1ra-701/2017 — art. 250-1 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 250-1 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-701/2017 — art. 250-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-701/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 16 mai 2017 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana și Diaconu Iurie, a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Burlacov Pavel Xxxxxx, născut la xxxxxxxxxxxxx, originar și domiciliat în xxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. prima instanță: 01.12.2015 – 03.05.2016; 2. instanța de apel: 26.05.2016 – 14.12.2016; 3. instanța de recurs: 24.02.2017 – 16.05.2017.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Taraclia din 03 mai 2016 a fost achitat inculpatul Burlacov Pavel Xxxxxx, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că cauza penală în privința lui Burlacov Pavel Xxxxx a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul procurorului din Procuratura raionului Taraclia, din data de 01.12.2015, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2501 alin. (1) Cod penal. Prin actul de sesizare a instanței (rechizitoriu) s-a reținut că, Burlacov Pavel Xxxxxx având calitatea de șef al casei de amanet S.R.L. „Casa-Vip”, situată pe adresa juridică din or. Xxxxxx, str. Xxxxxxxxxx, înregistrată în Camera înregistrării de Stat la 26 septembrie 2007, care prestează servicii în activitatea licențiată de funcționare a casei de amanet - licența cu seria A MMI Nr. 041193 din 17 ianuarie 2013, în luna martie 2014, data exactă de către organul de urmărire penală nu a fost stabilită, a primit de la Rizov Ivan Piotr, sub garanție articole din aur: lănțișor cu cruciuliță cu semnul de marcare de stat fals și un pandantiv cu ilustrația „Maicii Domnului” cu semnul de marcare de stat fals, care în rezultat cu încălcarea prevederilor art. 19, alin. (61) a Legii privind regimul metalelor prețioase și a pietrelor prețioase Nr-282-XV din 22 iulie 2004 - care prevede că, comercializarea articolelor din metale prețioase și pietre prețioase, recepționate în baza contractelor civile (contract de comision, bilet de amanet, chitanța pentru valorile achiziționate), se efectuează de către persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător după expertizarea și marcarea articolelor la Camera de Stat pentru 1 Supravegherea Marcării, a realizat, punându-le în vitrina magazinului său. În rezultatul cărui fapt Burlacov Pavel a comis acțiunile, care potrivit art. 17 alin. (2) lit. a), b) a Legii privind regimul metalelor prețioase și a pietrelor prețioase Nr- 282-XV din 22 iulie 2004 atrag anularea licenței. Procurorul a calificat acțiunile expuse supra în limitele indicilor calificativi prevăzuți de art. 2501 alin. (1) Cod penal, potrivit indicilor calificativi - utilizarea și comercializarea articolelor din metale prețioase cu marcaj fals. După administrarea probatoriului din faza de cercetare judecătorească, instanța de fond a reținut în esență că, din analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal nu a fost demonstrat faptul utilizării și comercializării articolelor din matale prețioase cu marcaj fals de către Burlacov Pavel, lipsind elementele constitutive ale infracțiunii incriminate și anume latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Taraclia, Victor Terzi, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Burlacov Pavel să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a se ocupa cu activitatea licențiată legată de activitatea de amanet și metale prețioase și pietre prețioase pe un termen de 3 ani, în rest sentința să rămână fără modificări. 3.1. În susținerea apelului, a invocat următoarele: - sentința emisă de prima instanță este una neîntemeiată, ilegală și urmează a fi anulată; - vinovăția inculpatului a fost demonstrată în cadrul instanței de fond prin declarațiile martorior Cibotaru Dmitrii, Iachimov Vladimir, Gherghi lurii, care au declarat instanței că, în luna martie - aprilie 2014 se efectua controlul la agentul economic S.R.L. „Casa-Vip” din or. Xxxxxxx. La momentul controlului în casa de amanet, la vitrină erau puse spre comercializare articole din aur fără completarea biletului de amanet. În cadrul controlului au fost depistate bilete de amanet necompletate. Toate aceste articole din aur au fost ridicate și expediate la Camera de Stat pentru Supravegherea Mărcii spre cercetare, iar din concluzia expertului rezultă că pe 18 articole lipsește marcarea, iar pe două articole - lănțișorul cu cruciuliță și pandantiv cu ilustrația „Maicii Domnului” semnul de marcaj este fals. În cadrul audierii directorului Burlacov Pavel a explicat că articolele din aur care au fost puse în vitrină și în safeu el le-a pus spre comercializare, pentru ele lipsesc acte care confirmă proveniența acestora, așa cum el nu a completat documente pentru achiziționarea lor conform legii, însă el era obligaț să completeze biletele de amanet și chitanța pentru valorile achiziționate. - a indicat că vinovăția inculpatului Burlacov Pavel se mai demonstrează și prin declarațiile martorului Rizov Ivan, care a declarat că deoarece avea greutăți financiare a depus sub amanet articolele din aur a soției sale, aducânelu-le la Burlacov Pavel în or. Taraclia. I-a spus acestuia că are nevoie de bani și îi lasă articolele din aur, pentru ce i- 2 a dat suma de 2000 lei pe o perioadă de 2-3 luni. Lunar, el achita procente, însă nu a reușit să-și recupereze articolele din aur, din motiv că au fost ridicate de lucrătorii poliției. - a menționat că instanței de fond i-au fost prezentate și alte probe precum: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 martie 2014; copia licenței seria A MMI Nr. 041193 din 17 ianuarie 2013; extras din registrul Camerei înregistrării de Stat; actul de expertiză nr. 4 din 21 martie 2014; raportul expertului Nr. 743-744 din 12 mai 2015 și raportul expertului Nr. 15 din 15 iunie 2015. - a subliniat că, desfășurarea activității în domeniul metalelor prețioase și a pietrelor prețioase se realizează în baza licenței, eliberată în modul prevăzut de lege de Camera de Licențiere, iar S.R.L. „Casa-Vip” nu dispune de licență privind desfășurarea activității în domeniul metalelor prețioase și a pietrelor prețioase, ce o limitează în primirea metalelor prețioase și realizarea lor. - a indicat că, Burlacov Pavel a încălcat prevederile legii sus enunțate și a primit de la Rizov Ivan sub amanet, articole din aur, în lipsa licenței pentru practicarea acestui gen de activitate. În opinia sa, inculpatul nu avea dreptul de a primi articole din aur și pietre prețioase în lipsa licenței, le-a recepționat sub amanet, fără completarea documentelor corespunzătoare și avea intenția de comercializare. Din declarațiile inculpatului, ultimul nu a avut posibilitate de a verifica autenticitatea mărcii. - a considerat că, este evident faptul că, inculpatul nu a putut face acest lucru fizic, neavând tehnica specială. În opinia procurorului, sentința sus enunțată este ilegală, din motiv că, chiar dacă în acțiunile inculpatului Burlacov Pavel lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) Cod penal, instanța urma să înceteze procesul penal, în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, cu atragerea acestuia la răspundere contravențională în baza art. 263 alin. (4) sau 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2016, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către procuror, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel, a menționat că sarcina probei revine procurorului și organului de urmărire penală, motiv pentru care interpretarea probelor se face la fiecare etapă a procesului penal, concluziile unui organ judiciar nefiind obligatorii și definitive pentru următoarea fază a procesului. În cursul judecării apelului, la solicitarea procurorului, a fost reaudiat martorul Cibotaru Dumitru. Examinând atât rechizitoriul, cât și întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, este evident că întreaga acuzare a inculpatului își găsește centrul de greutate în declarațiile martorului Cibotaru Dumitru depuse la urmărirea penală. Cu toate acestea, ultimul nici în una din declarațiile sale nu a indicat că, Burlacov Pavel a utilizat și comercializat articole din metale prețioase cu marcajul fals. Toate aceste probe întăresc incertitudinea vinovăției inculpatului în raport cu fapta pentru care este acuzat. 3 Depozițiile martorilor Iachimov Vl. și Rizov I., audiați în cauză, de asemenea nu oferă informații suficiente în sprijinul acuzării, în sensul de a atesta că, inculpatul ar fi comis infracțiunea care i se impută. Nici probele științifice administrate în cauză nu au fost de natură a conduce la stabilirea vinovăției inculpatului Burlacov Pavel. Astfel, a subliniat faptul că rapoartele de expertiză nr. 4 din 21.03.2014 și nr. 743-744 din 12.05.2015, confirmă faptul că într- adevăr cruciulița, lănțișorul și pandantivul prezentate spre expertizare sunt confecționate dintr-un aliaj de aur cu titlul „585”, iar pe articole este aplicat marcaj fals, printr-o metodă mecanică. Este de menționat că, în cadrul respectivei proceduri penale au fost numite mai multe expertize la mai multe instituții cu drept de petrecere a expertizelor, care nu au putut concluziona ferm asupra faptului dacă articolele din aur prezentate au marcajul de stat fals. Astfel, instanța de apel a considerat că și Burlacov Pavel nu deținea destule cunoștințe, mecanisme și utilaje tehnice pentru a putea determina veridicitatea marcajelor de stat. Instanța de apel a menționat că, prima instanță a făcut o analiză extrem de laborioasă și de precisă a mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, concluzionând în mod corect că în cauză nu există dovezi convingătoare de vinovăție a inculpatului Burlacov Pavel, că probele, nu au forța necesară pentru a răsturna prezumția de nevinovăție ce operează - potrivit legii - în favoarea inculpatului. Instanța de judecată a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de asemenea corect a apreciat circumstanțele cauzei penale. Astfel, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel nu a fost probat faptul că, inculpatul a cunoscut că articolele din metale prețioase au marcajul fals, iar aceia că respectivele articole din aur se păstrau în safeul întreprinderii nu este de ajuns pentru a fi atras, inculpatul la răspundere penală potrivit art. 2501 alin. (1) Cod penal, pentru utilizarea, precum și comercializarea articolelor din metale prețioase cu marcaj fals. Procurorul a solicitat încetarea procesului penal pornit în privința lui Burlacov Pavel Xxxxxx în limitele art. 2501 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute de art. 263 alin. (4) și art. 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional. Procurorul a considerat că vinovăția lui Burlacov Pavel Xxxxxx în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 263 alin. (4) și art. 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional este dovedită prin probele cercetate. Verificând argumentele invocate de procuror în ședința instanței de apel, în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a examinat cauza potrivit învinuirilor formulate în rechizitoriu, Burlacov Pavel fiind învinuit de faptul că, cu intenție a comis o faptă calificată în limitele indicilor prevăzuți de art. 2501 alin. (1) Cod penal - utilizarea și comercializarea articolelor din metale prețioase cu marcaj fals. Astfel, pentru a vedea dacă fapta imputată lui Burlacov Pavel, constituie o contravenție și persoana poate fi supusă răspunderii contravenționale, instanța de apel analizând învinuirea formulată în rechizitoriu și indicii calificativi ai infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) Cod penal, vis-a-vis de indicii calificativi ai 4 contravențiilor prevăzute de art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, a observat că, în esență faptele prejudiciabile analizate sunt diferite după sens și conținut, astfel că faptele contravenționale solicitate de a fi aplicate nu au o tangență cu învinuirea formulată în rechizitoriu și cu indicii calificativi ai infracțiunii incriminate lui Burlacov Pavel, și cu faptele constate în ședința instanței de apel. În viziunea instanței de apel faptele contravenționale prevăzute de art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, solicitate de a fi încriminate numitului Burlacov Pavel nu au constituit obiectul urmăririi penale, nu se suprapun ca conținut cu infracțiunea incriminată și nu i-au fost aduse la cunoștință lui Burlacov Pavel ca învinuire. Deși, învinuirea formulată joacă un rol determinant în urmărirea penală și îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat nu doar cu privire la cauza învinuirii, adică la faptele materiale de care este învinuit și pe care se bazează acuzația, dar și încadrarea juridică a faptelor acestuia. Instanța de apel observat că, probele analizate în cadrul ședinței de apel nu indică incontestabil asupra faptului că Burlacov Pavel a comis contravențiile prevăzute de art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional. Este de menționat că procurorul nu a solicitat dreptul de a prezenta probe suplimentare și nu a formulat o învinuire în limitele art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, lipsindu-l pe Burlacov Pavel de dreptul de a cunoaște noua învinuire. Acest drept era însoțit de garanții procedurale în favoarea inculpatului, pentru a putea să-și prezinte observațiile cu privire la o nouă învinuire, pentru a-și putea pregăti tactica apărării. În fapt, instanța de apel a reținut că lui Burlacov Pavel nu i s-a invocat niciodată, de către procuror - desfășurarea unei activități de întreprinzător fără autorizație, licență sau certificat, eliberate de autoritatea competentă în temeiul legii; neînregistrarea articolelor din metale prețioase și pietre prețioase în registrul de evidență a circulației articolelor din metale prețioase și pietre prețioase, conform modului stabilit de Guvern; ori respectiv - lipsa registrului de evidență a circulației articolelor din metale prețioase și pietre prețioase.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, prin care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă următoarele argumente: - sentința instanței de fond este ilegală, din motiv că, chiar dacă instanța a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului Burlacov Pavel lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (l) Cod penal, instanța urma să înceteze procesul penal, în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, cu atragerea acestuia la răspundere contravențională în baza art. 263 alin. (4) sau art. 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional. - instanțele de judecată nu au acordat nici o atenție, lăsând fără apreciere răspunsul Camerei de Licențiere al Ministerului Economiei al RM, nr. 2249 din 03.11.2015 (f.d. 203-204), prin care se menționează că: „...în special pentru genul de activitate: „activitatea cu metale prețioase și pietre prețioase; funcționarea caselor de amanet”, licența se eliberează separat pentru: 5 - activitatea cu metale prețioase și pietre prețioase; -funcționarea caselor de amanet. Potrivit datelor publice ale resursei informaționale SIA „Registrul de licențiere” întreprinderea cu Capital Străin „CASA-VIP” S.R.L. este titularul licenței seria A MMII nr. 041193 din 17.01.2013, eliberată pentru activitatea de funcționare a casei de amanet, cu termenul de valabilitate până la 17.01.2018. În acest sens, întrerpinderea cu Capital Străin ,,CASA-VIP” S.R.L. fiind titular al licenței permisive, doar pentru desfășurarea activității de funcționare a casei de amanet nu este în drept să desfășoare alte activități, decât păstrarea obiectelor și acordarea împrumuturilor cu amanetarea obiectelor. Deci, se constată că „CASA-VIP” S.R.L. și administratorul Burlacov Pavel nu dispuneau de licență pentru desfășurarea orciărei activități cu metale prețioase și pietre prețioase. - pledează pentru încetarea procesului penal, deoarece fapta constituie contravenția prevăzută de art. 263 alin. (4) și art. 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, cu liberarea de la răspundere contravențională în baza art. 30 Cod contravențional în legătură cu intervenirea termenului de prescripție.
Avocatul Delijan Victor în numele inculpatului Burlacov Pavel a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, invocând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece atât instanța de fond, cât și instanța de apel au examinat cauza dată obiectiv, multilateral și sub toate aspectele, au apreciat toate probele și just au concluzionat despre lipsa în acțiunile lui Burlacov P. a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) din Codul penal.
Judecând recursul declarat în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către procuror urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Din textul recursului declarat de către procuror, se constată că recurentul invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 6 Așadar, se menționează că criticile procurorului invocate în cererea de recurs sunt bazate pe faptul că chiar dacă instanța de fond a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) Cod penal, aceasta urma să înceteze procesul penal, în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, cu atragerea lui Burlacov P. la răspundere contravențională în baza art. 263 alin. (4) și art. 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional. În ordinea celor punctate, raportând alegațiile recurentului la cele reținute în decizia contestată, instanța de recurs menționează că instanța de apel a examinat cauza în mod obiectiv și corect, respectând prevederile procesual penale, care a avut drept rezultat adoptarea unei decizii legale, motivate și întemeiate, respectiv eroarea invocată de către recurent nu a fost confirmată de către instanța de recurs. În continuare, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate aprecierile instanței de apel cu privire la faptul că prima instanță a examinat cauza obiectiv și multilateral, cercetând mijloacele de probă administrate în cauză cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, concluzionând în mod corect că în cauză nu există dovezi convigătoare de vinovăție a lui Burlacov P. în comiterea infracțiunii incriminate. Referitor la alegațiile procurorului de înceta procesul penal pe motiv că fapta inculpatului constituie o contravenție, Colegiul penal lărgit le va respinge ca neîntemeiate și apreciind ca justă concluzia instanței de apel cu privire la faptul că analizând învinuirea formulată în rechizitoriu și indicii calificativi ai infracțiunii prevăzute de art. 2501 alin. (1) Cod penal vis-a-vis de indicii calificativi ai contravențiilor prevăzute de art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, se observă că în esență faptele prejudiciabile analizate sunt diferite după sens și conținut, iar faptele contravenționale solicitate de a fi aplicate nu au tangență cu învinuirea formulată în rechizitoriu și cu indicii calificativi ai infracțiunii incriminate lui Burlacov P., și cu faptele constatate în ședința de judecată a instanței de apel. Astfel, instanța de recurs reține că faptele contravenționale prevăzute de art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, solicitate de a fi încriminate numitului Burlacov Pavel nu au constituit obiectul urmăririi penale, nu se suprapun ca conținut cu infracțiunea incriminată și nu i-au fost aduse la cunoștința lui Burlacov Pavel ca învinuire. Învinuirea formulată joacă un rol determinant în urmărirea penală și îi recunoaște acuzatului dreptul de a fi informat nu doar cu privire la cauza învinuirii, adică la faptele materiale de care este învinuit și pe care se bazează acuzația, dar și încadrarea juridica a faptelor acestuia. Totodată, este de menționat și faptul că procurorul nu a solicitat dreptul de a prezenta probe suplimentare și nu a formulat o învinuire în limitele art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, lipsindu-l pe Burlacov Pavel de dreptul de a cunoaște noua învinuire. Acest drept era însoțit de garanții procedurale în favoarea inculpatului, pentru a putea să-și prezinte observațiile cu privire la o nouă învinuire, pentru a-și putea pregăti tactica apărării. În fapt, se reține că lui Burlacov Pavel nu i s- a invocat niciodată, de către procuror - desfășurarea unei activități de întreprinzător fără autorizație, licență sau certificat, eliberate de autoritatea competentă în temeiul legii; neînregistrarea articolelor din metale prețioase și pietre prețioase în registrul de evidență a 7 circulației articolelor din metale prețioase și pietre prețioase, conform modului stabilit de Guvern; ori respectiv - lipsa registrului de evidență a circulației articolelor din metale prețioase și pietre prețioase. Mai mult, lucrătorii poliției verificând activitatea casei de amanet S.R.L. „Casa- Vip”, din situația de fapt constatată au considerat oportun de al supune pe Burlacov Pavel răspunderii contravenționale în baza art. 2931 alin. (5) Cod contravențional, ca consecință la 03 iunie 2014 fiind întocmit proces-verbal contravențional. Astfel, în cazul în care lucrătorii poliției, verificând activitatea casei de amanet S.R.L. „Casa-Vip”, nu au întocmit procese-verbale contravenționale și în baza art. art. 263 alin. (4); 282 alin. (21) și (22) Cod contravențional, astfel de fapte contravenționale nefiind constatate. Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizând textul deciziei instanței de apel, în viziunea Colegiului lărgit, această instanță și-a motivat soluția adoptată în sensul oferirii răspunsurilor la motivele apelului declarat, iar autorul recursului, de fapt, nu aduce careva argumente noi, care ar combate concluzia instanțelor de judecată. În principiu argumentele invocate în recurs, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat rigorile ce se regăsesc în dispozițiile art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra tuturor argumentelor invocate în apel, ceea ce exclude prezența temeiurilor pentru recurs prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit concluzionează că recursul declarat de procuror este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui Burlacov Pavel Xxxxxxxx, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă. Pronunțarea integrală la data de 19 iunie 2017. Președinte: Gordilă Nicolae Judecători: Guzun Ion Covalenco Elena Catan Liliana Diaconu Iurie 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.