1ra-249/2017 — art. 27, 248 alin.1 Cod penal

1ra-249/2017 — art. 27, 248 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-249/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

04 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Moraru Petru

judecând, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

28 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Coman Valeriu Nicolae, născut la XXXXXX,

originar și domiciliat XXXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

privința lui Coman Valeriu Nicolae în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal a fost

încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la

răspundere penală.

S-a dispus confiscarea cu titlu gratuit în folosul statului corpul delict –

microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu XXXXXX, transmis spre păstrare

prin ordonanța procurorului din 23.06.2014 lui Coman Valeriu, după intrarea

sentinței în vigoare.

inculpatul Coman Valeriu, având intenția obținerii unui profit personal prin

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin

contrabandă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, prin nedeclarare, a încercat introducerea pe teritoriul Republicii

Moldova a mărfurilor în proporții mari.

1

În așa mod, în luna mai 2014, data exactă nu a fost stabilită de către organul

de urmărire penală, aflându-se în Regatul Spaniol a intrat în posesia mărfurilor în

asortiment precum: panou electric „Jung” LSO 985 – 2 buc.; panou electric „Jung”

LSP 984 – 2 buc.; panou electric „Jung” LSP 983 – 9 buc.; panou electric „Jung” LSP

982 – 16 buc.; panou electric „Jung” LSP 981 – 21 buc.; Wippe Rocker AL 2990

„Jung” – 14 buc; Centre Plate AL 2520 Aluminium „Jung” –60 buc.; „Jung” 521

EINS – 50 buc.; „Jung” 2 gang rocker switch insert 10x250 – 10 buc.; „Jung” une

8 upok 5 modular Jade Socket 1x8 pole with one terminal –4 buc.; prize „Televes”

– 4 buc.; project line „Noken” N194710510 – 1 buc.; NK-ONE Chrome „Noken”

N199999565 – 1 buc.; cafea solubilă „Kena Seleccion” 200 gr. – 36 buc.; cafea

„Markus Natural Molido” 250 gr. – 36 pachete, valoare în vamă a cărora constituia

suma de 62079 lei.

Tot atunci, mărfurile în asortimentul indicat le-a încărcat în microbuzul de

model „Mercedes Sprinter” cu XXXXXX, care transporta pasageri, colete și bagaje

neînsoțite, condus de el, transportându-le până în România.

Ulterior, la 27 mai 2014, în jurul orei 18:00, urmărind scopul înfăptuirii

depline a intențiilor sale criminale, prin postul vamal Leușeni – Albița (Auto),

contrar prevederilor art. 4, 5 și 10 al Legii cu privire la modul de introducere și

scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice

nr. 1569-XV din 20.12.2002, art. 175-178 Cod Vamal, intenționat nu a declarat în

declarația vamală și nu a prezentat controlului vamal mărfurile indicate,

tăinuindu-le în interiorul microbuzului de model „Mercedes Sprinter” cu

XXXXXX, încercând trecerea lor frauduloasă peste frontiera vamală.

Inculpatul nu a reușit să-și realizeze până la capăt intențiile criminale, din

motivul că a fost depistat și reținut de colaboratorii Biroului Vamal Leușeni în

momentul efectuării controlului microbuzului la volanul căruia se afla.

Acțiunile inculpatului Coman Valeriu Nicolae au fost încadrate în baza

art. 27, 248 alin. (1) Cod penal cu indicii calificativi: tentativa de contrabandă,

adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în

proporții mari, tăinuindu-le de controlul vamal, prin nedeclarare sau declarare

neautentică în documentele vamale, dar care din cauze independente de voința

făptuitorului nu și-au produs efectul.

Alexandru în numele inculpatului, care au solicitat:

 inculpatul Coman Valeriu, casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de fond;

 avocatul Danu Alexandru în numele inculpatului, casarea acesteia,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încetat

procesul penal în privința lui Coman Valeriu în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod

penal, din motiv că fapta constituie contravenție prevăzută de art. 287 alin. (10)

Cod contravențional și încetarea procesul contravențional, în legătură cu

intervenirea termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională, și

2

dispunerea restituirii lui Coman Valeriu a mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter” cu XXXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate.

În motivarea cerințelor a invocat următoarele aspecte:

 instanța a pus la baza soluției de condamnare probe inadmisibile,

contrar prevederilor art. 93 Cod de procedură penală, și anume raportul nr. 45 al

Secției venituri, valoare în vamă și clasificarea mărfurilor, conform căruia

valoarea în vamă a mărfurilor nedeclarate a fost estimată în sumă de 62079 lei,

iar cuantumul drepturilor de import constituia 16488,92 lei;

 a menționat că, potrivit raportul nr. 45, s-a constatat că la determinarea

valorii în vamă a mărfurilor s-a utilizat metoda de rezervă prevăzută de art. 17

din Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20.11.1997, motivându-se că în

lipsa actelor comerciale ce ar confirma prețul efectiv al mărfii nu a fost posibil de

aplicat metoda de tranzacție (metoda 1), iar pentru aplicarea metodelor

prevăzute de art. 12-16 din aceiași Lege nu se dispune de informații despre

mărfuri identice sau similare anterior perfectate;

 în opinia apărării, din momentul ce a fost prezentată factura

nr. 1578/2014 din 15.05.2014 de către martorul XXXXXX, care demonstrează că

lotul de marfă transmis lui Coman V., pentru a fi transportat costă 1600 Euro,

organul de urmărire penală urma să dispună efectuarea unui raport repetat, întru

stabilirea corectă a valorii în vamă a mărfurilor conform metodei principale în

baza valorii tranzacției cu marfa respectivă (art. 10 alin. (2) al Legii nr. 1380 din

20.11.1997 cu privire la tariful vamal), însă instanța nu a reținut aceste

argumente ale inculpatului și ale apărătorului;

 avocatul a indicat că, în acțiunile inculpatului sunt întrunite elementele

contravenției prevăzute de art. 287 alin. (10) Cod contravențional, deoarece

valoarea de facto în vamă a lotului de produse depistat în mijlocul de transport

este de 1600 Euro, aproximativ 32000 lei, dar nu 62079 lei;

 instanța a aplicat ilegal confiscarea specială în privința mijlocului de

transport de model „Mercedes Sprinter”, cu XXXXXX, sfidând astfel dreptul de

proprietate a inculpatului.

2016 apelurile declarate de inculpat și de avocatul Danu Alexandru în numele

inculpatului au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

prin care corpul delict – microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu XXXXXX,

XXXXXX transmis spre păstrare lui Coman Valeriu, să fie predat proprietarului

legal la solicitare.

În rest, sentința a fost menținută.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de

probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatului Coman Valeriu Nicolae de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal, în

3

legătură cu expirarea termenului de prescripție pentru tragere la răspundere

penală.

Instanța de apel a indicat, că vinovăția inculpatului este dovedită pe deplin

prin cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală,

examinate de către prima instanță și verificate de către instanța de apel, ajungând

la concluzia că probele în speța dată au fost apreciate sub toate aspectele și în

mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, care și au fost puse la baza hotărârii de

condamnare a inculpatului Coman Valeriu Nicolae.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele invocate de partea apărării,

referitor la admisibilitatea probei, și anume, a raportului nr. 45 a Secției venituri,

valoare în vamă și clasificare a mărfurilor, deoarece valoarea în vamă a mărfurilor

s-a stabilit prin aplicarea metodelor de determinare a valorii în vamă

reglementate prin Legea RM nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful

vamal și dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 600 din 14.05.2002 cu privire la

aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a

mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova.

În această ordine de idei, instanța de apel a specificat că, prin „valoarea în

vamă a mărfii” se înțelege valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul

vamal, stabilită în scopul perceperii drepturilor de import.

Conform art. 5 alin. (2) din Legea RM nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire

la tariful vamal, valoarea în vamă a mărfurilor este determinată în conformitate

cu prezenta lege, cu tratatele internaționale ratificate de Republica Moldova,

precum și cu actele normative ale Guvernului, adoptate în scopul executării

acestora.

Potrivit art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal, (1) Autoritatea vamală

exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii. (2)

Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privința corectitudinii ori

incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunțate de declarant. (3) În cazul în care

nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii

anunțate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de

declarant (importator) nu sunt veridice (inclusiv sunt sub nivelul valorii lor de

producție) și/sau nu sunt suficiente, autoritatea vamală este în drept să

determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv una din

cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.

Conform art. 10 din Legea cu privire la tariful vamal, (1) Valoarea în vamă a

mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode: a) în

baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit; b) în

baza valorii tranzacției cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacției cu marfă

similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii;

f) prin metoda de rezervă. (2) Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1)

este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacției cu

marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se

folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în

4

care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Metodele prevăzute la lit. d) și e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorința

declarantului.

Reieșind din cadrul legal expus supra, instanța de apel a conchis că, valoarea

în vamă a mărfurilor a fost stabilită de către autoritatea vamală așa cum prevede

art. 8 din Legea cu privire la tariful vamal, fiind utilizată metoda de rezervă

prevăzută la art. 17 din Legea cu privire la tariful vamal, ceea ce denotă

legalitatea operațiunilor efectuate de autoritatea vamală cu privire la stabilirea

valorii în vamă a mărfurilor, fiind utilizată metoda de rezervă, precum și datele

despre prețurile de comercializare de pe piețele externe pentru mărfuri identice

sau similare, ajustate cu cadrul juridic în vigoare.

Astfel, în speța dată, valoarea în vamă a corpurilor delicte specificate în Actul

de control fizic din 27.05.2014 a fost estimată în sumă totală de 62079 lei,

cuantumul drepturilor de import constituia 16488,92 lei și s-au calculat prin

aplicarea legislației fiscale și vamale în vigoare.

De asemenea, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, din

factura nr. 1578/52014 din 15.05.2014 și declarațiile lui Roșca P., că lotul de

marfă transmis lui Coman V., pentru a fi transportat costă 1600 Euro, or, probele

la care face referire apărarea nu sunt suficiente în vederea stabilirii valorii în

vamă a mărfurilor și nu corespund nici unei din metodele privind determinarea

valorii în vamă a mărfurilor, astfel după cum dictează prevederile art. 5, 8, 10 din

Legea cu privire la tariful vamal.

Așa dar, instanța de apel a respins poziția apărării referitor la încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului în contravenție, deoarece probele administrate

demonstrează că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal.

De asemenea, a fost respinsă și poziția inculpatului, precum că dânsul nu a

comis infracțiunea în mod intenționat ci din oboseală, deoarece inculpatul avea

obligația de a indica în declarația vamală toate mărfurile transportate, dânsul a

avut libertatea de a acționa și de a transpune în practică o decizie pe care a luat-o

în mod conștient și liber, mai mult ca atât dânsului fiind imputată obligația legală

de a verifica conținutul cutiilor care urmau a fi transportate de către acesta.

Cu referire la argumentul părții apărării că instanța de fond neîntemeiat a

dispus confiscarea specială în privința mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter” cu XXXXXX, instanța de apel l-a considerat întemeiat,

deoarece instanța de fond neîntemeiat a soluționat soarta corpului delict –

microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu XXXXXX.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut, că condițiile obligatorii

pentru ca averea să poată fi confiscată se referă la faptul ca ea să fie în

proprietatea condamnatului și să intre sub incidența uneia sau mai multor situații

prevăzute la art. 40 alin. (2), (3) din Constituție.

5

Astfel, din cartela transportului „Mercedes Sprinter” cu XXXXXX, rezultă că

posesor al mijlocului de transport este Coman Valeriu, iar uzufructuar – XXXXXX

(f. d. 49).

De asemenea, instanța de apel a constatat că inculpatul nu a amenajat

special automobilul său pentru a ascunde cutiile depistate, acestea erau la vedere

împreună cu celelalte colete, din care motive, a apreciat că mijlocul de transport

nu a fost destinat comiterii infracțiunii, iar în sensul art. 106 Cod penal nu putea fi

supus confiscării speciale, ținând cont și de jurisprudența CtEDO, care a statuat că

simpla faptă de încălcare a legislației vamale nu este suficientă pentru aplicarea

măsurii de confiscare. Este necesar de a stabili dacă măsura de confiscare

corespunde gravității situației create (cauza Ismailov versus Federației Rusă,

06 noiembrie 2008).

casarea parțială a acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel,

în alt complet de judecată, invocând prevederile de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și motivarea soluției este expusă neclar.

În susținerea solicitării sale indică ilegalitatea deciziei instanței de apel în

partea ce ține de neaplicarea măsurii de siguranță – confiscarea specială a

microbuzului de model „Mercedes Sprinter” cu XXXXXX, considerând că este

neîntemeiată, deoarece prin neconfiscarea specială în folosul statului a bunurilor

care au fost obiectul infracțiunii de contrabandă, nu a fost înlăturată starea de

pericol de a fi săvârșite noi fapte penale, prin utilizarea acestora.

Menționează că, instanța nu a ținut cont de faptul, că inculpatul a utilizat

microbuzul pentru săvârșirea infracțiunii imputate, acesta era un mijloc

indispensabil de realizare a actului de conduită încriminat, mijlocul de transport a

servit întru realizarea laturii obiective a contrabandei, pentru tăinuirea obiectelor

de controlul vamal, astfel, consideră că automobilul urma a fi confiscat conform

art. 106 Cod penal, ținându-se cont de art. 162 Cod de procedură penală.

La fel, recurentul relevă, că instanța de apel eronat a interpretat că posesorul

mijlocului de transport este Coman Valeriu, iar uzufructuar - XXXXXXși

automobilul urmează a fi transmis lui Coman V., deoarece potrivit prevederilor

art. 395 Cod civil, uzufructuarul este în drept de a folosi pentru o perioadă

determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul proprietar),

inclusiv uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu și de a-l înstrăina, fapt ce

denotă că acesta din urmă nu este proprietar.

opinia sa asupra recursului ordinar declarat de procuror, solicitând respingerea

acestuia, cu menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și întemeiată.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

6

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează total hotărârea

atacată, cu încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

În conformitate cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul

prevăzut în art.332 alin. (2), instanța încetează procesul penal, și, concomitent,

soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional al Republicii

Moldova, dacă fapta persoanei constituie o contravenție administrativă.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit reține că, inculpatul Coman Valeriu

Nicolae a fost pus sub învinuire în baza art. 27, 248 alin. (1) Cod penal cu indicii

calificativi: tentativa de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari, tăinuindu-le de controlul vamal,

prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale, dar care din

cauze independente de voința făptuitorului nu și-au produs efectul, fiind

recunoscut vinovat de către prima instanță de săvârșirea infracțiunii imputate,

însă procesul penal a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție pentru tragere la răspundere penală, soluție menținută de către

instanța de apel care a constatat că, corect au fost stabilite circumstanțele de fapt

și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor.

Însă, din materialele cauzei, Colegiul lărgit reține că, în speța dată, a

intervenit o lege penală mai favorabilă inculpatului, ținând cont de modificările

operate în dispoziția normei art. 126 alin. (1) Cod penal prin art. I, pct. 3 al Legii

nr. 207 din 29.07.2016 cu privire la modificarea și completarea unor acte

legislative, în vigoare la 28.10.2016.

Astfel, art. 126 alin. (1) Cod penal în redacția Legii indicate supra are

următorul cuprins:

„(1) Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite,

primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute

peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup

de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

(11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,

dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o

persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe

economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul

săvârșirii faptei.”

Astfel, salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015,

aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 974 din 04.12.2014, în vigoare din

7

09.12.2014, constituia 4 500 lei, iar ținând cont de reglementările art. 126

alin. (1) Cod penal, în vigoare din 28.10.2016 în coraport cu circumstanțele cauzei

(timpul comiterii infracțiunii) proporții mari constituie 90 000 lei, iar proporții

deosebit de mari constituie 180 000 lei.

Reieșind din învinuirea înaintată inculpatului și faptele constatate de către

instanțele de fond, Colegiul lărgit reține, că infracțiunea a fost comisă de către

inculpat la data de 27 mai 2014, fiind recunoscut vinovat de tentativa de trecere

peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții mari în

valoare totală de 62079 lei.

Deci, Colegiul conchide că valoarea mărfurilor, raportată la noile prevederi

legale, favorabilă inculpatului, nu constituie proporții mari.

Așa dar, în speța dată, devin aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal,

potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care

ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis

infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au

săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra

persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale.

Legea nr. 207 din 29.07.2016 cu privire la modificarea și completarea unor

acte legislative, în vigoare la 28.10.2016, are efect retroactiv, întrucât ameliorează

situația inculpatului Coman Valeriu, or, valoarea mărfurilor în sumă de 62079 lei,

potrivit legii vizate, nu constituie proporții mari, după cum a fost înaintată

învinuirea.

Având în vedere raționamentele expuse supra, Colegiul lărgit constată, că

acțiunile inculpatului Coman Valeriu Nicolae nu cad sub incidența legii penale,

deoarece acțiunile incriminate acestuia prin rechizitoriu nu întrunesc elementele

calificative prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, dar cad sub incidența

art. 287 alin. (10) Cod contravențional, care stipulează că trecerea mărfurilor,

obiectelor și altor valori peste frontiera vamală a Republicii Moldova eludându-se

controlul vamal ori tăinuindu-le de el în locuri special pregătite sau adaptate în

acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în

documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă aceste

acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă infracțiune.

Astfel că, Colegiul penal consideră că în speță procesul penal urmează a fi

încetat, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală,

deoarece fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, care urmează

a fi soluționată conform prevederilor Codului contravențional.

În aceste sens, Colegiul lărgit menționează, că potrivit art. 30 alin. (1) și

alin.(3) Cod contravențional, prescripția înlătură răspunderea contravențională,

iar termenul de prescripție curge de la data săvârșirii contravenției.

Alin. (2) al normei citate în redacția Legii nr.178 din 11 iulie 2012, în vigoare

din 14 septembrie 2012 prevedea că termenul general de prescripție a

8

răspunderii contravenționale este de 3 luni, însă prin Legea nr. 134/17.06.2016,

în vigoare din 30.07.2016, a fost substituit textul „3 luni” cu textul „12 luni” și la

moment are următorul conținut: „Termenul general de prescripție a răspunderii

contravenționale este de 12 luni.”

În acest context, Colegiul lărgit notifică și prevederile art. 3 alin. (1) Codul

contravențional care specifică, că caracterul contravențional al faptei și

sancțiunea ei contravențională se stabilesc la momentul săvârșirii faptei, iar

alin. (2) prevede, că legea contravențională care înăsprește sancțiunea sau

înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei contravenții nu are

efect retroactiv.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit reține, că fapta săvârșită de către

Coman Valeriu a avut loc la data de 27 mai 2014, fiind aplicabil în privința

acestuia a efectului retroactiv al legii, care nu înrăutățește situația persoanei

vinovate de săvârșirea unei contravenții, și anume, prevederile art. 30 alin. (2)

Cod contravențional în redacția Legii nr. 178 din 11 iulie 2012.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal conchide, că la data judecării

cauzei în instanța de recurs termenul general de prescripție a răspunderii

contravenționale de 3 luni era expirat și astfel, urmează ca contravenientul

Coman Valeriu să fie liberat de răspunderea contravențională prevăzută de

art. 287 alin. (10) Cod contravențional.

În astfel de circumstanțe, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că, recursul

ordinar declarat de procuror, urmează a fi admis, casate total sentința

Judecătoriei Hîncești din 11 iulie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 septembrie 2016, și încetat procesul penal privind învinuirea lui

Coman Valeriu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (1)

Cod penal, în conformitate cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, pe motiv

că fapta comisă constituie contravenția prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod

contravențional, iar conform art. 30 Cod contravențional Coman Valeriu Nicolae

urmează a fi liberat de răspundere contravențională, în legătură cu expirarea

termenului prescripției răspunderii contravenționale.

Referitor la corpurile delicte, Colegiul lărgit menționează prevederile art.106

Cod penal, care stabilesc: alin. (1) Confiscarea specială constă în trecerea, forțată

și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare)

utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care

bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu mai

există sau nu se găsesc, se confiscă contravaloarea acestora. Alin. (2) Sunt supuse

confiscării speciale bunurile: a) rezultate din fapta prevăzută de prezentul cod,

precum și orice venituri de la aceste bunuri, cu excepția bunurilor și veniturilor

care urmează a fi restituite proprietarului legal; b) folosite sau destinate pentru

săvârșirea unei infracțiuni, dacă sunt ale infractorului; c) date pentru a determina

săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; d) dobândite prin

săvârșirea infracțiunii, dacă nu urmează a fi restituite persoanei vătămate sau nu

sunt destinate pentru despăgubirea acesteia; e) deținute contrar dispozițiilor

legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate

9

din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) folosite sau destinate

pentru finanțarea terorismului.

Alin. (4) al normei citate supra, prevede că confiscarea specială poate fi

aplicată chiar dacă făptuitorului nu i se stabilește o pedeapsă penală, iar potrivit

art.439/7 alin. (8) Cod contravențional, confiscarea specială poate fi aplicată

chiar dacă făptuitorul este eliberat de răspundere contravențională.

La caz, Colegiul reține că obiectele nedeclarate organului vamal, recunoscute

în calitate de corpuri delicte, urmează a fi confiscate în folosul statului, or

confiscarea bunurilor nominalizate supra (indicate în pct.2 al deciziei), dispusă în

cauza dedusă judecății urmărește un scop legitim și anume asigurarea legalității

în procesul de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova.

Iar, referitor la corpul delict - microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu

XXXXXX, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi predat proprietarului

legal la solicitare și în acest sens se menționează că, condițiile obligatorii pentru

ca averea să poată fi confiscată se referă la faptul ca ea să fie în proprietatea

condamnatului și să intre sub incidența uneia sau mai multor situații prevăzute la

art. 40 alin. (2), (3) din Constituție, iar potrivit cartelei transportului rezultă că,

Coman Valeriu Nicolae este doar posesor al mijlocului de transport, iar

uzufructuar este XXXXXX (f.d. 49), iar partea acuzării nici n-a prezentat careva

probe, care ar confirma faptul, cine este proprietarul bunului a cărei confiscare a

solicitat.

Mai mult ca atât, din circumstanțele cauzei se constată că, inculpatul Coman

Valeriu nu a amenajat special automobilul său pentru a ascunde cutiile depistate,

acestea erau la vedere împreună cu celelalte colete, din care motive, se deduce că,

mijlocul de transport nu a fost destinat comiterii infracțiunii, iar în sensul art. 106

Cod Penal nu poate fi supus confiscării speciale.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit conchide că corpurile delicte:

panou electric „Jung” LSO 985 – 2 buc.; panou electric „Jung” LSP 984 – 2 buc.;

panou electric „Jung” LSP 983 – 9 buc.; panou electric „Jung” LSP 982 – 16 buc.;

panou electric „Jung” LSP 981 – 21 buc.; Wippe Rocker AL 2990 „Jung” – 14 buc;

Centre Plate AL 2520 Aluminium „Jung” – 60 buc.; „Jung” 521 EINS – 50 buc.;

„Jung” 2 gang rocker switch insert 10x250 – 10 buc.; „Jung” une 8 upok 5 modular

Jade Socket 1x8 pole with one terminal – 4 buc.; prize „Televes” – 4 buc.; project

line „Noken” N194710510 – 1 buc.; NK-ONE Chrome „Noken” N 1 99999565 –

1 buc.; cafea solubilă „Kena Seleccion” 200 gr. – 36 buc.; cafea „Markus Natural

Molido” 250 gr. – 36 pachete, păstrate în camera de corpuri delicte din cadrul

Biroului Vamal Leușeni, în temeiul art.106 Cod penal se confiscă și se transmit cu

titlu gratuit în folosul statului, iar microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu

numărul de înmatriculare XXXXXX, transmis spre păstrare lui Coman Valeriu se

predă proprietarului legal la solicitare.

penală, Colegiul lărgit,

10

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, casează total sentința Judecătoriei Hîncești

din 11 iulie 2016 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

28 septembrie 2016, încetează procesul penal în baza art. 391 alin. (2) Cod de

procedură penală privind învinuirea lui Coman Valeriu Nicolae în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta comisă

constituie contravenția prevăzută de art. 287 alin. (10) Cod contravențional.

Coman Valeriu Nicolae se liberează de răspundere contravențională

conform art. 30 Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului

prescripției răspunderii contravenționale.

Corpurile delicte: panou electric „Jung” LSO 985 – 2 buc.; panou electric

„Jung” LSP 984 – 2 buc.; panou electric „Jung” LSP 983 – 9 buc.; panou electric

„Jung” LSP 982 – 16 buc.; panou electric „Jung” LSP 981 – 21 buc.; Wippe Rocker

AL 2990 „Jung” – 14 buc; Centre Plate AL 2520 Aluminium „Jung” – 60 buc.; „Jung”

521 EINS – 50 buc.; „Jung” 2 gang rocker switch insert 10x250 – 10 buc.; „Jung”

une 8 upok 5 modular Jade Socket 1x8 pole with one terminal – 4 buc.; prize

„Televes” – 4 buc.; project line „Noken” N194710510 – 1 buc.; NK-ONE Chrome

„Noken” N 1 99999565 – 1 buc.; cafea solubilă „Kena Seleccion” 200 gr. – 36 buc.;

cafea „Markus Natural Molido” 250 gr. – 36 pachete, păstrate în camera de

corpuri delicte din cadrul Biroului Vamal Leușeni, în temeiul art.106 Cod penal se

confiscă și se transmit cu titlu gratuit în folosul statului.

Corpul delict – microbuzul de model „Mercedes Sprinter” cu numărul de

înmatriculare XXXXXX transmis spre păstrare lui Coman Valeriu se predă

proprietarului legal la solicitare.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 18 mai 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

Judecător Moraru Petru

11