1ra-603/2017 — art.187 alin.5 Cod penal

1ra-603/2017 — art.187 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul 1ra-603/17

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

24 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Nadejda Toma,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Lupacescu Veaceslav în numele inculpatului Prodanov Andrii, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Edineț din 17 iunie 2016 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, în

cauza penală în privința lui

Prodanov Andrii Xxx,

născut la xxx, originar din xxx, domiciliat xxx

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală legal executată.

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 187 alin.(5) Cod penal la 12 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul lui BC „xxx” SA

prejudiciul material în mărime de xxx lei, iar în beneficiul CA „xxx” SA

prejudiciul material de xxx lei.

Andrii făcând parte dintr-un grup criminal organizat, în noaptea spre 21

octombrie 2015, în jurul orelor 0310, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu alte persoane, cauza penală în privința cărora a fost

disjungată într-o procedură separată, purtând pe cap cagule, au pătruns în

incinta Casei de Cultură din or. xxx, str. xxx, unde, prin surprindere l-au

atacat pe paznicul xxx, imobilizându-l cu lanțuri de unică folosință din

1

material sintetic, aplicându-i o lovitură cu pumnul în regiunea feței,

cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 782 din

22.10.2015 leziuni corporale ușoare. Apoi, cu instrumente speciale au

deteriorat bancomatul ce aparține BC „xxx” SA, sustragând în mod deschis

mijloace bănești în sumă de xxx lei, astfel cauzându-i „xxx” SA un prejudiciu

material în proporții deosebit de mari în sumă totală de xxx lei.

avocatul acestuia Lupacescu Veaceslav, care au solicitat:

- inculpatul, care invocând nevinovăția sa, solicită achitarea de sub

învinuirea adusă, indicând că nu au fost prezentate probe care ar demonstra

vinovăția în fapta imputată. Astfel, la baza sentinței de condamnare au fost

puse doar declarațiile paznicului Casei de Cultură, însă nu a avut loc

confruntarea cu el. La fel, a menționat că recunoașterea vinovăției în cadrul

urmăririi penale nu poate să fie luată în considerație, deoarece a depus

declarații fiind maltratat de colaboratorii de poliție, iar careva măsuri referitor

la plângerea sa nu au fost luate.

- avocatul, casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare,

menționând că motivele apelului vor fi expuse ulterior.

2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate.

probelor și circumstanțelor din dosar, a apreciat probele cauzei din punct de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungând la concluzia de vinovăție

a inculpatului Prodanov A. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187

alin.(5) Cod penal.

Totodată, instanța a conchis că declarațiile inculpatului potrivit căruia

acesta nu își recunoaște vinovăția, nu corespund adevărului și constituie un

mijloc de apărare și evitare a pedepsei pentru infracțiunea comisă, or,

declarațiile acestuia sunt combătute prin celelalte probe administrate în cursul

urmăririi penale și cercetate în ședința instanței de fond și apel.

Cât privește argumentele apelantului că inculpatul în cadrul audierii

sale în calitate de bănuit a depus declarații prin aplicarea violenței, fiind

supus presiunii psihice, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate,

menționând în acest sens următoarele.

2

Prin ordonanța procurorului r-lui Edineț, A. Șevciuc din 20 ianuarie

2016, s-a dispus neînceperea urmăririi penale și clasarea procesului penal, în

legătură cu declarațiile inculpatului Prodanov A. precum că a fost supus unor

presiuni psihice în momentul audierii lui în calitate de bănuit, fiind maltratat

și impus să recunoască vina. Astfel, prin ordonanța nominalizată, s-a

confirmat că în privința lui Prodanov A. nu a fost aplicată violența fizică sau

psihică, fapt care este dovedit prin declarațiile sale, precum și materialele

anexate, unde la audierea sa în calitate de bănuit și învinuit, prezentarea

materialelor de urmărire penală, acesta nu a făcut careva declarații și nu a

înaintat demersuri privind maltratarea sa de către colaboratorii poliției IP

Edineț. Prin urmare, instanța de apel a conchis că, nu s-a stabilit faptul

aplicării violenței fizice sau psihice în privința lui Prodanov A., sau, în

perioada de la audierea acestuia în calitate de bănuit (21.10.2015, f.d.72, 85

vol.I) și până la audierea în cadrul ședinței de judecată în calitate de inculpat

(28.01.2014), ultimul nu a întreprins nici o măsură în vederea stabilirii situației

de maltratare a sa, atât timp cât legislația procesual-penală prevede

posibilitatea înaintării de către bănuit/învinuit a plângerilor, în speță, în

legătură cu constatarea faptului că, acesta a fost maltratat de colaboratorii de

poliție al IP Edineț.

Mai mult ca atât, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 785

din 21.10.2015, vătămările corporale depistate la Prodanov A. și anume plăgi

la cap și față, echimoze în regiunea lombară pe dreapta și gamba stângă, au

fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur, contondent, posibil ca

rezultat al accidentului produs, fiind calificate ca vătămări corporale ușoare

cu dereglarea sănătății de scurtă durată (f.d.139, vol.I).

La fel, instanța a conchis că zilele în care Prodanov A. a depus declarații

în calitate de bănuit și învinuit, recunoscând participarea sa la jaf, nu

corespund datelor în care el a fost plasat în izolatorul preventiv al IP Edineț,

ceea ce denotă că afirmațiile apărării referitor la maltratarea inculpatului este

declarativă.

Cât privește lipsa în speță a unor rapoarte de expertiză biologică,

inclusiv și asupra corpurilor delicte, care ar demonstra legătura lor cu

inculpatul, instanța a conchis că acest argument nu poate fi reținut, or aceste

concluzii nu pot fi exacte, care fiind apreciate în raport cu alte probe

administrate, confirmă că inculpatul a fost reținut în apropierea locului unde

3

a încercat de a fi ascunse unele din obiectele infracțiunii, în automobilul său

fiind depistate o parte din aceste obiecte, precum și Prodanov A. fiind

recunoscut de paznicul Casei de Cultură, mai mult ca atât inculpatul a depus

depoziții de recunoaștere a vinovăției, ceea ce confirmă complicitatea lui

asupra faptei comise.

Lupacescu V. în numele inculpatului, care, invocând temeiurile prevăzute la

art. 427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În argumentarea recursului a indicat că instanța de apel nu a apreciat și

nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în apel referitor la faptul că a

fost emisă o sentință de condamnare ilegală, fiind apreciate incorect probele

prezentate de partea apărării, nerespectând prevederile art. 101 CPP.

Astfel, la baza sentinței ca probă directă, greșit s-a pus declarațiile

martorului Omeleanciuc V., depuse în cadrul ședinței de judecată, care se

contrazic cu cele depuse anterior la etapa urmăriri penale și cu circumstanțele

de fapt.

Totodată, nu s-a dat aprecierea corespunzătoare nici corpurilor delicte,

acestea fiind enumerate doar, fără a aprecia importanța pentru caz fiecare

obiect recunoscut ca probă, ce circumstanță dovedesc obiectele date, precum

și care este legătura cauzală a lor cu cazul din speță, la ce au servit aceste

obiecte în timpul comiterii infracțiunii și cine le-a folosit.

La fel, instanța ilegal și nemotivat l-a recunoscut vinovat pe Prodanov

A. în baza declarațiilor acestuia depuse la etapa urmăririi penale în calitate de

bănuit și învinuit, unde a recunoscut vinovăția, necătând la faptul că

declarațiile date au fost depuse sub influența colaboratorilor de poliție.

În cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că renunță la

declarațiile anterioare, deoarece la etapa urmăririi penale a fost impus să

mărturisească împotriva sa, de nenumărate ori a fost influențat psihic și fizic

din partea organelor de poliție.

Organul de urmărire penală a încălcat normele de drept și drepturile lui

Prodanov A., deoarece inculpatul fiind cetățean al altui stat și anume al

Ucrainei a fost reținut, arestat și supus acțiunilor de urmărire penală, fără a fi

înștiințată ambasada Ucrainei în R. Moldova. Astfel, Prodanov A. a fost lezat

de dreptul de a fi asistat de suport juridic al statului său.

4

Consideră că recunoașterea de către inculpat a vinovăției poate fi pusă

la baza sentinței de condamnare numai dacă ea este confirmată în cumul cu

alte probe administrate și apreciate de către instanță.

Însă, din cele relatate instanțele judecătorești au apreciat declarațiile

anterioare a lui Prodanov A. ca unele veridice, necătând la faptul că acestea se

contrazic cu lalte probe.

Astfel la baza unei sentințe nu pot servi în calitate de probe declarațiile

de recunoaștere a vinovăției depuse la urmărirea penală, de care ulterior

inculpatul a renunțat.

Instanța de apel nu a luat în considerație că instanța de fond a încălcat

principiile de bază a procesului penal stipulat în norma art. 19 Cod de

procedură penală – accesul liber la justiție.

La fel, a menționat că instanța de fond nemotivat a ignorat cererea

apărării ca și argumentele privind omiterea termenului urmăririi penale de

către organul de urmărire penală, indicând că nu poate acest temei de a

constitui temei de achitare a inculpatului. Concluziile date contravin

prevederilor art. 230 alin.(2) CPP.

În speță, termenul de urmărire penală a fost omis de organul de

urmărire penală la data de 19.11.2015, prin urmare acțiunile de urmărire

efectuate ulterior, duce la nulitatea acestor acte, ca fiind efectuate peste

termen.

Luând în considerație cele relatate, contrar art. 389 CPP, instanțele

judecătorești au emis o hotărâre de condamnare în baza unor presupuneri,

dar nu în baza probelor pertinente, concludente și veridice, confirmată prin

ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de avocatul Lupacescu V. în numele inculpatului,

solicitând inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că

recurentul solicită casarea hotărârilor contestate, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare. Astfel, recurentul nefiind de acord cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele date nu se conțin în temeiul

prevăzut de art. 427 alin.(1) CPP. Prin urmare, instanțele inferioare, au

verificat, s-au pronunțat și apreciat fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, just au constatat

5

circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile

inculpatului.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă ca temei de casare a

hotărârilor contestate art. 427 alin. (1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală,

care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise în instanțele de fond și de apel în cazul când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii ori faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul conchide că, motivele invocate de recurent nu sînt aplicabile

din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg

acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acestuia

nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul în numele lui Prodanov A.

invocă dezacordul cu aprecierea probelor și a vinovăției inculpatului în

comiterea jafului.

Prin urmare instanța de recurs consideră că, instanța de apel just a

constatat ca fiind dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea

jafului, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit prin

pătrundere în încăpere, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață, săvârșit de

un grup criminal organizat și cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, și

acțiunile acestuia fiind corect încadrate în baza art. 187 alin. (5) Cod penal,

fapt demonstrat prin probele cercetate, corect apreciate, cu respectarea

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

6

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblul din punct de vedere al coroborării lor.

Necătând la faptul că, inculpatul vina nu a recunoscut, instanțele de

fond și apel au constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin: -

declarațiile martorului xxx, care a declarat că, din anul 2009, activează în calitate

de paznic la Casa de Cultură din or. xxx. În ziua în care s-a produs incidentul

el se afla la serviciu în locul colegului său pe nume „Valeriu” care l-a rugat să-

l înlocuiască. Astfel, intrând în schimb, la 20.10.2015, ora 1700, a verificat dacă

geamurile și ușile sunt încuiate. La momentul preluării schimbului nu a

observat nimic suspect, totul era în regulă. Localul Casei de Cultură are două

intrări, din față și din spate. După miezul nopții, aproximativ la ora 0300, a

auzit un zgomot de la ușa din spate, după care a observat o persoană mascată,

care apropiindu-se i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față, de la ce a pierdut

cunoștința. Revenindu-și a constatat, că este imobilizat, mâinile și picioarele

fiindu-i legate cu fire din masă plastică, iar alături de el fiind o persoană

mascată, afirmă că era inculpatul Prodanov A. Astfel, chiar dacă avea fața

acoperită cu mască medicinală, l-a recunoscut după voce, deoarece discutau

între ei și anume inculpatul l-a întrebat în limba rusă dacă are copii și nepoți,

avertizându-l, că nu-l va maltrata, dacă va sta cuminte, administrându-i și o

pastilă, în momentul în care i se făcuse rău. A înțeles că în local se mai aflau

alte persoane, de gen masculin, însă nu îi poate caracteriza deoarece nu îi

văzuse, însă îi auzea cum comunicau. În local intrase cel puțin trei persoane,

unul se afla permanent lângă el, iar ceilalți se aflau în preajma bancomatului

de unde se auzeau lovituri, scârțâituri, sunete de ferestrău mecanic,

înțelegând, că-l deteriorează în vederea sustragerii mijloacelor bănești, acțiuni

ce au durat până la orele 04 00. Ulterior, unul dintre atacatori, posibil și

inculpatul i-a dezlegat mâinile, părăsind cu toții încăperea; - reprezentanții

părții civile BC „xxx” SA, CA „xxx” SA, precum și probele materiale - procesul-

verbal de autosesizare din 21.10.2015, potrivit căreia OUP al SUP al IP Edineț s-a

autosesizat pe marginea informației înregistrate la Dispeceratul IP Edineț,

parvenită de la polițistul SPS Platon N. referitor la atacul comis de către

persoane necunoscute ce purtau cagule pe cap asupra paznicului Casei de

Cultură din or. xxx, cu aplicarea în privința lui xxxx a violenței nepericuloase

și deteriorarea bancomatului ce-i aparține BC “xxx” SA, de unde au fost

sustrase mijloace bănești aproximativ de xxx lei; - procesul-verbal de cercetare la

7

fața locului din 21.10.2015 cu planșa fotografică, fiind supus cercetării localul

Casei de Cultură or. xxx, unde s-a constatat deteriorarea bancomatului

amplasat în incinta Casei de Cultură; - procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 21.10.2015 cu fototabel, fiind cercetat porțiunea de drum pe traseul M-14

din direcția s. Chetroșica Nouă, r-nul Edineț. Pe partea dreaptă a traseului la o

distanță de 10,5 m. de la acostament, au fost depistate parțial îngropate 3 lăzi

goale (caserole) în care se aflau bancnotele sustrase din bancomatul deteriorat,

precum pe o distanță de aproximativ 50 m se observă urme de accident rutier,

unde s-a depistat trei lațuri din plastic nefolosite, o cagulă de culoare neagră

confecționată din căciulă, o cutie din masă plastică asemănătoare cu caseta

pentru bancnotele plasate în bancomat, o pereche de mănuși de culoare

neagră pentru lucru, o mănușă de culoare gri, o unealtă din metal și firele de

plastic de unică folosință; - informația telefonică din 21.10.2015, ora 0435,

înregistrată la Dispeceratul IP Edineț de la o persoană necunoscută precum că

pe traseul Cupcini-Brătușeni s-a produs un accident rutier; - copia schiței

accidentului rutier produs pe traseul M-14 la intersecția cu s. Gașpar, r-nul

Edineț, întocmit cu participarea șoferilor automobilelor implicate în accident

Lesnic M. și Prodanov A.; - procesul-verbal de cercetare la fața locului accidentului

rutier, unde au fost cercetate automobilele implicate în accident, automobilul

de model xxx, de culoare sură cu n/î transnistrene xxx, din salonul căruia au

fost ridicate mai multe bunuri, printre care două măști medicinale, o sticlă de

culoare verde tăiată sus cu inscripția “Ессентукий 17” în care se află 14

obiecte din metal ascuțite la vârfuri „Arici”. În portbagajul automobilului au

fost depistate mai multe bunuri, inclusiv o stație radio de culoare neagră de

firma “Kendwood”, 11 lațuri de masă plastic nefolosite, o pereche de mănuși

pentru construcție, o cheie pentru roti, un cric, doua ciocane, un telefon de

model “Samsung” de culoare neagră cu ecranul deteriorate în care se află

două cartel SIM a companiei “Kyivstar” și “Orange”; - procesul-verbal de

reconstituire a faptei la locul comiterii infracțiunii din 21.10.2015 cu fototabelul, cu

participarea lui Prodanov A., unde ultimul benevol a descris acțiunile

infracționale întreprinse împreună cu alte persoane, și anume cum au jefuit

bancomatul amplasat în incinta Casei de Cultură din or. xxx; - informația din

Sistemul Informațional “WEB Acces”, potrivit căreia Prodanov A. împreună cu o

altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjungată, au ieșit din R.

Moldova la data de 04.08.2015 prin punctul de trecere a frontierei Otaci-

8

Moghiliov-Podolsk și tot prin același punct de trecere a frontierei au intrat la

20.08.2015; - ordonanță și proces-verbal de ridicare din 21.10.2015, unde din

s.Mihalășeni, r-nul Ocnița, din automobilul de model “xxx”, cu n/î franceze,

care aparține lui xxx au fost ridicate mai multe bunuri materiale; - proces-verbal

de examinare a obiectului și ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte;

- raport de expertiză medico-legală nr. 782 din 22.10.2015, potrivit căruia lui xxx i-

a fost cauzat vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă

durată; - raport de expertiză medico-legală nr. 785 din 21.10.2015, în urma

examinării lui Prodanov A. s-au stabilit vătămare corporală ușoară cu

dereglarea sănătății de scurtă durată, leziunile corporale depistate au fost

cauzate în accidentul rutier cauzat la 21.10.2015, orele 0400; - proces-verbal de

percheziție din 23.10.2015; - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte

din 26.10.2015, precum și alte probe.

Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă tuturor probelor

administrate, stabilind corect vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate și încadrarea juridică a faptei.

Colegiul penal consideră că instanțele judecătorești corect au apreciat

critic declarațiile inculpatului Prodanov A. depuse în cadrul ședinței instanței

de fond și în instanța de apel care nu și-a recunoscut vina, deoarece Prodanov

A. fiind audiat în calitate de bănuit la etapa urmăririi penale a recunoscut

bănuiala adusă, relatând evenimentele petrecute, mai mult că el personal a

indicat că, „la locul accidentului rutier salvarea și poliția au ajuns concomitent.

Colaboratorii de poliție au cerut actele de la automobil, ulterior, el a plecat cu salvarea

la SR Edineț, unde i s-a acordat ajutorul medical necesar, după care a plecat.

Leziunile corporale le-a primit în urma accidentului rutier. La poliție nu a fost

maltratat și nu are pretenții față de colaboratorii de poliție, procesul-verbal din

cuvintele lui este scris corect, fiindu-i citit în glas, pentru ce și semnează” (f.d.72-74,

Vol.I).

Ulterior, Prodanov A. a depus declarații analogice în timpul

reconstituirii faptei din 21.10.2015, declarații ce au fost înregistrate video, care

au fost susținute și la audierea acestuia în calitate de învinuit, în prezența

avocatului (f.d.75-81, 152, vol.I).

Prin urmare, anume aceste declarații depuse de inculpat coraborează cu

celelalte probe, inclusiv și cu declarațiile martorului xxxx care confirmă că

Prodanov A. a participat la comiterea jafului.

9

Referitor la argumentele avocatului precum că instanțele judecătorești

la baza condamnării lui Prodanov A. au pus declarațiile ultimului în calitate

de bănuit și învinuit care a fost supus presiunii psihice, astfel declarațiile fiind

date în rezultatul aplicării violenței, necătând la faptul că Prodanov A. a

renunțat la declarațiile anterioare, instanța ține să menționeze că, instanțele de

fond corect au reținut ca veridice declarațiile acestuia la acea etapă, deoarece a

fost efectuat un control deplin și suplimentar a circumstanțelor indicate de

către inculpat, pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, iar prin

ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale din 20.01.2016 au fost

verificate declarațiile lui Prodanov Andrii, privind maltratarea sa de către

colaboratorii de poliție din cadrul IP Edineț, astfel dispunându-se neînceperea

urmăririi penale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu

clasarea procesului penal (f.d.135-136, vol.III).

Mai mult, ordonanța nominalizată nu a fost contestată de către partea

apărării.

Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii

incriminate, nu poate servi temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că,

în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu

certitudine vina acestuia în comiterea infracțiunii nominalizate, iar cele

invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de

recurs, drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se

scopul evitării răspunderii penale.

La fel, neîntemeiate sunt și motivele recurentului, precum că instanțele

judecătorești au pus ca probă directă la baza soluției de condamnare

declarațiile martorului xxx care sunt contradictorii cu cele depuse anterior la

etapa urmăririi penale, astfel urma a fi pusă la îndoială veridicitatea

declarațiilor martorului, deoarece la adoptarea hotărârilor de condamnare,

instanțele de judecată nu s-au axat doar pe declarațiile martorului enumerat

mai sus, ci pe cumulul de probe pertinente și concludente administrate în

cauza penală, astfel probele acumulate dovedesc cu certitudine vina

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Dimpotrivă, veridicitatea

declarațiilor martorului dat sunt confirmate prin celelalte probe administrate,

astfel încât contradictorialitatea invocată de recurent nu denotă caracterul

ilegal al hotărârilor contestate.

10

În acest sens, instanța reține inclusiv declarațiile inculpatului depuse la

urmărirea penală în calitate de bănuit care a relatat că, el i-a aplicat o lovitură

paznicului cu mâna în regiunea gâtului, spunându-i să stea liniștit. A stat permanent

lângă el, iar când paznicul s-a simțit rău, el i-a administrat o pastilă … Înainte de a

părăsi clădirea Casei de Cultură, el i-a dezlegat mâinele paznicului, fapt confirmat

prin declarațiile martorului xxx, or aceste circumstanțe puteau fi cunoscute

doar persoanelor care s-au aflat la locul faptei.

Lipsit de temei este și afirmația părții apărării, precum că instanțele de

fond nu au dat aprecierea corespunzătoare corpurilor delicte care au fost

menționate și puse la baza sentinței de condamnare, menționând că au fost

enumerate mai multe obiecte fără a indica importanța acestora pe caz, care

este legătura cauzală a lor cu speța, cine le-a folosit și care din aceste obiecte

le-a folosit inculpatul la comiterea infracțiunii, deoarece după cum rezultă din

materialele cauzei, imediat după comiterea jafului, inculpatul Prodanov A. a

fost implicat în accident rutier.

Astfel, lucrurile ridicate, fixate în procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 21.10.2015, întocmit nemijlocit cu participarea lui Prodanov A.,

ulterior recunoscute în calitate de corpuri delicte în prezenta cauză penală,

confirmă cu certitudine faptul că aceste lucruri au fost depistate în

automobilele inculpatului și a lui Lesnic M., prin urmare ele dovedesc faptul

pregătirii minuțioase a lui Prodanov A. și a altor persoane în privința cărora

cauza penală a fost disjungată, la comiterea infracțiunii de jaf, precum și

dobândirea, înzestrarea prealabilă cu echipamente, unelte, instrumente

special necesare la comiterea infracțiunii, inclusiv și utilizarea mijloacelor

tehnice – stațiile radio folosite între persoanele care au participat la

infracțiune.

De asemenea, instanța consideră ca neîntemeiat argumentul avocatului

precum că instanța de fond a ignorat cererea apărării și motivele referitor la

omiterea termenului de urmărire penală de către organul de urmărire penală

și anume că termenul a fost omis la 19.11.2015, astfel toate acțiunile efectuate

ulterior duc la nulitatea acestora, fiind efectuate peste termen.

La acest capitol, Colegiul penal constată că, prin ordonanța OSUP a SUP

al IP Edineț, D. Cocier, din 21 octombrie 2015 s-a dispus începerea urmăririi

penale în baza art. 187 alin.(5) Cod penal. La aceiași dată, prin ordonanța

procurorului în procuratura r-lui Edineț N. Podgurschi, s-a dispus fixarea

11

termenului urmăririi penale pe cauza penală nr. 201514140547 până la data de

20.11.2015.

Astfel, la data respectivă, ofițerul superior al SUP a IP Edineț, D. Cocier,

a întocmit un demers cu propunerea de prelungire a termenului de urmărire

penală pe cauza penală nominalizată, în legătură cu examinarea

circumstanțelor cauzei, care, prin ordonanța procurorului din 20.11.2015, a

fost prelungit termenul până la 21.12.2015. Mai mult, toate acțiunile de

urmărire penală au fost efectuate în termenii stabiliți, iar actele procedurale au

fost întocmite legal.

Prin urmare, cele nominalizate de avocat sunt declarative și

inadmisibile, deoarece nu au nici un suport legal și contravin materialelor

cauzei.

La fel, în recurs se mai invocă ca temei de anulare a hotărârii

judecătorești și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - faptelor

săvârșite li s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că temeiul dat nu persistă în cauză, deoarece

instanțele judecătorești nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise

de către Prodanov A. decât cea în baza căruia acesta a fost pus sub învinuire.

Afirmația recurentului, precum că instanța de apel incorect a apreciat

probele cauzei, nu pot fi reținute ca temei de admitere a recursului, deoarece

ca probe, acestea au fost administrate cu respectarea procedurii penale,

verificate și apreciate de către instanță la modul cuvenit.

Mai mult că, aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de

către instanțele de fond și de apel și nu poate constitui temei pentru recurs, cu

excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor au admis

încălcarea anumitor prevederi ale legii procesuale penale, ce a condiționat

comiterea unor erori grave de drept, iar dezacordul unei părți cu aprecierea

probelor de către instanțe nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare

a unei hotărâri de condamnare sau de achitare

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută,

iar temei pentru casarea hotărârii judecătorești lipsesc.

Potrivit temeiului invocat în recurs de către avocatul inculpatului că

organul de urmărire penală a încălcat normele de drept prin reținerea,

arestarea și supunerea lui Prodanov A. acțiunilor de urmărire penală,

deoarece acesta fiind cetățean ucrainean, fără a se comunica acest fapt

12

Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, astfel fiindu-i lezat dreptul de a

beneficia de sprijinul juridic al statului său. Totodată, recurentul susține că

prin hotărârile instanțelor judecătorești au fost încălcate principiile de bază ale

procesului penal prevăzute de art. 19 din Codul de procedură penală - accesul

liber la justiție, precum și de art. 24 din Codul de procedură penală -

contradictorialitatea procesului penal. În acest sens, Colegiul penal menționează

următoarele.

Potrivit dispoziției art. 19 alin. (1) și (3) CPP, orice persoană are dreptul

la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în termen

rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care

va acționa în conformitate cu prezentul cod. Organul de urmărire penală are

obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate

aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, de a evidenția atât

circumstanțele care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului,

cât și cele care îl dezvinovățesc, precum și circumstanțele care îi atenuează sau

agravează răspunderea.

Norma art. 24 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală prevede că

instanța judecătorească nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii. Părțile participante la judecarea

cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la

baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în

egală măsură. Alin. (4) al aceleiași norme prevede că părțile în procesul penal își

aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente

de instanță, de alte organe ori persoane.

Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 314 alin.

(2) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei, instanța de judecată îi

creează părții acuzării și părții apărării condițiile necesare pentru cercetarea

multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

În acest context Colegiul notează că, potrivit art. 315 Cod de procedură

penală, procurorul, partea vătămată, partea civilă, apărătorul și inculpatul

beneficiază de drepturi egale în fața instanței de judecată în privința

administrării probelor, a participării la cercetarea acestora și a formulării

cererilor și demersurilor.

13

Astfel, instanța de recurs reține că nu există o obligație legală a

organului de urmărire penală de a le comunica autorităților diplomatice

aplicarea unei măsuri preventive în privința unui cetățean străin. Mai mult,

atât prevederile juridice naționale, cât și cele ale Convenției Europene a

Drepturilor Omului prevăd obligația statului de a a-i permite unui acuzat să

fie asistat de un apărător ales de el, iar dacă nu dispune de mijloacele necesare

remunerării acestuia, de a fi asistat gratuit din oficiu, atunci când interesele

justiției o cer. Sub acest aspect, dreptul la un apărător nu le impune

autorităților statului obligația notificării misiunii diplomatice cu privire la

situația juridică a unui acuzat.

Colegiul penal subliniază că se poate vorbi despre existența unei

încălcări a procesului penal doar după ce se evaluează caracterul echitabil al

procedurilor în ansamblu. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reiterează, că respectarea cerințelor unui proces echitabil trebuie examinată cu

referire la evoluția procedurilor ca întreg și nu în baza unui considerent izolat

cu privire la un aspect sau la un incident particular (Simeonovi v. Bulgaria

[MC], 12 mai 2017, parag. 113).

Din analiza situației recurentului, Colegiul penal nu poate conchide că

inculpatului i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil pentru că nu a fost

anunțată misiunea diplomatică a țării sale, de vreme ce a fost asistat de un

apărător ales care putea, în caz de necesitate, să informeze această misiune

diplomatică.

Sub acest aspect, instanța constată că, în instanța de apel nu au fost

încălcate prevederile art. 6 CEDO și anume, instanța în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cauza penală în privința

lui Prodanov A. a fost judecată cu respectarea dreptului la un proces echitabil,

în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și

imparțială, instituită prin lege, fiind adoptată o hotărâre legală și întemeiată.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat, pe motiv că este

vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

14

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Lupacescu

Veaceslav în numele inculpatului Prodanov Andrii, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, în cauza penală

în privința lui Prodanov Andrii, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 iunie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Nadejda Toma

15