1ra-617/2017 — art.287 alin.1 CP

Prima instanță: 05.03.2014 – 15.03.2016;

Instanța de apel: 19.05.2016 – 08.06.2016;

Instanța de recurs: 10.02.2017 – 03.05.2017. C O N S T A T Ă: 1. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 15 martie 2016, Lagutin Alexandr Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale. Acțiunea civilă înaintată de Bucur Grigore a fost admisă, dispunându-se încasarea din contul lui Lagutin Alexandr în folosul lui Bucur Grigore suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. 2. Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat că, inculpatul Lagutin Alexandr, la data de 03.12.2013, aproximativ la orele 17:30, aflându-se pe str. Florilor 8, mun. Chișinău, din intenții huliganice, a deteriorat capota automobilului de model „Renault Megan”, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, ce aparține cet. Bucur Grigore Iacov, după care l-a agresat fizic, aplicându-i lovituri în regiunea capului, cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 3137/D din 20.12.2013, vătămare ușoară. Acțiunile inculpatului Lagutin Alexandr Anatolie au fost calificate în baza art.287 alin. (1) Cod penal cu indicii calificativi: huliganism, adică acțiuni 1 intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei. 3. Sentința a fost atacată cu apel de avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Lagutin Alexandr să fie achitat și respinsă cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - în instanța de judecată a dat declarații în calitate de martor și soția părții vătămate, Bucur Zinaida, care nu a putut concret să răspundă la întrebările unde se afla soțul ei în timpul conflictului, câte lovituri a primit de la inculpat, cine a chemat salvarea și poliția. Martorul a indicat că, ajutor medical soțul ei a primit nemijlocit la locul conflictului, ceea ce nu coincide cu declarațiile altor participanți la proces și de declarațiile date nemijlocit și de Bucur Gheorghe; - declarațiile date de către fiica părții vătămate sunt identice cu declarațiile date de către soția părții vătămate și ambele declarații date la ancheta preliminară este scrisă de fiica părții vătămate, Bucur Svetlana și numai semnată de Bucur Zinaida, iar alți martori din partea acuzării nu sunt; - a considerat că, acuzatorul de stat nu a prezentat probe concludente, că anume inculpatul Lagutin Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, totodată, susținând că probele prezentate au fost dobândite cu încălcarea procedurii penale; - acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată este una neîntemeiată și nu are nici un suport probatoriu, deoarece medicii, care imediat au venit la locul conflictului la solicitarea inculpatului au acordat ajutor medical numai lui Lagutin Alexandr și anume el a fost dus la spital, dar nu partea vătămată. Evident că, partea vătămată era în stare normală și apare întrebarea de unde la dânsul peste noapte au apărut leziuni corporale. Nici un martor audiat în ședința de judecată nu a văzut nici o leziunea corporală la partea vătămată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea hotărârii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Lagutin Alexandr Anatolii de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Deși inculpatul nu a recunoscut vina sa în săvârșirea infracțiunii imputate, instanța de apel a indicat, că vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, examinate de instanța de fond și verificate de instanța de apel, fiind apreciate legal sub toate aspectele, complet și obiectiv. 2 Instanța de apel a menționat că, declarațiile părții vătămate Bucur Grigore sunt veridice și coroborează cu declarațiile martorului Bucur Zinaida, care se afla la locul incidentului și a indicat că, inculpatul a început a striga, fiind deranjat de faptul că, au parcat automobilul lor în acel loc, deși nu era blocat drumul lui. Apoi, a lovit în automobil cu picioarele, după care l-a lovit și pe soțul ei. Acesta a căzut jos și s-a lovit puternic de mașină. Atunci ea a început a striga după ajutor. S-a apropiat fiica ei, probabil, ea a chemat poliția și ambulanța. Asistența medicală i-a oferit ajutor, dar mai târziu au apelat la spital și a primit tratament. Declarațiile părții vătămate Bucur Grigore coroborează și cu declarațiile martorului Bucur Svetlana, care a relatat că, ieșind afară a văzut cum tatăl ei este lovit de către inculpat cu piciorul și pumnii. Ea fiind foarte speriată și cunoscând că, tatăl ei se simte rău a aplicat gaze lacrimogene inculpatului. Nu a văzut ca acesta să lovească în automobil, a văzut doar cum îl lovea pe tatăl ei. Nu cunoaște cine a chemat ambulanța sau poliția, dar au apărut mai târziu. Instanța de apel a reținut că, declarațiile părții vătămate Bucur Grigore coroborează cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 3137/D din 20.12.2013, potrivit căruia, la Bucur Grigore s-a constatat: traumă cranio - cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, edem pe cap, echimoze pe gât, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. În ceea ce privește declarațiile martorilor XXXXXX și XXXXXX, instanța de apel a considerat că, acestea urmează a fi apreciate critic, or martorul XXXXXX, cu toate că a declarat că, a auzit un scandal, a indicat că, a văzut cum inculpatul Lagutin Alexandr a cerut ajutor și a rugat-o să cheme poliția și ambulanța, respectiv, dânsa nu a văzut nemijlocit conflictul iscat dintre inculpat și partea vătămată. Mai mult ca atât, instanța de apel nu a reținut declarațiile martorului XXXXXX referitor la faptul că, nu a văzut la partea vătămată careva urme de bătaie sau leziuni, deoarece aceste declarații se contrazic prin concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 3137/D din 20.12.2013, potrivit căruia, părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare. Instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorului XXXXXX, care a indicat că, a văzut cum mașina părții vătămate s-a repezit spre inculpat când a fost blocată deja de o femeie care s-a aruncat în fața mașinii, or, aceste declarații au un caracter declarativ, nu pot fi apreciate prin coroborare cu alte materiale probatorii, mai mult ca atât, vin în contradicție cu probele administrate de către acuzatorul de stat. Cu referire la argumentele avocatului Dragomir Aliona precum că, martorul Bucur Zinaida nu a putut concret să răspundă la întrebările, unde se afla soțul ei în timpul conflictului, câte lovituri a primit de la inculpat, cine a chemat salvarea și poliție, instanța de apel a notat că, aceste chestiuni nu relevă neveridicitatea declarațiilor acestui martor, or, declarațiile martorului Bucur Zinaida au fost 3 reținute ca fiind pertinente și concludente prin coroborarea lor cu declarațiile părții vătămate Bucur Grigore. În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, conținutul declarațiilor martorului Bucur Zinaida, care a indicat că, inculpatul Lagutin Alexandr a lovit cu picioarele în automobil, după care l-a lovit pe soțul ei, care a căzut jos și s-a lovit puternic de mașină, sunt suficiente pentru a stabili, pe de o parte veridicitatea declarațiilor părții vătămate Bucur Grigore, iar pe de altă parte, stabilirea în acțiunile inculpatului Lagutin Alexandr a laturii obiective a infracțiunii de huliganism. Instanța de apel a mai notat și faptul că, la calificarea acțiunilor infracționale în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, nu au relevanță chestiunile invocate de către avocatul Dragomir Aliona, și anume, câte lovituri au fost aplicate, cine a chemat salvarea, unde se afla soțul ei în timpul conflictului, or, din cumulul probelor administrate de acuzatorul de stat s-a constatat că, acțiunile inculpatului Lagutin Alexandr au fost îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice, ce au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate Bucur Grigore, declarațiile martorilor Bucur Zinaida și Bucur Svetlana, precum și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 3137/D din 20.12.2013, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.12.2013. Totodată, instanța de apel a indicat că, potrivit concluziilor din raportul de expertiză medico-legală se atestă, că poziția agresorului și persoanei agresate în momentul cauzării leziunilor corporale putea fi diferită; circumstanțe că pătimitul ar fi căzut sau automutilat lipsesc; pătimitului i-au fost cauzate nu mai puțin de trei lovituri. Instanța de apel nu a reținut ca fiind pertinente nici argumentele avocatului Dragomir Aliona referitor la faptul că, declarațiile fiicei părții vătămate Bucur Svetlana sunt identice cu declarațiile date de către Bucur Zinaida, iar la faza urmăririi penale, ambele declarații sunt scrise de către Bucur Svetlana și doar semnate de către Bucur Zinaida, și în acest sens, instanța de apel a indicat că, declarațiile martorilor Bucur Svetlana și Bucur Zinaida coroborează între ele, sunt consecvente și nu se contrazic, iar în baza acestora se constată vinovăția inculpatului Alexandr Lagutin în săvârșirea infracțiunii incriminate. Argumentul avocatului precum că, probele au fost dobândite cu încălcarea procedurii penale, și anume declarațiile martorilor Bucur Zinaida și Bucur Svetlana, care la faza urmăririi penale, ambele declarații sunt scrise de către Bucur Svetlana și doar semnate de către Bucur Zinaida, or, acest fapt este unul declarativ, careva probe pertinente și concludente în acest sens nu au fost prezentate, iar la etapa prezentării învinuitului și apărătorului acestuia a materialelor de urmărire penală, careva obiecții în acest sens nu au fost formulate. Instanța de apel a constatat că, în acțiunile inculpatului Lagutin Alexandr sunt întrunite semnele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, care s-a manifestat prin încălcarea grosolană a ordinii publice și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, care au fost însoțite cu 4 aplicarea violenței asupra părții vătămate Bucur Grigore (inculpatul Lagutin Alexandr a deteriorat capota automobilului și l-a agresat fizic pe partea vătămată Bucur Grigore, aplicându-i lovituri în regiunea capului, fiindu-i cauzate vătămări corporale ușoare), fapt care se probează prin declarațiile părții vătămate Bucur Grigore în coroborare cu declarațiile martorilor Bucur Zinaida, Bucur Svetlana, raportul de expertiză medico-legală nr. 3137/D din 20.12.2013. În contextul circumstanțelor menționate mai sus, instanța de apel nu a stabilit careva temeiuri de a pronunța o sentință de achitare în privința inculpatului Lagutin Alexandr. Cu referire la solicitarea avocatului Dragomir Aliona privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Bucur Grigore împotriva lui Lagutin Alexandr, prin care a solicitat încasarea de la pârâtul Lagutin Alexandr a sumei de 50 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, instanța de apel a relevat, cu referire la prevederile art. art. 1398, 1422, 1423 Cod Civil, art. art. 219, 221, 225 Cod procedură penală, că instanța de fond corect a soluționat chestiunea acțiunii civile înaintate în cadrul procesului penal, prin dispunerea încasării din contul inculpatului Lagutin Alexandr în beneficiul lui Bucur Grigore a sumei de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, ținându-se cont în acest sens de suferințele fizice și psihice suportate de către partea vătămată, Bucur Grigore.

Decizia instanței de apel pronunțată integral la data de 06 iulie 2016, este atacată cu recurs ordinar de avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Lagutin Alexandr, la data de 28 iulie 2016, care, invocând temeiul de drept prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală – faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, totodată, considerând că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii, solicită casarea acesteia cu rejudecarea cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată, indicând aceleași motive care au fost expuse în cererea de apel.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Lagutin Alexandr, solicitând inadmisibilitatea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și întemeiată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Analizând recursul declarat de avocatul recurent, Colegiul penal constată, că acesta invocă temeiul prescris în art. 427 alin. (1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă nu se indică în baza cărei norme penale urmează a fi 5 încadrate acțiunile inculpatului. Totodată, recurentul consideră, că în acțiunile inculpatului lipsesc elementele infracțiunii imputate acestuia, care în opinia instanței de recurs se încadrează în temeiul drept prevăzut de pct. 8) al normei citate supra. Astfel, Colegiul penal consideră că urmează să se expună asupra temeiului prescris de pct. 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, nu și asupra temeiului de drept prescris în pct.12) al normei sus-citate, deoarece nu se solicită recalificarea acțiunilor inculpatului cu indicarea normei penale. Instanța de recurs menționează că, potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei inculpatul Lagutin Alexandr Anatoli a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală, recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi: huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, soluție menținută de către instanța de apel, care a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Lagutin Alexandr Anatoli de săvârșirea infracțiunii imputate. Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, deoarece la judecarea apelului declarat de avocat în numele inculpatului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul că, argumentele invocate de recurent au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în prima instanță și în instanța de apel, iar asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărârile pronunțate. 6 Totodată, Colegiul relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond. La fel, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că, la data de 08 iunie 2016, în ziua pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel, inculpatul Lagutin Alexandr a achitat amenda stabilită de către prima instanță și menținută de instanța de apel în mărime de 5000 (cinci mii) lei, fapt confirmat prin fotocopia ordinului de încasare a numerarului (f.d. 211), ceea ce în viziunea Colegiului penal denotă, că inculpatul și-a recunoscut vina în săvârșirea faptei imputate, fiind de acord cu pedeapsa stabilită. În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Lagutin Alexandr se declară inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Lagutin Alexandr împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Lagutin Alexandr Anatoli, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 02 iunie 2017. Președinte Ursache Petru Judecător Toma Nadejda Judecător Timofti Vladimir 7