1ra-458/2017 — art.217 alin.2, 290 alin.1, 217 prim alin.3 lit. b, c, f CP

1ra-458/2017 — art.217 alin.2, 290 alin.1, 217 prim alin.3 lit. b, c, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-458/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte: Toma Nadejda,

judecători: Mardari Dumitru, Cobăneanu Ala, Ghervas Maria și Stratulat Galina,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de

către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către

avocatul Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan și de către inculpatul

Draguțan Condrat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Grozav Ivan XXXX, născut la

XXXXXXXX, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, XXXXXXXX, str.

XXXXXX, XXXXX;

Draguțan Condrat XXXXXX, născut la

XXXXXX, originar și domiciliat în mun.

XXXXXX, str. XXXXXXX, XX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.03.2011 – 25.06.2013;

Instanța de apel: 30.07.2013 – 15.12.2014;

02.06.2015 – 21.12.2015;

15.07.2016 – 17.11.2016

Instanța de recurs: 23.02.2015 – 28.04.2015;

01.03.2016 – 24.05.2016;

23.01.2017 – 30.05.2017

A C O N S T A T AT :

încetat procesul penal în privința lui Grozav Ivan și Draguțan Condrat în baza

art. 217 alin. (2) Cod penal, cu liberarea acestora de răspundere penală, în temeiul

art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, pe motivul expirării termenului prescripției.

Grozav Ivan în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal a fost achitat, pe

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Draguțan Condrat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal a fost achitat, pe motiv

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Grozav Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 290 alin. (1)

Cod penal la 9 luni închisoare, limitându-se la termenul deja executat.

16 august 2010, aproximativ la ora 18.00, aflându-se pe str. XXXXXXXX, XX,

1

mun. Chișinău, în fața supermarketului „XXXXXX”, fiind suspectat în circulația

substanțelor narcotice, a fost stopat de către colaboratorii operativi a poliției

criminale și condus în incinta DSO a MAI, biroul nr. 404, unde în cadrul percheziției

corporale efectuate, în buzunarul drept lateral al șorților de culoare verde, au fost

depistate și ridicate cinci pachețele de hârtie din revistă, în care se afla masa

vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită, cu un miros specific, pe care a

procurat-o în com. Vatra de la o persoană necunoscută pe nume Igor și o păstra

pentru consum propriu. Conform Raportului de constatare tehnico-științific

nr. 459 din 18 august 2010, masa vegetală depistată reprezintă - marijuana,

substanță narcotică cu masa totală de 8,75 grame.

Tot el, în lipsa autorizației corespunzătoare, a purtat și păstrat un pistol de

model „Mauzer”, nr. 398463 cu încărcător și 50 cartușe calibrul 6,35 mm, la

domiciliu său amplasat pe str. XXXXXXXX XX, com. XXXXXX, mun. XXXXXXX, până la

19 octombrie 2010, unde în rezultatul percheziției efectuate de către colaboratorii

de poliție a fost depistat și ridicat pistolul menționat împreună cu cartușele.

Conform Raportului de expertiză nr. 2846 din 29 noiembrie 2010, pistolul face

parte din categoria armelor de foc cu țeava ghintuită, confecționat industrial în

Germania, care este în stare de funcționare și util pentru trageri, iar cartușele se

referă la muniții confecționate industrial și sunt utile pentru trageri.

În rezultatul percheziției efectuate la 18 octombrie 2010 la domiciliul lui

Draguțan Condrat, situat pe str. XXXXXXX XXXX, ap. X, mun. XXXXXXX, a fost

depistat și ridicat un pachet din polimer, transparent, cu masă vegetală uscată,

mărunțită, cu miros specific care, conform Raportului de expertiză nr. 2883 din

24 noiembrie 2010, reprezintă 2,74 grame marijuana, ce face parte din categoria

substanțelor narcotice.

La fel, instanța a constatat că prin rechizitoriu, Grozav Ivan se învinuiește în

faptul că, aproximativ în perioada anilor 2009-2010, în urma înțelegerii prealabile,

împreună cu Draguțan Condrat și alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul

circulației ilegale a substanțelor narcotice, au format o reuniune stabilă de

persoane, orientând activitatea grupului criminal organizat întru atingerea

scopului pus în prealabil, care împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind

rolurile, asigurau semănatul, cultivarea de plante care conțin substanțe narcotice,

precum și prelucrarea ulterioară a lor, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea și punerea în circulație, atât pe teritoriul R. Moldova, cât și peste

hotare, a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de

înstrăinare.

Ca urmare, în perioada menționată, Grozav Ivan, împreună cu alte persoane, a

fost atras de conducătorii grupului, printre care și Draguțan Condrat, în

componența grupului criminal organizat, unde urma să găsească potențialii

cumpărători pentru înstrăinarea substanțelor narcotice.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii organizației criminale,

Grozav Ivan primea de la Draguțan Condrat diferite cantități de marijuană, care

conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin

Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, se atribuie la substanțe

narcotice, pe care le păstra, expedia și transporta cu scop de înstrăinare, iar

2

ulterior le realiza diferitor persoane contra sumei de 500 lei, pentru fiecare

pachețel, iar banii obținuți îi transmitea lui Draguțan Condrat.

De asemenea, prin rechizitoriu, Draguțan Condrat se mai învinuiește în faptul

că, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală și în perioadă de

timp necunoscută, în lipsa autorizației corespunzătoare, a obținut un pistol de

model „Mauzer” cu nr. 398463 pe care l-a purtat și păstrat asupra sa până

aproximativ în luna iulie 2009, când contra sumei de 300 euro l-a comercializat lui

Grozav Ivan împreună cu încărcătorul și 50 cartușe calibrul 6,35 milimetri.

În rezultatul percheziției efectuate la 19 octombrie 2010 la domiciliul lui

Grozav Ivan din str. XXXXXX, XXXX, com. XXXXXX, mun. Chișinău a fost depistat și

ridicat pistolul de model „Mauzer” cu nr. 398463 din 29 noiembrie 2010, care face

parte din categoria armelor de foc cu țeavă ghintuită, confecționat industrial în

Germania, și este în stare de funcționare și util pentru trageri, iar cartușele se

referă la muniții confecționate industrial și sunt utile pentru trageri.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

- Grozav Ivan să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2)

Cod penal la 1 an închisoare, iar în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 7

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația

substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, în baza art.290 alin. (1) Cod penal la

1 an închisoare, iar în baza art. 84 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă

pe un termen de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice pe

un termen de 5 ani;

- Draguțan Condrat să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 46,

2171 alin. (4) lit. b) Cod penal la 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, în baza art.

290 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu stabilirea unei pedepse definitive în

baza art. 84 Cod penal, 10 ani închisoare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții ce țin de circulația substanțelor narcotice pe un termen

de 5 ani, invocând următoarele argumente:

- prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea

infracțiunilor săvârșite;

- nu a dat o apreciere critică declarațiilor martorilor, care atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în ședința de judecată au declarat că inculpatul Grozav Ivan

înstrăina substanțe narcotice, ce se confirmă prin faptul că în momentul reținerii la

el au fost depistate mai multe pachețele cu substanță narcotică.

2014, a fost respins, ca depus peste termen, apelul procurorului, cu menținerea

sentinței fără modificări.

pronunțată public la 25 iunie 2013, copia sentinței fiind recepționată la aceeași

dată de procuror și inculpații Grozav Ivan și Draguțan Condrat, fapt confirmat prin

recipisa anexată la materialele cauzei (f. d. 122, vol. II), iar la 16 iulie 2013

procurorul în secția exercitare a urmăriri penale pe cauze excepționale în

Procuratura Generală, Pocaznoi V., a depus cererea de apel în cancelaria Curții de

Apel Chișinău fiind înregistrată cu nr. 2119 (f. d. 128, vol. II). La 18 iulie 2013

cererea de apel declarată de procuror a fost expediată în adresa Judecătoriei

3

Buiucani, mun. Chișinău fiind înregistrată în cancelarie la data de 19 iulie 2013 cu

nr. 20159, conform registrului de intrare a corespondenței din 18 iulie 2013 -

17 iulie 2013 (f. d. 128, 131,174-175, vol. II).

Astfel, instanța de apel a conchis că procurorul a omis termenul de declarare a

apelului fără careva motive întemeiate și nu a prezentat în ședința instanței de apel

careva probe pertinente, precum că ar fi omis termenul de declarare a apelului din

motive ce nu au depins de voința sa.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul procurorului, precum că

cererea de apel a fost depusă în termen în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău la

data de 10 iulie 2013, fiind înregistrată cu nr. 19257, pe motiv că cererea dată este

în copii (f. d. 148, vol. II).

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, pe

motiv că instanța incorect a ajuns la concluzia că apelul procurorului este declarat

peste termen, deoarece apelul a fost depus în cancelaria Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău la 10 iulie 2013, fiind înregistrat sub nr. 19257, iar în apelul

înregistrat la Curtea de Apel Chișinău la 16 iulie 2013 sub nr. 2119, expediat în

adresa Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și înregistrat cu nr. 20159, a fost

modificată data prin aplicarea unei înscrieri suplimentare, și anume din data de

10 iulie 2013 în 19 iulie 2013, astfel soluția instanței de apel privind respingerea

cererii de apel ca depusă peste termen nu este altceva decât una tendențioasă,

bazată pe presupuneri și nu pe materialele cauzei penale.

2015, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2014, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată

din materialele cauzei, și anume din xerocopia Registrului de intrare a

corespondenței din 20 iunie 2013 – 18 iulie 2013 și copia cererii de apel rezultă că,

în cancelaria Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, la 10 iulie 2013, sub nr. 19257,

a fost înregistrat apelul procurorului împotriva sentinței Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 25 iunie 2013 în cauza penală în privința lui Grozav Ivan și

Draguțan Condrat, care a fost primit de către Ohrim A. (f. d. 148-150, 157-158,

vol. II). La fel, în materialele cauzei este prezentă cererea de apel înregistrată la

Curtea de Apel Chișinău datată cu 16 iulie 2013, nr. 2119, care a fost expediată prin

scrisoarea nr.1-34/13 din 17 iulie 2013 în adresa Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău pentru anexare la dosar, care, potrivit xerocopiei Registrului de

intrare a corespondenței a fost înregistrată la 19 iulie 2013 cu nr. 20159 (f. d. 128-

130, 174-175, vol. II).

Respingând argumentele procurorului referitor la faptul că cererea de apel

este depusă în termen, la 10 iulie 2013, instanța de apel a indicat că aceasta este o

copie și nu poate fi reținută ca dovadă că apelul a fost declarat în termen, calculând

termenul declarării apelului din 16 iulie 2013.

Totodată, instanța de recurs a menționat că reieșind din procesul-verbal al

instanței de apel, procurorul, susținând că apelul a fost depus în termen, la 10 iulie

2013, a prezentat dosarul de supraveghere pe cauza penală, din care rezultă că în

dosar este prezent apelul procurorului cu ștampila în original (umedă), înregistrat

în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău cu data de 10 iulie 2013 (f. d. 205, vol. II).

Însă, în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, nu se regăsește o careva

4

motivare asupra acestei circumstanțe, instanța nepronunțându-se asupra

argumentului procurorului în acest sens.

Prin urmare, reieșind din cele expuse mai sus, instanța de recurs a conchis că

decizia instanței de apel este adoptată cu încălcarea legislației penale, fapt ce s-a

apreciat ca o eroare procesuală, ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs,

din care considerente s-a ajuns la concluzia de a dispune rejudecarea cauzei în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

2015 apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 25 iunie 2013 și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Inculpatul Grozav Ivan, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executare

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de

administrarea substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

Inculpatul Draguțan Condrat, a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 290 alin. (1) și 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal

și în baza acestei legi, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip închis cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții ce țin de administrarea substanțelor narcotice pe un termen de 5

ani.

Pe art. 290 alin (1) Cod penal inculpatul Draguțan Condrat a fost liberat de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală, conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Ivan, aproximativ în perioada anilor 2009-2010, în urma înțelegerii prealabile,

împreună cu Draguțan Condrat și alte persoane neidentificate de organul de

urmărire penală, urmărind scopul practicării și obținerii de venit în rezultatul

circulației ilegale a substanțelor narcotice, au format o reuniune stabilă de

persoane, orientând activitatea grupului criminal organizat întru atingerea

scopului pus în prealabil, care împreună, printr-o înțelegere prealabilă, împărțind

rolurile, asigurau semănatul, cultivarea de plante care conțin substanțe narcotice,

precum și prelucrarea ulterioară a lor, păstrarea, expedierea, transportarea,

distribuirea și punerea în circulație, atât pe teritoriul R. Moldova, cât și peste

hotare, a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de

înstrăinare.

Ca urmare, în perioada menționată, Grozav Ivan, împreună cu alte persoane, a

fost atras de conducătorii grupului, printre care și Draguțan Condrat, în

componența grupului criminal organizat, unde urma să găsească potențialii

cumpărători pentru înstrăinarea substanțelor narcotice.

Astfel, conform participării lui nemijlocite, fiecare avându-și rolul său strict

stabilit, conform înțelegerii prealabile între toți membrii organizației criminale,

Grozav Ivan primea de la Draguțan Condrat diferite cantități de marijuana, care

conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin

Hotărîrea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, se atribuie la substanțe

narcotice, pe care o păstra, expedia și transporta cu scop de înstrăinare, iar ulterior

5

o realiza diferitor persoane contra sumei de 500 lei, pentru fiecare pachețel, iar

banii obținuți îi transmitea lui Draguțan Condrat.

La fel, Draguțan Condrat, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire

penală și în perioadă de timp necunoscută, în lipsa autorizației corespunzătoare, a

obținut un pistol de model „Mauzer” cu nr. 398463 pe care l-a purtat și păstrat

asupra sa până aproximativ în luna iulie 2009, când contra sumei de 300 euro l-a

comercializat lui Grozav Ivan împreună cu încărcătorul și 50 cartușe calibrul 6,35

milimetri.

În rezultatul percheziției efectuate la 19 octombrie 2010 la domiciliul lui

Grozav Ivan din str. XXXXXXX XX, com. XXXXXX, mun. XXXXXXX a fost depistat și

ridicat pistolul de model 6 „Mauzer” cu nr.398463 din 29 noiembrie 2010, care

face parte din categoria armelor de foc cu țeavă ghintuită, confecționat industrial

în Germania, și este în stare de funcționare și util pentru trageri, iar cartușele se

referă la muniții confecționate industrial și sunt utile pentru trageri.

emiterea sentinței de achitare în privința inculpaților a reținut o stare de fapt care

nu corespunde materialelor cauzei penale, probelor acumulate și cercetate în

cadrul primei instanțe și suplimentar în ședința instanței de apel.

Instanța de apel a conchis că, declarațiile inculpaților făcute în cursul

procesului penal, pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt

coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în

speță.

S-a constatat că, declarațiile inculpaților de nerecunoaștere a infracțiunilor

imputate nu sunt susținute de vastul probatoriu scris, atașat cauzei, condiții în care

vor fi înlăturate.

Mai mult ca atât, declarațiile inculpaților în cadrul ședinței de judecată și în

cea de apel, vin în contradicție cu declarațiile inculpatului Grozav Ivan date în

cadrul urmării penale în calitate de bănuit, potrivit cărora acesta recunoaște faptul

că a păstrat un pistol și cartușele i-au fost transmise de către Condrat Draguțan.

Referitor la circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare a

declarat că împreună cu Draguțan Condrat a format o reuniune bine stabilită,

fiecare membru având rolul său repartizat. La indicația lui Draguțan, Grozav punea

în circulație substanțe narcotice, le comercializa la prețul de 500 lei și venitul

ulterior îl prezenta lui Draguțan Condrat.

La fel, instanța de apel a reținut că Grozav Ivan, în fața instanței de judecată a

revenit nejustificat asupra recunoașterilor, acuzând că a fost influențat psihic de

către colaboratorii de poliție pentru a se autoincrimina și a mărturisi împotriva lui

Draguțan Condrat.

Acest argument a fost apreciat critic de către instanța de apel, deoarece

inculpatul Grozav Ivan în cadrul urmăririi penale a relatat cu lux de amănunte

circumstanțele cauzei și modalitatea de comercializare ilegală a drogurilor,

declarațiile fiind consecutive, pe care o persoană care nu a participat nemijlocit la

comiterea infracțiunii nu putea să le cunoască.

Totodată, instanța de apel a apreciat că nu există niciun motiv de înlăturare a

declarațiilor inculpatului Grozav Ivan Vasile din faza urmăririi penale, or, dacă

susținerile sale ar corespunde realității, precum că a fost influențat psihic de către

colaboratorii de poliție pentru a recunoaște vina și a mărturisi împotriva lui

Draguțan Condrat, inculpatul urma cel puțin să depună o plângere împotriva

polițiștilor care au exercitat presiuni asupra sa.

6

De altfel, instanța de apel a constatat că declarațiile inculpatului Grozav Ivan

depuse în cadrul urmăririi penale coroborează cu procesele-verbale de

stenografiere a interceptărilor convorbirilor telefonice dintre Draguțan Condrat,

Ursu Lilian și o persoană pe nume Sergiu, dintre Draguțan Condrat cu Ursu Lilian și

Grozav Ivan, dintre Draguțan Condrat și Negru Tudor.

Veridicitatea declarațiilor inculpatului Grozav Ivan din cadrul urmării penale

rezultă și din procesul-verbal de stenografiere a înregistrărilor audio și video

dintre colaboratorul DSO MAI și Grozav Ivan, unde Grozav declară că Draguțan îi

transmitea marijuana pentru comercializare.

La fel, faptul comercializării substanțelor narcotice de către Grozav Ivan este

confirmat și prin faptul că la momentul reținerii acestuia, asupra sa au fost

depistate și ridicate mai multe pachețele de marijuana pe care urma să le

înstrăineze altor persoane și nicidecum cantitatea dată de substanțe narcotice nu

putea fi pentru folosință proprie.

Pe cale de consecință, instanța de apel nu a putut accepta ca fiind corecte

concluziile primei instanțe, în sensul că nu au fost administrate probe pertinente și

concludente care ar confirma culpa inculpaților în săvârșirea faptelor penale care li

se impută.

Cu privire la răspunderea penală a inculpatului Draguțan Condrat în baza

art. 290 alin. (1) Cod penal s-a constatat inadmisibilă aplicarea pedepsei, dat fiind

că a intervenit termenul de prescripție prevăzut la articolul 60 alin. (1) lit. b) Cod

penal.

Inculpatul Draguțan Condrat a fost liberat de răspundere penală, deoarece de

la săvârșirea infracțiunii, anul 2009, până la ziua pronunțării prezentei decizii au

expirat mai mult de 5 ani.

Prin urmare, în cauză a intervenit prescripția tragerii la răspundere penală a

inculpatului Draguțan Condrat în baza art. 290 alin. (1) Cod penal.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Draguțan Condrat

și Grozav Ivan în baza art. 46, 217/1 alin.(4) lit. b) Cod penal, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că nu va interveni în soluția primei

instanțe în partea încetării procesului penal în privința lui Grozav Ivan în baza

art. 217 alin. (2) Cod penal, cu liberarea de răspunderea penală, în temeiul art. 60

alin. (1) lit. a) Cod penal, pe motivul expirării termenului de prescripție și în partea

condamnării lui Grozav Ivan în baza art. 290 alin. (1) Cod penal la 9 luni

închisoare, limitându-se la termenul deja executat, considerând-o una întemeiată.

decembrie 2015 au declarat recursuri ordinare:

12.1. avocatul Tocan Rodion în numele inculpatului și inculpatul Draguțan

Condrat, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței,

invocând următoarele motive:

- instanța de apel la rejudecarea cauzei urma să examineze din nou registrele

de intrare a corespondenței a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, dosarul de

supraveghere a procurorului, pentru a se convinge de existența apelului declarat la

data de 10 iulie 2013 cu ștampila de intrare a judecătoriei, fapt solicitat de către

apărare, însă respins de instanța de judecată;

- instanța de apel nu a executat indicațiile instanței ierarhic superioare, mai

mult de atât la baza deciziei au fost puse declarațiile inculpaților date la urmărirea

7

penală, pe care ultimii nu le-au susținut atât în instanța de fond, cât și în apel și

care nu au fost date citirii conform prevederilor art. 368 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a audiat martori, nu a examinat probe suplimentare, ci

doar a rezumat aprecierea diferită a probelor examinate în prima instanță, cu toate

că în cazul sentinței de achitare instanța de apel este obligată să verifice toate

probele ca primă instanță;

- instanța de apel a indicat în decizia sa că inculpații au pus în circulație

substanțe narcotice în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare. Această

concluzie este declarativă, nu a fost nicicum demonstrată, nu există nici o acțiune

de control, nici declarațiile cărorva martori că ar fi procurat de la inculpat

substanțe narcotice.

12.2. avocatul Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 7), 8) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței, a invocat

următoarele argumente:

- în materialele dosarului lipsesc careva probe concludente care ar demonstra

existența unui grup criminal, membrii acestuia, distribuirea rolurilor si a altor

semne caracteristice unei grupări criminale;

- instanța de apel a pus la baza condamnării lui Grozav Ivan acele declarații

care au fost date la faza de urmărire penală, declarații la care s-a renunțat,

deoarece au fost efectuate prin influență. Fapt confirmat de un șir de martori în

prima instanță care au depus declarații împotriva condamnatului Grozav Ivan,

ulterior relatând detaliat în ce circumstanțe au fost date acele declarații inițiale și

anume sub amenințările colaboratorilor de poliție, fapt de care instanța de apel nu

a ținut cont;

- prima instanță corect a dispus achitarea pe capătul de acuzare înaintat în

baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece în cadrul urmăririi penale nu

au fost efectuate careva percheziții de control sau alte careva acțiuni speciale de

investigații care ar demonstra vânzarea de către Grozav Ivan a substanțelor

narcotice;

- nu a fost respectat principiul proporționalității pedepselor, întrucât instanța

de apel a stabilit o pedeapsă mai gravă lui Grozav Ivan decât așa-presupusului

conducător al grupului criminal organizat.

respingerea acestora cu menținerea deciziei.

2016 a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan.

A fost admis recursul ordinar declarat de către inculpatul Draguțan Condrat și

de avocatul Tocan Rodion în numele acestuia, casată total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2015, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

declarat de către avocatul Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan,

acesta a fost declarat la data de 25 februarie 2015 (f. d. 69-71, vol. III). Potrivit

materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

a fost pronunțat la 21 decembrie 2015 în prezența apărătorului Cojocari Dumitru

și a inculpatului Grozav Ivan, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de

8

judecată (f. d. 40, vol. III) și înștiințați despre ziua pronunțării deciziei motivate,

care a fost pronunțată la 18 ianuarie 2016 ( f. d. 40, vol. III).

Astfel, pornind de la prevederile art. 422 Cod de procedură penală unde este

stipulat că termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei,

rezultă că în prezenta speță, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel pronunțate la 18 ianuarie 2016 expira la 18 februarie 2016, deci

recursul declarat de avocatul Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan

este declarat peste termenul prevăzut de lege, și din acest considerent, Colegiul

penal lărgit a decis respingerea acestuia.

Totodată, instanța de recurs a constatat că învinuirea formulată în rechizitoriu

și înaintată inculpaților, și anume în ceea ce vizează semnul calificativ de grup

criminal organizat prevăzut la art. 46 Cod penal, nu se regăsește în circumstanțele

cauzei descrise în actul de învinuire.

Instanța de recurs a mai reținut că comiterea de către inculpați a infracțiunii

prevăzute la art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică cu reținerea agravantei „de

un grup criminal organizat” a rămas fără o apreciere a instanțelor de fond, care

urma a fi expusă în hotărârile pronunțate prin prisma unui probatoriu convingător

și suficient.

Colegiul penal lărgit a mai conchis că inculpatul Grozav Ivan, fiind audiat în

calitate de bănuit, la etapa urmăririi penale a declarat că Draguțan Condrat îi

oferea „iarbă”, în schimbul a deferitor servicii, iar ulterior i-a propus „iarbă” mai

calitativă decât cea pe care o întrebuința, contra cost. A mai menționat inculpatul,

că în luna august a fost reținut în fața magazinului „Fourchette”, unde au fost

ridicate 5 pachețele cu „iarbă”, pe care le-a procurat pentru prietenii săi (f. d. 65-

73, vol. I).

Totodată, din declarațiile depuse în instanța de apel, Grozav Ivan a declarat că

susține declarațiile depuse în prima instanță, și le infirmă pe cele depuse la

urmărirea penală, susținând că acestea au fost depuse prin maltratare și presiune

din partea colaboratorilor de poliție (f. d. 31, vol. III).

Astfel, la caz, instanța de recurs a reținut faptul că între declarațiile depuse în

ședința de judecată și cele depuse în cursul urmăririi penale, care nu au fost date

citirii, există contradicții esențiale, nefiind înaintat vreun demers de către partea

acuzării în acest sens, or, proba în cauză vizează învinuirea înaintată, iar dovedirea

acesteia este unul din atributele de bază ale procurorului, care este obligat de a

avea un rol activ în procesul de judecare a cauzei. În acest context, alegațiile

recurenților Tocan Rodion în numele inculpatului și ale inculpatului Draguțan

Condrat sunt întemeiate și justificate.

Colegiul penal lărgit a conchis că instanța de apel a comis erori de drept care nu

pot fi corectate de instanța de recurs, și prin urmare, conchide că recursul declarat

de către avocatul Tocan Rodion în numele inculpatului și ale inculpatului Draguțan

Condrat urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 decembrie 2015 în privința lui Grozav Ivan și Draguțan

Condrat, cu dispunerea rejudecării cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

2016 a fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Grozav Ivan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 217 alin. (2), art.290 alin. (1) și art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal.

9

Drăguțan Condrat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) și art. 290 alin. (1) Cod penal.

Conform art. 60 Cod penal, a fost liberat de pedeapsa penală: Draguțan Condrat

conform art. 290 alin. (1) Cod penal; Grozav Ivan Vasile conform art. 290 alin. (1),

art. 217 alin. (2) Cod penal în legătură cu expirarea termenilor de prescripție

tragerii la răspundere penală.

A fost numită pedeapsă conform art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal

după cum urmează:

Grozav Ivan - 4 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de

gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 4 ani;

Draguțan Condrat - 5 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități

legate de gestionarea substanțelor narcotice pe termen de 5 ani.

Grozav Ivan nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (2) Cod penal, vina acestuia este demonstrată prin următoarele probe

administrate de către organul de urmărire penală, cercetate de către instanța de

fond și verificate de către instanța de apel și anume prin:

- declarațiile martorului Novacov Igor, date la etapa urmăririi penale,

susținute în ședința de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel

(f. d. 28-31, 104, vol. II);

- declarațiile martorului Bălănescu Andrei, date la etapa urmăririi penale,

susținute în ședința de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel

(f. d. 28-31, 105, vol. II);

- declarațiile martorului Sîrbu Octavian date la etapa urmăririi penale,

susținute în ședința de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel

(f. d. 30, 106-107, vol. II);

- declarațiile martorului Cigoreanu Gheorghe date la etapa urmăririi penale,

susținute în ședința de judecată a primei instanțe și verificate în instanța de apel

(f. d. 28-31, 111, vol. II).

Instanța de apel a reținut că vinovăția lui Grozav Ivan este dovedită și prin

materialele dosarului:

- procesul-verbal de percheziție corporală Grozav Ivan din 16 august 2010 în

rezultatul căruia au fost depistate și ridicate 5 pachețele cu masă vegetală de

culoare verzuie marijuană cu miros specific (f. d. 7, vol. II);

- procesul-verbal de examinare medicală de constatare a stării de ebrietate

nr. 2879 din 16 august 2010, prin care se confirmă că Grozav Ivan are consecințe -

consum a substanțelor stupefiante (f. d. 15-16, vol. II);

- încheierea privind autorizarea percheziției corporale legală din 17 august

2010 în privința lui Ivan Grozav (f. d. 19, vol. II);

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 459 din 18 august 2010 prin

concluzia făcută - masa vegetală de culoare verzuie*cafenie împachetată în 5

pachete de hârtie cantitate totală 8,75 grame ridicate în cadrul percheziției

corporale a lui Grozav Ivan sunt marijuană – substanță narcotică preparată în mod

artizanat din plante de cânepă (canabis) și care nu sunt utilizate în scopuri

medicinale (f. d. 22-25, vol. II).

Instanța de apel a menționat că în baza analizei obiective a cumulului de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

10

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, Colegiul penal conchide că,

vinovăția inculpatului Grozav Ivan în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (2) Cod penal pentru procurare și păstrare substanțelor narcotice în proporții

mari fără scop de înstrăinare deci circulație ilegală a substanțelor narcotice fără

scop de înstrăinare.

Cu referire la învinuirea inculpaților Grozav Ivan și Drăguțan Condrat de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

considerat că organul de urmărire penală a încadrat juridic corect faptele

prejudiciabile ale inculpatului Grozav Ivan după semnele calificative procurarea,

purtarea, păstrarea armelor de foc fără autorizația corespunzătoare, iar în privința

inculpatului Draguțan Condrat după semnele purtarea, păstrarea, și

comercializarea armelor de foc fără autorizația corespunzătoare, circumstanțe

constatate prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, ori Draguțan Condrat a

păstrat și comercializat în anul 2009 contra sumei de 300 euro lui Grozav Ivan

pistol de model ,,Mauzer” și 50 cartușe calibrul 6,35 mm care fac parte din

categoria armelor de foc cu țeavă ghintuită și munițiilor.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpaților este dovedită prin:

- procesul-verbal de percheziție din 19 octombrie 2010 prin care se

dovedește că la domiciliul lui Grozav Ivan din com. XXXXXX, str. XXXXXXXX XX a

fost depistat și ridicat pistol model ,,Mauzer” și 50 cartușe calibrul 6,35 (f. d. 43,

vol. I);

- Raport de expertiză logistică nr. 2846 din 29 octombrie 2010 prin care s-a

făcut concluzia că pistolul de model ,,Mauzer” ridicat de la domiciliul lui Grozov

Ivan se atârnă la categoria de arme de foc cu țeavă ghintuită, 50 cartușe calibru

6,35 mm se atribuie la categoria muniții (f. d. 50-51, vol. I);

- stenograma convorbirilor dintre Grozav Ivan și lucrătorul operativ a MAI

conform căruia se confirmă faptul cumpărării pistolului de model ,,Mauzer” de la

Draguțan Condrat contra sumei de 300 euro (f. d. 93-104, vol. I).

Astfel instanța de apel a menționat că instanța de fond în mod greșit l-a

achitat pe Draguțan Condrat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 290

alin. (1) Cod penal, or, arma și cartușele au fost depistate și ridicate de la Grozav

Ivan care a lămurit clar în ce condiții și circumstanțe au fost procurate de la

Draguțan Condrat.

Cu referire la învinuirea inculpaților Draguțan Condrat și Grozav Ivan de

comiterea infracțiunii prevăzute la art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, instanța

de apel a considerat că organul de urmărire penală eronat a încadrat acțiunile

prejudiciabile ale inculpaților după semnele componenței de infracțiune prevăzute

de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal prin aprecierea calificativului de acțiuni

infracționale comise de un grup criminal organizat.

Totodată instanța de apel a considerat că instanța de fond pe de altă parte a

conchis eronat de a achita pe inculpatul Grozav Ivan de învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, ori cert s-a dovedit

că el primea de la Draguțan Condrat pachete cu substanțe narcotice și le

comercializa la preț de 500 lei pachețelul.

În afară de aceasta, instanța de fond a conchis eronat de a reîncadra acțiunile

lui Draguțan Condrat din infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171 alin. (4), lit. b) Cod

penal în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

11

Referitor la aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat că reieșind din

materialele dosarului și materialul probator administrat, rezultă cu certitudine

concluzia că acțiunile prejudiciabile ale inculpaților Grozav Ivan și Drăguțan

Condrat urmează a fi recalificate din infracțiunea prevăzută de art. 46, 2171

alin. (4) lit. b) Cod penal în cea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod

penal, și anume: a) în privința inculpatului Grozav Ivan după semnele păstrarea,

transportarea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, și înstrăinarea ilegală

a substanțelor narcotice, de două sau mai multe persoane, cu utilizarea drogurilor,

a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă în proporții mari și în

privința inculpatului Draguțan Condrat după semnele semănatul, cultivarea,

prelucrarea utilizarea plantelor care conțin substanțe narcotice fără autorizare în

scop de înstrăinare, păstrarea, transportarea, distribuirea ilegală a substanțelor

narcotice în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor

narcotice, în proporții mari, de două sau mai multe persoane, cu utilizarea

drogurilor, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă.

Astfel, instanța de apel a reținut că deși inculpații Grozav Ivan și Drăguțan

Condrat nu recunosc vina în comiterea infracțiunii imputate prevăzute de

art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal, vinovăția acestora este dovedită pe

deplin prin probele acumulate la dosar, apreciate în corespundere cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, cercetate nemijlocit în ședința de judecată și verificate de către instanța de

apel, cu respectarea principiului contradictorialității și egalității armelor.

Instanța de apel a statuat că în ședința instanței de fond, martorii Stețiuc

Vladislav, Bostan Andrei, Cara Nicolae, Bostănică Gheorghe au dat declarații

diametral opuse de cele date la urmărirea penală anume cu scopul de a-i exonera

pe inculpați de la răspunderea penală pentru acțiunile prejudiciabile comise de

către aceștia. În acest context, instanța de apel a luat în considerație ca probe

relevante și pertinente anume declarațiile martorilor date la etapa urmăririi

penale, or, martorii au depus declarații la o perioadă foarte scurtă de la producerea

acțiunilor prejudiciabile incriminate inculpaților.

De asemenea, în afară de declarațiile martorilor nominalizați supra, vinovăția

inculpaților Grozav Ivan și Draguțan Condrat în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal, este dovedită pe deplin și prin

următoarele probe acumulate la dosar, apreciate în corespundere cu prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării

lor, cercetate nemijlocit în ședința de judecată și verificate de către instanța de

apel, cu respectarea principiului contradictorialității și egalității armelor și anume:

- procesul-verbal de stenografiere din 23 iunie 2010 (f. d. 34, vol. I);

- procesul-verbal de stenografiere din 17 august 2010 (f. d. 38-39, vol. I);

- procesul-verbal de stenografiere din 29 octombrie 2010 (f. d. 93-104,

vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 18 octombrie 2010 (f. d. 136, vol. I);

- proces-verbal de percheziție din 18 octombrie 2010 din automobilul

Mitsubishi Pagero n/î XXXXX condus de către Draguțan Condrat au fost ridicate

mai multe lucruri, inclusiv pachet de polietilenă cu masă vegetală de culoare verde

marijuană (f. d. 137, vol. I);

- Raportul de expertiză nr. 2883 din 24 noiembrie 2010 (f. d. 146-147, vol. I);

12

- procesul-verbal de stenografiere din 05 noiembrie 2010 (f. d. 210-213,

vol. I).

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod

penal, instanța de apel a constatat că Grozav Ivan, aproximativ în perioada anilor

2009-2010, primea de la Drăguțan Condrat diferite cantități de marijuană, care

conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, se atribuie la substanțe

narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, pe care le păstra,

transporta, distribuia ilegal în proporții mari, iar ulterior o comercializa diferitor

persoane contra sumei de 500 lei pentru fiecare pachețel, iar banii obținuți îi

transmitea lui Drăguțan Condrat.

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că Drăguțan

Condrat Gheorghe, aproximativ în perioada anilor 2009-2010, în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală și în perioadă de timp necunoscută,

ilegal cultiva și prelucra diferite cantități de marijuană, care conform listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006 se atribuie la substanțe narcotice, a căror

circulație în scopuri medicinale este interzisă, pe care le păstra, transporta și

distribuia ilegal în scop de înstrăinare și le înstrăina ilegal în proporții mari lui

Grozav Ivan cu scop de înstrăinare, care la rândul său, o înstrăina diferitor

persoane contra sumei de 500 lei pentru fiecare pachețel, iar banii obținuți îi

transmitea lui Drăguțan Condrat. În rezultatul percheziției efectuate la

18 octombrie 2010 la domiciliul lui Drăguțan Condrat amplasat pe str. XXXXXXX,

XXXXX, ap. XX din mun. XXXXXXX, a fost depistat și ridicat un pachet din polimer,

transparent, cu masă vegetală uscată, mărunțită, cu miros specific, care conform

raportului de expertiză nr. 2883 din 24 noiembrie 2010, reprezintă 2,74 grame de

marijuană, care conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor

care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, face

parte din categoria substanțelor narcotice.

Astfel, referitor la aceste circumstanțe, instanța de apel a considerat că

reieșind din materialele dosarului și materialul probator administrat, rezultă cu

certitudine concluzia că acțiunile prejudiciabile ale inculpaților Grozav Ivan și

Draguțan Condrat urmează a fi recalificate din infracțiunea prevăzută de art. 46,

2171 alin. (4) lit. b) Cod penal în cea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f)

Cod penal, și anume: a) în privința inculpatului Grozav Ivan după semnele

păstrarea, transportarea substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, și

înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, în proporții mari, de două sau mai

multe persoane, cu utilizarea drogurilor, a căror circulație în scopuri medicinale

este interzisă; și b) în privința inculpatului Drăguțan Condrat după semnele

semănatul, cultivarea, de plante care conțin substanțe narcotice, prelucrarea și

utilizare astfel de plante fără autorizare săvârșite în scop de înstrăinare, păstrarea,

transportarea, distribuirea ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, de două sau mai multe

persoane, cu utilizarea drogurilor, a căror circulație în scopuri medicinale este

interzisă în proporții mari.

13

Instanța de apel a concluzionat că în acțiunile inculpaților Draguțan Condrat și

Grozav Ivan nu se menține semnul calificativ prevăzut la art. art. 46, 2171 alin. (4)

lit. b) Cod penal acțiuni comise de un grup criminal organizat, ori în sensul legal

prevăzut la art. 46 Cod penal „Grup criminal organizat” este o reuniune stabilă de

persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe

infracțiuni. Organul de anchetă nu a prezentat dovezi cu referire la stabilitatea

presupusului grup organizat în scop de a comite crime, nu sa demonstrat prin

careva probe că această grupare ar fi fost organizată și convocată prealabil pentru

scopuri infracționale clare și bine determinate. Relațiile dintre persoanele

implicate în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare purta

un caracter ocazional și periodic, faptul prezenței înțelegerii prealabile dintre mai

multe persoane pentru aceste scopuri se regăsesc în încadrările calificative la

dispozițiile prevăzute la art. 217/1 alin. (3) lit. b) Cod penal și nu impun prin sine

încadrare conform art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, ori relațiile dintre infractori

nu au atins un grad înalt de organizare, relațiile dintre infractori nu țineau de o

stabilitate activă și organizatorică de susținere reciprocă, nu erau reglementate

individual obligațiunile între infractori ce ar fi garantat siguranța și succesul

scontat.

Instanța de apel a conchis întrunirea laturii obiective a infracțiunii prevăzută

de art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal, acțiuni care sunt contrare

prevederilor art. 2 alin. (1) și art. 29 alin. (1) al Legii cu privire la circulația

substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor nr. 382 din 06 mai 1999, ce

stipulează că, pe teritoriul Republicii Moldova se stabilesc restricții asupra

circulației substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor. Păstrarea și

depozitarea substanțelor narcotice și psihotrope se permit numai în scopuri

medicale și științifice.

Cu referire la răspunderea penală și sancțiunea aplicată inculpaților Grozav

Ivan și Drăguțan Condrat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (3) lit. b), c) și f) Cod penal, instanța de apel a reținut că, această normă

prevede pentru persoanele fizice pedeapsa cu închisoare de la 3 la 7 ani cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, astfel încât, în temeiul art. 16 alin. (4) Cod

penal, infracțiunea dată este una gravă.

În privința inculpatului Grozav Ivan nu au fost stabilite circumstanțe

atenuante. Totodată, în privința acestuia se reține circumstanța agravantă

prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. a) Cod penal - a) săvârșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru

alte fapte care au relevanță pentru cauză – or, acesta a fost anterior condamnat

prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 11 decembrie 2003 în baza

art. 55 Cod penal la amendă în mărime de 1 000 de lei (f. d. 38, vol. II).

Temeiuri de liberare a inculpatului Grozav Ivan de răspundere penală nu au

fost stabilite, se află la evidența medicului narcolog ca fiind consumator de hașiș.

În privința inculpatului Drăguțan Condrat nu au fost stabilite circumstanțe

atenuante sau agravante, precum nici temeiuri de liberare a acestuia de

răspundere penală.

Inculpatul Drăguțan Condrat anterior a fost judecat prin sentința Judecătoriei

Strășeni din 17 noiembrie 1995 în baza art. 119, art. 125 Cod penal la 5 ani

privațiune de libertate. Se află la evidența medicului narcolog din 18 octombrie

2010 ca și consumator de substanțe narcotice.

14

Totodată, instanța de apel a reținut că faptele imputate inculpatului Grozav

Ivan pentru infracțiunea prevăzută la art. 217 alin. (2) Cod penal au fost comise la

16 august 2010. Faptele imputate inculpaților Draguțan Condrat și Grozav Ivan

pentru infracțiune prevăzută la art. 290 alin. (1) Cod penal au fost epuizate la

19 octombrie 2010. Astfel, luând în calcul prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) și

lit. b) Cod penal, instanța de apel a constatat că, a expirat termenul pentru tragere

la răspundere penală. De asemenea, instanța de apel a relevat că în speță nu sunt

prezente careva temeiuri de întrerupere sau suspendare a termenului de

prescripție.

Subsidiar, a indicat că, reieșind din faptul că la data comiterii faptelor

infracționale imputate au expirat termenul de 2 ani și respectiv 5 ani de tragere la

răspundere penală, instanța de apel a ajuns la concluzia încetării procesului penal

de învinuire a inculpatului Grozav Ivan în ceea ce privește comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și inculpaților Grozav Ivan și Draguțan

Contrat de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 290 alin. (1) Cod penal.

avocatul Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan și inculpatul

Draguțan Condrat.

18.1. Procurorul, la 19 decembrie 2016, în termen, solicită admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare

în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 12) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau

faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- soluția de condamnare a inculpaților în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c) și f)

Cod penal este neîntemeiată și ilegală;

- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de

către procuror și a ajuns la concluzia reîncadrării acțiunilor inculpaților de la

art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal în baza 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal,

urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza sentinței de reîncadrare,

fapt ce pe caz n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin

general a probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- instanța de apel examinând apelul nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea

probelor care demonstrează vinovăția inculpaților Grozav Ivan și Drăguțan

Condrat de comiterea infracțiunii încriminate de către organul de urmărire penală,

reîncadrându-i acțiunile acestora în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal;

- instanța de apel recunoscându-i pe Grozav Ivan și Drăguțan Condrat vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), c), f) Cod penal, nu

a dat o apreciere obiectivă circumstanțelor de fapt ale cazului, împrejurări cu

certitudine confirmate prin declarațiile martorului Stețiuc Vladislav;

- declarațiile inculpaților în cadrul ședinței de judecată și în cea de apel, vin în

contradicție cu declarațiile inculpatului Grozav Ivan date în cadrul urmării penale

în calitate de bănuit, iar în fața instanței a revenit nejustificat asupra

recunoașterilor, acuzând că a fost influențat psihic de către colaboratorii de poliție

pentru a se autoincrimina și a mărturisi împotriva lui Draguțan Condrat;

15

- nu există niciun motiv de înlăturare a declarațiilor din faza urmăririi penale,

or, dacă susținerile sale ar fi reale precum că a fost influențat psihic de către

colaboratorii de poliție pentru a recunoaște vina și a mărturisi împotriva lui

Draguțan Condrat, se pune întrebarea legică, de ce nu a formulat plângere

împotriva polițiștilor care au exercitat presiuni asupra sa;

- revenirile inculpatului Grozav Ivan asupra nerecunoașterii vinei sunt

neîntemeiate, nu conțin o justificare reală și credibilă, iar pe de altă parte, primele

depoziții au fost date la un moment foarte apropiat de data comiterii faptei

infracționale și conțin amănunte pe care nici o persoană care nu ar fost implicată în

săvârșirea infracțiunii nu le-ar putea da;

- declarațiile inculpatului Grozav Ivan depuse în cadrul urmăririi penale

coroborează cu procesele-verbale de stenografiere a interceptărilor convorbirilor

telefonice dintre Drăguțan Condrat, Ursu Lilian și persoană pe nume Sergiu, dintre

Drăguțan Condrat cu Ursu Lilian și Grozav Ivan, dintre Drăguțan Condrat și Negru

Tudor;

- veridicitatea declarațiilor inculpatului Grozav Ivan din cadrul urmării penale

rezultă și din procesul-verbal de stenografiere a înregistrărilor audio și video

dintre colaboratorul DSO MAI și Grozav Vasile unde Grozav declară că Drăguțan îi

transmitea marijuana pentru comercializare;

- faptul comercializării substanțelor narcotice de către Grozav Ivan este

confirmat si prin faptul că la momentul reținerii acestuia, asupra sa au fost

depistate și ridicate mai multe pachețele de marijuana pe care urma să le

înstrăineze altor persoane și nicidecum cantitatea dată de substanțe narcotice nu

putea fi pentru folosință proprie.

18.2. Avocatul Cojocari Dumitru în numele inculpatului Grozav Ivan, declarând

recurs la 20 decembrie 2016, în termen, solicită admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 7), 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- în materialele dosarului lipsesc careva probe concludente care ar demonstra

existența unui grup criminal, membrii acestuia, distribuirea rolurilor și a altor

semne caracteristice unei grupări criminale;

- în decizie persistă invocații precum că Draguțan Condrat împreună cu alte

persoane au creat această grupare criminală, însă nefiind indicate careva date

concrete despre membrii presupusei grupări;

- nu s-a demonstrat de unde ar fi procurat Draguțan Condrat substanțele

narcotice, prin care metode le-ar fi preparat, cât și faptul vânzării acestora și a

prețului, nu există nici o achiziție de control;

- instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare declarațiile date în

faza de urmărire penală, de care ulterior, Grozav Ivan, s-a refuzat;

- instanța de fond corect a dispus achitarea pe capătul de acuzare potrivit

art. 46, 2171 alin. (4) lit. b), deoarece în cadrul urmăririi penale nu au fost

efectuate careva achiziții de control sau alte careva acțiuni speciale de investigații

care ar demonstra vânzarea de către Grozav Ivan a substanțelor narcotice;

- nici organul de urmărire penala, nici evident Colegiul Curții de Apel nu putea

da o apreciere justă și corectă a proporțiilor presupuselor substanțe narcotice a

căror proveniență nefiind stabilită;

- în dosar lipsește originalul apelului procurorului pe care l-a depus tardiv și

asupra tardivității căruia de asemenea urma să se expună instanța de apel.

16

18.3. inculpatul Draguțan Condrat, declarând recurs la 26 decembrie 2016, în

termen, a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu

menținerea sentinței.

În motivarea recursului, invocând temei de drept pct. 6), 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- procurorul a depus apel tardiv, nesolicitând repunerea acestuia în termen;

- instanța de apel la rejudecarea cauzei trebuia să examineze din nou

registrele de intrare a corespondenței a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

dosarul de supraveghere a procurorului, pentru a se convinge de existența apelului

declarat la data de 10 iulie 2013 cu stampila de intrare a Judecătoriei;

- instanța de apel nu a executat indicațiile instanței ierarhic superioare, mai

mult ca a pus la baza deciziei declarațiile inculpaților date la urmărirea penală, pe

care ultimii nu le-au susținut atât în instanța de fond, cât și în apel;

- instanța de apel nu a interogat careva martori, nu a examinat careva probe

suplimentare, ci doar s-a rezumat la aprecierea diferită a probelor examinate în

prima instanță, deși în cazul sentinței de achitare instanța de apel este obligată să

verifice toate probele ca primă instanță;

- a depus declarații fiind amenințat cu răfuială fizică de către polițiști;

- prin decizia Curții Supreme de Justiție cauza a fost trimisă din nou la

rejudecare cu indicații concrete, printre care necesitatea audierii martorilor în

instanța de apel, în special examinarea ca primă instanță a episodului legat de

traficul de droguri, deoarece prima instanță nu s-a expus în sentință pe acest capăt

de acuzare;

- examinând cazul în ordine de apel instanța nu a putut să dea o soluție nouă

și să-l condamne pe Drăguțan Condrat pe art. 2171 Cod penal, deoarece nu a

examinat în fond cauza, iar prima instanță nu s-a expus pe acest capăt de acuzare.

concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal constată, că recurenții invocă temeiurile de drept prevăzute de

pct. 6), 7), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6)instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

17

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 7)instanța a admis o cale de

atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv; 8)nu au fost întrunite

elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru

o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția

cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; 12)

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 436 al.(2) Cod de

procedură penală pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la

soluționarea recursului.

Astfel, Colegiul penal atestă, că la rejudecarea cauzei instanța de apel n-a

executat indicațiile instanței de recurs, admițând erori de drept, ce nu pot fi

corectate în instanța de recurs, cauza urmând a fi remisă la rejudecare în aceeași

instanță de apel în alt complet de judecată.

În acest sens Colegiul lărgit menționează, că instanța de apel în textul deciziei

sale nu menționează, că dosarul penal se află în rejudecare și nu indică în mod

expres asupra indicațiilor date pentru rejudecare de către instanța de recurs,

instanța de apel examinând cauza fără a ține cont de acestea, precum și fără a

respecta legislația de procedură penală și practica judiciară constantă.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi

apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității,

iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de

judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea

tuturor probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept,

în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

18

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare.

Totodată, potrivit art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de

judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe, la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Astfel, în caz de admitere a apelului și rejudecării cauzei, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța de fond, care

cerințe ale legii au fost încălcate de către această instanță, apoi motivele adoptării

soluției date de instanța de apel.

Instanța este obligată la examinarea probelor care confirmă vinovăția sau

nevinovăția persoanei, să argumenteze motivele admiterii sau respingerii probelor

atât de învinuire, cât și cele de apărare. În orice caz se supun analizei toate probele,

indiferent de faptul că sunt cuprinse în dosarul penal sau prezentate de către părți

în ședință.

Colegiul lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întocmai respectate la rejudecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs.

Colegiul lărgit constată, că potrivit procesului verbal al ședinței de judecată

(f. d. 124 – 125, vol. III), instanța de apel, deși supune verificării un șir de probe, în

decizia emisă face referire la alte probe, care nu au fost verificate de către instanța

de apel, dar care, în opinia instanței, demonstrează vinovăția inculpaților și anume:

declarațiile inculpatului Grozav Ivan date la etapa de urmărire penală în calitate de

învinuit (f. d. 131 – 132, vol. I); declarațiile lui Draguțan Condrat date la etapa

urmării penale în calitate de bănuit și învinuit (f. d. 157, 171 – 172, vol. I);

declarațiile martorului Novacov Igor date la etapa urmării penale și susținute în

ședința de judecată a primei instanțe (f. d. 28 – 31, 104, vol. II); declarațiile

martorului Bălănescu Andrei date la etapa urmării penale și susținute în ședința de

judecată a primei instanțe (f. d. 28 – 31, 105, vol. II); declarațiile martorului Sîrbu

Octavian date la etapa urmării penale și susținute în ședința de judecată a primei

instanțe (f. d. 30, 106 – 107, vol. II); declarațiile martorului Cigoreanu Gheorghe

date la etapa urmării penale și susținute în ședința de judecată a primei instanțe

(f. d. 28 – 31, 111, vol. II); procesul-verbal de percheziție corporală a lui Grozav

Ivan din 16 august 2010 (f. d. 7, vol. II); procesul-verbal de examinare medicală de

constatare a stării de ebrietate nr. 2879 din 16 august 2010 a lui Grozav Ivan

(f. d. 15 - 16, vol. II); încheierea privind autorizarea percheziției corporale legală

din 17 august 2010 în privința lui Grozav Ivan (f. d. 19, vol. II); raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 459 din 18 august 2010 privind concluzia făcută -

masa vegetală de culoare verzuie*cafenie împachetată în 5 pachete de hârtie

cantitate totală 8, 75 grame ridicate în cadrul percheziției corporale a lui Grozav

Ivan sunt marijuană – substanță narcotică preparată în mod artizanat din plante de

cânepă (canabis) și care nu sunt utilizate în scopuri medicinale (f. d. 22 - 25, vol. II);

proces-verbal de percheziție din 19 octombrie 2010 la domiciliul lui Grozav Ivan

din com. XXXXXX, str. XXXXXXX XX unde a fost depistat și ridicat pistol de model

,,Mauzer” și 50 cartușe calibrul 6, 35 (f. d. 63); Raport de expertiză logistică

19

nr. 2846 din 29 octombrie 2010 prin care s-a făcut concluzia că pistolul de model

,,Mauzer” ridicat de la domiciliul lui Grozov Ivan se atârnă la categoria arme de foc

cu țeavă ghintuită, 50 cartușe calibru 6,35 mm se atribuie la categoria muniții

(f. d. 50-51, vol. I); stenograma convorbirilor dintre Grozav Ivan și lucrătorul

operativ a MAI conform căruia se confirmă faptul cumpărării pistolului model

,,Mauzer” de la Draguțan Condrat contra sumei de 300 euro (f. d. 93 – 104, vol. I),

declarațiile martorului Bostănică Gheorghe date la etapa urmării penale (f. d. 214 –

215, vol. I); proces-verbal de percheziție din 18 octombrie 2010 la domiciliul

concubinei lui Draguțan Condrat, Ursachi Raisa (f. d. 136, vol. I); proces-verbal de

percheziție din 18 octombrie 2010 din automobilul lui Draguțan Condrat (f. d. 137,

vol. I); Raport de expertiză nr. 2883 din 24 noiembrie 2010 (f. d. 146 – 147, vol. I);

proces-verbal de stenografiere din 05 noiembrie 2010 (f. d. 210 – 213, vol. I).

Mai mult decât atât, ținând cont de dispozițiile art.6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum acestea au

fost interpretate și aplicate, cât și de prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță,

instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia

în ședința de judecată a instanței de apel.

Instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,

bazându-se exclusiv pe lucrările primei instanțe, care conțin declarațiile

martorilor și ale inculpatului din același dosar, în temeiul cărora a fost achitat de

prima instanță.

În conformitate cu prevederile art.26 alin.(3) Cod de procedură penală și

jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, sarcina probatoriului

în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel revine

acuzatorului de stat în virtutea funcției lui procesuale (art.51, 53, 320 Cod de

procedură penală). Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în

hotărîrea Capean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în materie

penală, problema administrării probelor trebuie să fie abordată prin prisma

art.6 §2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină

acuzării.

După o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de

stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului,

cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură

să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Administrarea respectivelor mijloace de probă se desfășoară după regulile

generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce

permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau

martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.

Celelalte declarații și probe materiale în acuzare examinate în prima

instanță, urmează în mod obligatoriu să fie verificate prin citirea lor în ședința

de judecată a instanței de apel de către procuror.

20

Instanța de apel, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță,

poate din oficiu să verifice probele administrate de prima instanță, însă fără a

înrăutăți situația inculpatului.

Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și

încălcarea prevederilor art.24 și art.26 Cod de procedură penală, care obligă

acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, să

solicite audierea inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de

judecată probe în susținerea acuzării înaintate, urmează să fie apreciată ca

nesusținere a acuzării în privința inculpatului în cadrul examinării apelului

declarat împotriva sentinței de achitare. În atare situație apelul procurorului

urmează să fie respins ca nefondat.

Colegiul penal în acest sens atestă, pe lângă faptul că instanța de apel a pus la

baza deciziei de condamnare probe neverificate în cadrul ședinței de judecată,

neconsemnate în procesul-verbal al acesteia, se mai constată și faptul, că instanța

de apel n-a cercetat suplimentar careva probe, ba mai mult decât atât, a respins fără

careva motivare solicitările apărării de interogare suplimentară a martorilor ( f. d.

122 v. 3), recunoscând ulterior în textul deciziei că martorii specificați au făcut

declarații divergente la diferite etape a examinării cauzei ( f. d. 144 v.3), totodată

apreciind aceste declarații contradictorii în defavoarea inculpaților.

De asemenea Colegiul penal subliniază, că contrar prevederilor legale și a

practicii judiciare constante expuse supra, instanța de apel n-a executat indicațiile

instanței de recurs, care a statuat că între declarațiile inculpaților de la urmărirea

penală și din cadrul ședinței de judecată există contradicții esențiale, cărora nu li

s-a dat nici o apreciere. În acest sens Colegiul penal atestă că declarațiile

inculpaților din cadrul ședinței de judecată a instanței de apel ( f. d. 117-119 v. 3)

nici nu au fost semnate de către aceștea, deși sunt contrasemnate de către

președintele ședinței de judecată și de grefier, astfel că orice apreciere a acestora

rămâne, în opinia Colegiului penal, a fi formală și lipsită de careva suport.

Astfel, Colegiul menționează, că nerespectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală în cauza dată impun casarea hotărârii pronunțate, reieșind și din

faptul că instanța de fond a dispus încetarea procesului penal în privința

inculpaților Grozav Ivan și Draguțan Condrat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal cu

liberarea acestora de la răspundere penală în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal, Grozav Ivan în baza art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal a fost achitat, pe

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar Draguțan Condrat în baza

art. 290 alin. (1) Cod penal a fost achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat, de aceea probele puse de către instanța de apel la baza deciziei pronunțate

urmau a fi cercetate potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Colegiul penal de asemenea reiterează că și jurisprudența CtEDO susține, că

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,

bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile

martorilor și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese

21

încetat procesul în primă instanță. Instanța de apel urmează să procedeze la o

nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării solicitați de părți

(hotărârile CtEDO Popovici c. Moldovei din 27 noiembrie 2007 și Dănila c.

României din 8 martie 2007).

Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor

constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea învinuitului (hotărârea Spînu c. României din 29 aprilie

2008).

La fel, relevantă speței este și cauza CEDO - Manoli v. Republica Moldova din

28 februarie 2017, potrivit căreia Curtea Europeană a statuat că autoritatea

responsabilă de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar

trebui, în principiu, să asculte victimele, învinuitul și martorii în persoană și să

evalueze credibilitatea acestora (a se vedea, Kashlev v. Estonia, nr. 22574/08, §§

48-50, 26 aprilie 2016) și că evaluarea credibilității este o sarcină complexă care

nu poate fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei înregistrări a declarațiilor

lor, cu atât mai mult în cazul în care sunt avute în vedere doar unele declarații.

În conformitate cu principiul contradictorialității în procesul penal,

reglementat de art. 24 Cod de procedură penală, urmărirea penală, apărarea și

judecarea cauzei sunt separate și se efectuează de diferite organe și persoane.

Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă

în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii.

În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală,

sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului.

Ignorarea jurisprudenței CtEDO și încălcarea prevederilor art. 24, 415 alin.

(21) din Codul de procedură penală lezează drepturile inculpaților la un proces

echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenție.

De asemenea instanța de recurs ține să menționeze faptul, că instanța de

apel în decizia sa nu s-a expus asupra argumentelor apărării cu privire la

omiterea de către procuror a termenului de depunere a apelului.

În acest sens Colegiul penal menționează, că deși instanța de recurs n-a dat

indicații directe în ce privește verificarea termenului depunerii apelului de către

procuror, aceasta a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 21

decembrie 2015, prin care ultima a executat indicațiile expuse în decizia

anterioară a Curții Supreme de Justiție din 28 aprilie 2015 privind termenul de

depunere a apelului de către procuror.

Cu referire la aceste argumente Colegiul penal subliniază, că dosarul a fost

trimis la rejudecare la recursul inculpaților, care conținea invocările cu privire la

omiterea de către procuror a termenului de depunere a apelului, asupra cărora

instanța de recurs a omis să se expună în decizia din 24 mai 2016, în acest mod,

în situația, când instanța de apel a lăsat aceste argumente fără soluționare, și

22

anume nu s-a expus asupra invocărilor privind lipsa în materialele dosarului a

apelului original al procurorului datat cu 10.07.2013 (f. d. 148 v. 2), decizia

instanței de apel nu poate fi menținută și din aceste considerente.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul penal statuează că, erorile comise

de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, de aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Chișinău urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, precum și motivele de casare expuse în deciziile anterioare ale

instanței de recurs în speța examinată, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o apreciere cuvenită

cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă a cauzei, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare, declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, de către avocatul Cojocari Dumitru în numele

inculpatului Grozav Ivan și de către inculpatul Draguțan Condrat, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2016

privindu-i pe Grozav Ivan XXXX și Draguțan Condrat XXXXX, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Inculpații Grozav Ivan XXXXX și Draguțan Condrat XXXXXXX, urmează a fi

eliberați imediat din penitenciar dacă nu au de executat pedeapsa închisorii sau

măsura preventivă – arestul, în baza altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 28 iunie 2017.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Mardari Dumitru

Cobăneanu Ala

Ghervas Maria

Stratulat Galina

23