și Stîncă Alexandru.

Mai indică instanța de apel că contrar celor invocate de către apărătorul Canțer

Oleg în apelul său, precum că este lipsit de logică faptul răpirii lui Colesnic Ivan din

moment ce acesta a fost lăsat de către inculpați la fântână, instanța de apel a

17

menționat că, durata reținerii ilegale a persoanei răpite nu are importanță la

calificarea infracțiunii prevăzute la art. 164 Cod penal.

Din analiza cumulară a probelor, instanța de apel a constatat cu certitudine că

inculpații Bostan Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor la

30 august 2015 au săvârșit infracțiunea de răpire a lui Colesnic Ivan din

gospodăria lui Gîrleanu Valeriu, amplasată în satul Misovca, com. Gangura,

r-nul Ialoveni și a lui Stîncă Alexandru de la stâna de oi din satul Misovca,

com. Gangura, r-nul Ialoveni. Deși în fața instanței de apel inculpații nu au

recunoscut vina în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 164 alin. (2) lit. e) Cod

penal, totuși, vinovăția lor se confirmă prin declarațiile părții vătămate Colesnic

Ivan, care a declarat că, „aflându-se în casa lui Gîrleanu Valeriu, la el a venit

Tobultoc Fiodor împreună cu Bocoș Grigorii și Bostan Fiodor, Bostan și cu Bocoș

l-au bătut, fiind lovit mai întâi în cap, apoi a fost lovit cu picioarele și pumnii

aproximativ vreo 10-15 minute, după care a fost luat de către Bostan și Bocoș și

pus pe motocicletă, iar picioarele se târâiau pe jos. Nu cunoaște unde doreau ca să-l

ducă, iar în timp ce mergeau cu motocicleta și-a făcut un avânt și a căzut jos”.

Totodată, răpirea lui Stîncă Alexandru de către inculpați, se confirmă și prin

declarațiile martorilor Grigorița Alexandru și Siculțan Serghei care au declarat că,

„Bostan Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor l-au agresat

fără nici un motiv, l-au urcat cu forța pe victima Stîncă Alexandru pe atașul

motocicletei de model „IJ”, răpindu-l pe acesta de pe teritoriul stânei de oi din

s. Misovca, r-nul Ialoveni unde el se afla”, aceste declarații au fost menținute de

către martori în timpul confruntării cu inculpații. Martorul Grigoriță Alexandru a

mai declarat că, „în timp când se afla la stâna de oi din s. Misovca a văzut cum

anume Tobultoc Fiodor era la ghidonul motocicletei de model „IJ” de culoare roșie

pe care a fost răpit victima Stîncă Alexandru și acesta a fost complice la răpire, nu a

împiedicat cumva comiterea infracțiunii date.”

A mai reținut instanța de apel că, deși nu recunosc vina în cele incriminate,

inculpații Bocoș Grigore și Solodchii Piotr au declarat că, „Stîncă Alexandru nu a

dorit benevol să se urce pe motocicletă zicând că nu merge nicăieri, dar oricum

contrar voinței s-a deplasat cu ei până la Valeriu Gîrleanu”. Inculpatul Bocoș

Grigore a declarat că „Colesnic Ivan era în stare de ebrietate, iar la propunerea lui

Tobultoc Fiodor de a merge la Răzeni, Colesnic a refuzat categoric. Atunci ei

tuspatru l-au urcat forțat pe motocicletă ca să-l ducă în satul Răzeni unde le-a

indicat Tobultoc Fiodor. L-au luat cu forța căci el se împotrivea”. Inculpatul

Solodchii Piotr a explicat că, „Tobultoc și Bostan Dumitru au intrat în casă cu

permisiunea proprietarului și Bostan cu Tobultoc au început să-l trezească însă

Colesnic înjura pe toți la ce Tobultoc i-a aplicat o lovitură cu palma după care

Tobultoc și Bostan l-au luat de subțiori pe Colesnic și l-au scos afară spunându-i că

trebuie să meargă la Răzeni, la ce Colesnic se împotrivea și a fugit la deal, la ce

Tobultoc cu Bostan l-au ajuns din urmă și Bostan i-a aplicat lovituri corporale.

Ulterior Bostan cu Tobultoc l-au pus de subțiori pe motocicletă. Colesnic nu dorea

să meargă cu ei, însă a fost urcat forțat.”

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate solicitările inculpaților Bostan

Dumitru, Bocoș Grigore și Solodchii Piotr și apărătorilor acestora expuse în

cererile de apel înaintate, cu privire la achitarea inculpaților pentru comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, din lipsa componenții de

infracțiune, precum și nerecunoașterea vinovăției de către inculpați, care au

declarat că nu l-au ucis pe Stîncă Alexandru.

18

Din analiza cumulară a probelor, instanța de apel a constatat că inculpații

Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Bostan Dumitru, ultimul având asupra sa un

furtun de culoare neagră, la data de 30 august 2015, l-au ajuns din urmă pe Stîncă

Alexandru care fugea spre stâna de oi, unde i-au aplicat mai multe lovituri

corporale peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora i-au cauzat

ciobanului Stîncă Alexandru vătămări corporale grave, constatate conform

Raportului de expertiză medico-legală nr. 136 din 16 noiembrie 2015, iar în

rezultatul traumelor obținute Stîncă Alexandru a decedat la data de 02 septembrie

2015, decesul fiind în legătură directă cu vătămarea corporală gravă a victimei.

Faptul că anume inculpații Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Bostan Dumitru

l-au agresat pe Stîncă Alexandru, i-au aplicat victimei Stîncă Alexandru multiple

lovituri cu pumnii, picioarele și furtunul de la motocicletă, cauzându-i vătămări

corporale grave, se confirmă prin declarațiile martorilor Grigorița Alexandru,

Siculțan Serghei și Volcovschi Gheorghe, precum și, ordonanța și procesul-verbal

de ridicare din 02 septembrie 2015 și Raportul de expertiză medico-legală nr. 731

din 26 octombrie 2015, care coroborează între ele și cu ansamblul de probe

administrate în prezenta cauză penală.

Contrar celor invocate în cererile de apel a inculpaților Bostan Dumitru și

Bocoș Grigore și avocatului Postica Serghei cu privire la declarațiile martorilor

Volcovschi Gheorghe și Tobultoc Elena, instanța de apel a menționat că, declarațiile

martorilor Volcovschi Gheorghe și Tobultoc Elena oferite în instanța de fond sunt

consecvente, corespund cu declarațiile date în cadrul urmăririi penale și

coroborează cu celelalte probe prezentate și verificate în cadrul cercetării

judecătorești. Martorii Volcovschi Gheorghe și Tobultoc Elena au fost preveniți de

răspunderea penală pentru darea declarațiilor intenționat false, și prin urmare, nu

există temei de a aprecia critic aceste declarații oferite sub jurământ și care

corespund adevărului.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelurile inculpaților Bostan

Dumitru și Bocoș Grigore precum că, Volcovschi Gheorghe i-a cauzat vătămări

corporale grave lui Stîncă Alexandru, după care a coborât în vale și a solicitat

ajutorul inculpaților pentru a-l ridica și a-l transporta pe Stîncă Alxandru care era

însângerat și nu putea vorbi, crezând că a leșinat.

Or, participarea lui Volcovschi Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (4) Cod penal nu și-a găsit confirmarea în materialul probator

administrat, iar potrivit ordonanței din 12 ianuarie 2016 a fost dispusă scoaterea

de sub urmărire penală a învinuitului Volcovschi Gheorghe pe faptul vătămării

integrității corporale ce au provocat decesul victimei, răpirii persoanei, cauzarea

leziunilor corporale medii și pe faptul huliganismului agravat, din motiv că fapta

nu a fost săvârșită de către acesta (f. d. 83-87, vol. III).

Totodată, instanța de apel a constatat ca dovedită pe deplin și fără echivoc

vinovăția inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc

Fiodor în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. art. 152 alin. (2) lit. e), 287 alin.

(2) lit. b), 287 alin. (3) Cod penal, în baza probelor prezentate la cauza penală care

demonstrează vinovăția inculpatului în afara oricărui dubiu rezonabil. Mai mult, în

cadrul ședinței instanței de apel inculpații Bostan Dumitru, Bocoș Grigore și

Solodchii Piotr au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor de huliganism și

cauzarea vătămărilor corporale medii lui Colesnic Ivan.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate argumentele apelanților în vederea

achitării inculpaților pentru comiterea infracțiunilor de huliganism prevăzute de

19

art. 287 alin. (2) lit. b) și 287 alin. (3) Cod penal, din moment ce vinovăția lor a fost

confirmată pe deplin prin probele cercetate în cadrul ședinței instanței de apel, iar

inculpații au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor menționate.

Contrar argumentelor din apelul avocatului Canțer Oleg cu privire la lipsa

componenței infracțiunii de huliganism și lipsa declarațiilor martorilor cu privire

la tulburarea ordinii publice, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect

a încadrat juridic acțiunile inculpaților din 30 august 2015 și corect a constatat

vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor de huliganism.

Instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș

Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor se regăsește în totalitate latura

obiectivă a infracțiunii de huliganism, realizându-se prin faptul că, inculpații fiind

în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se într-un loc public, pe una din străzile

satului Misovca, comuna Gangura, r-nul Ialoveni, în apropierea gospodăriei

cet. Ravlo Lidia, acțiuni auzite de către ultima, fără motiv vădit l-au numit pe

Colesnic Ivan cu cuvinte obscene și i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, prin ce i-au cauzat vătămări corporale

medii, fapt confirmat prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 2207/D din

01 octombrie 2015.

Argumentul din apelul avocatului Postica Sergiu precum că, acțiunile comise de

Solodchii Piotr în data de 30 august 2015, ora 17:30, au fost încadrate eronat în

baza prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal,

deoarece apărarea consideră că, reieșind din fabulă, acuzarea urma să încadreze

aceste acțiuni în prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (1) Cod penal,

or stabilirea calificativului „de două sau mau multe persoane” în ambele situații,

s-ar încălca principiul „non bis in idem”, nu a putut fi reținut ca întemeiat de către

instanța de apel și nu constituie temei de admitere a apelului. Or, infracțiunea de

huliganism a fost urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a

integrității corporale, prin ce se atestă prezența concursului real de infracțiuni, iar

acuzatorul de stat corect a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2)

lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, ținând cont că atât huliganismul cât și

vătămarea intenționată medie a integrității corporale a fost săvârșită „de către

două sau mai multe persoane”, fapt incriminat prin calificativul corespunzător al

normei penale.

În baza ordonanței de modificare a învinuirii în instanța de judecată fără a

agrava situația inculpatului din 28 iulie 2016, procurorul în Procuratura r-nului

Ialoveni, Bujac Cristina, a fost modificată învinuirea lui Solodchii Piotr,

incriminându-i săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. art. 164 alin. (2) lit. e),

287 alin. (2) lit. b), 152 alin. (2) lit. e), 164 alin. (2) lit. e), 287 alin. (3), 151

alin. (4) Cod penal (f. d. 32-33, vol. V). Această ordonanță fiind adusă la cunoștință

sub semnătură învinuitului Solodchii Piotr și apărătorului acestuia Postica Serghei

(f. d. 34, vol. V).

Instanța de apel nu a putut reține nici argumentele apelanților Bostan Dumitru

și Bocoș Grigore cu privire la încălcarea drepturilor prevăzute de art. 293 și

art. 194 Cod de procedură penală, deoarece nu și-au găsit confirmare în

materialele cauzei penale, or, toate actele procedurale întocmite în privința

inculpaților au fost aduse la cunoștință acestora sub semnătură. Totodată, prin

procesele-verbale din 18 ianuarie 2016 inculpații Bostan Dumitru și Bocoș Grigore

au fost informați despre finalizarea urmăririi penale și despre dreptul lor de a face

cunoștință cu materialele cauzei în orice moment (f. d. 135, 136, vol. III), iar prin

20

recipisele din 18 ianuarie 2015 (f. d. 192, 193, vol. III) se confirmă recepționarea

copiei de pe actul de învinuire.

Privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că, instanța de

fond la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu revederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond just a individualizat

pedeapsa în baza art. art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a stabilit inculpaților

pedeapsa penală sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională

infracțiunilor comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor, din

categoria celor grave și deosebit de grave, de circumstanțele cauzei, de

personalitatea inculpaților, anterior nejudecat, precum și efectul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovaților, astfel asigurând realizarea scopului

pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni, atât de către inculpați, cât și din partea altor persoane, care va constitui

o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția

Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor

este contracarată și pedepsită.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la stabilirea unor pedepse penale mai

aspre în privința inculpaților nu a putut fi reținută ca întemeiată, or, pedepsele

penale stabilite inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și

Tobultoc Fiodor, sunt echitabile, proporționale și întemeiate, care se încadrează în

limitele prevăzute de normele penale incriminate, cu aplicarea prevederilor

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a menționat că soluția adoptată de către prima instanță își va

atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților Bostan Dumitru, Bocoș

Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor, or, aplicarea pedepsei penale definitive

va duce la conștientizarea de către inculpați a celor comise, cu atragerea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul lor, respectarea ordinii publice și

securitatea integrității și sănătății altor persoane.

declarat recurs ordinar procurorul, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6) și 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare,

nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc

incontestabil că inculpaților li s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale;

- la individualizarea pedepsei inculpaților la pronunțarea sentinței au fost

ignorate prevederile art. 61, 75 Cod penal și nu s-a ținut cont de pct. 3 al hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale;

- instanța a aplicat inculpaților o pedeapsă mult prea blândă și ilegală sub

limita prevăzută de lege, neluând în considerație prevederile sancțiunii articolului

incriminat;

21

- la materialele cauzei lipsesc cererile inculpaților de a fi examinată cauza în

baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, or, aceștia în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond nu și-au recunoscut vina;

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței

de apel în latura penală în partea stabilirii pedepselor inculpaților și dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind

din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Procurorul invocă în recursul declarat temei de drept prevăzut de pct. 6) și

10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de

judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

22

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept,

în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit reține

că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

invocate și de recurent, și-au găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că

„instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cât și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, din următoarele considerente.

Astfel, Colegiul lărgit reține că instanța de apel s-a expus într-un mod

superficial, printr-o simplă frază asupra argumentului invocat de către procuror în

cererea de apel, și anume, că „instanța a aplicat inculpaților pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute la art. 151 alin. (4), art. 164 alin. (2) lit. e), art. 164 alin. (2)

lit. e), art. 287 alin. (2) lit. b), art. 287 alin. (3) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal o

pedeapsă sub limita prevăzută de lege, neluând în considerație prevederile

sancțiunii articolului incriminat”.

Mai mult ca atât, Colegiul penal constată, că prezenta cauză a fost examinată în

prima instanță în procedură generală, însă pedepsele au fost stabilite inculpaților

conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, neluându-se în

considerație că la materialele dosarului lipsesc cererile inculpaților prin care ar

solicita examinarea cauzei în procedură simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, totodată inculpații în cadrul examinării cauzei în instanța de

fond vina nu și-au recunoscut-o, iar cauza a fost examinată în procedură generală.

În acest context, instanța de recurs relevă că la examinarea prezentului dosar

instanța de apel nu a luat în considerație cele invocate mai sus, iar în situația în

care prima instanță a stabilit pedepsele conform art. 3641 Cod de procedură

penală,examinând cauza în procedură generală, instanța de apel era obligată să

verifice în principiu îndeplinirea cerințelor, dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4)

Cod de procedură penală, iar în cazul în care a constatat că prima instanță a

examinat cauza în procedură generală, iar individualizarea pedepselor a fost

înfăptuită conform regulilor procedurii simplificate, instanța de apel urma să

caseze sentința și să pronunțe în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

În speță, însă, Curtea de Apel, fără a ține cont de prevederile art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, pripit și fără o argumentare

cuvenită a conchis că ”…pedepsele penale stabilite inculpaților Bostan Dumitru,

Bocoș Grigore, Solodchii Piotr și Tobultoc Fiodor, sunt echitabile, proporționale și

întemeiate, care se încadrează în limitele prevăzute de normele penale incriminate,

cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală”.

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează, că procedând în

asemenea mod, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de

23

procedură penală, a adoptat o hotărâre nemotivată și neîntemeiată, motiv pentru

care decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial în latura penală în partea

stabilirii pedepselor cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către

aceeași instanță, deoarece erorile constatate nu pot fi corectate de către instanța

de recurs.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, conducându-se de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și

limitele acesteia, urmează să țină cont de motivele expuse supra care au servit

drept temei de casare a deciziei adoptate, să verifice minuțios, cu respectarea

prevederilor art. 414 și 419 Cod de procedură penală, legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în latura penală în partea stabilirii pedepsei, și să adopte în

această parte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.

417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cojocaru Tudor casează parțial decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2016 în partea stabilirii pedepsei

privindu-i pe Bostan Dumitru XXXX, Bocoș Grigore XXXXX, Solodchii Piotr

XXXX și Tobultoc Fiodor XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 29 iunie

2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Moraru Petru

24