ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.03.2017

1ra-446/2017 — art. 287 alin. 1 Cod penal

HOTĂRÂRE
29.03.2017
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 1 Cod penal
Temei legal
art. 427 alin.1 pct. 8 şi 12 Cod de procedură penală
Citează această cauză
1ra-446/2017 — art. 287 alin. 1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-446/2017

Curtea Supremă de Justiție

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Toma Nadejda,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Lesnicov Nicolae, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia din 31 martie 2016 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, în cauza penală

privindu-l pe

Lesnicov Nicolae XXX, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxxxxxx xxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

a minorului Lesnicov Nicolae, a. n. xxx, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) Cod penal a fost încetat, deoarece fapta persoanei constituie o contravenție

administrativă.

Minorul Lesnicov Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției

administrative prevăzute de art. 354 Cod contravențional, - huliganismul nu prea grav.

În baza art. 30 CC RM în privința minorului Lesnicov Nicolae a fost încetat

procesul contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Acțiunea civilă înaintată de Lungu Oxana privind încasarea de la minorul Lesnicov

Nicolae a sumei de 6000 lei, a fost respinsă ca nefondată.

învinuit în aceia că la data de 31.01.2015, în jurul orei 02:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, aflându-se în fața clubului de noapte „Iren”, amplasat în s. Bogdanovca

1

Veche r-nu1 Cimișlia, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice ce exprimă o

vădită lipsă de respect față de societate, intenționat, fără careva motive întemeiate, s-a

exprimat cu cuvinte necenzurate în public și a aplicat violență fizică față de Orakcioglo

Iulia, a.n xxx, locuitoare a s. Ecaterinovca, r-nul Cimișlia, Surugiu Daniela, a. n. xxx,

locuitoare a s. Fetița, r-nul Cimișlia și Lungu Oxana, a.n. xxx, locuitoare a s.

Ecaterinovca, r-nul Cimișlia, exprimată prin aplicarea de lovituri cu pumnii și

picioarele victimelor peste diferite părți ale corpului, ca rezultat pricinuindu-i cet.

Orakcioglo Iulia, Surugiu Daniela și Lungu Oxana dureri fizice.

Ulterior, Orakcioglo Iulia, Surugiu Daniela și Lungu Oxana au urcat în automobilul

de model Nissan X-trail cu numărul de înmatriculare CRW 806, ce aparține în

proprietate cet. Lungu Oxana, iar Lesnicov Nicolae, prelungindu-și acțiunile sale

îndreptate la încălcarea ordinii publice, s-a apropiat de automobilul ultimei și a lovit cu

piciorul în bara de protecție din spate și în ușile față-spate lateral stânga.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Lesnicov Nicolae în baza

prevederilor art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele calificative - huliganismul,

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Prima instanță a constatat că vinovăția lui Lesnicov Nicolae în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal nu a fost demonstrată și a

reîncadrat acțiunile inculpatului în baza art. 354 Cod contravențional - huliganismul nu

prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, ce încalcă

normele morale, tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

3.1. - procurorul în Procuratura raionului Cimișlia, Oborocean Iurie, prin care a

solicitat rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite

pentru prima instanță, prin care Lesnicov Nicolae să fie recunoscut culpabil de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, ceea ce

constituie 4000 lei, și încasarea de la Lesnicov Nicolae în beneficiul cet. Lungu Oxana

a prejudiciului material cauzat în mărime de 7550 lei, a prejudiciului moral în mărime

de 2000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei.

În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a indicat că la baza sentinței de

încetare a procesului penal, instanța de fond a luat doar declarațiile inculpatului

Lesnicov Nicolae, iar versiunea înaintată de către inculpat în instanța de judecată a fost

combătută prin probele prezentate de acuzator;

3.2. - partea vătămată Lungu Oxana și avocatul său, Lazari Constantin, prin care au

solicitat pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță,

prin care Lesnicov Nicolae să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse corespunzătoare și

admiterea în principiu acțiunea civilă înaintată de către Lungu Oxana, cu încasarea de

la Lesnicov Nicolae în beneficiul cet. Lungu Oxana a prejudiciului material cauzat în

2

mărime de 7 550 lei (șapte mii cinci sute cincizeci lei), a prejudiciului moral în mărime

de 2 000 lei (două mii lei) și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5 000 lei

(cinci mii lei).

În motivarea apelului declarat, au indicat că instanța de fond în mod eronat a încetat

procesul penal în privința lui Lesnicov Robert, deoarece vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal a fost

dovedită pe deplin.

Apelanții au considerat că în cadrul procesului penal a fost încălcat principiul

contradictorialității, a fost dată o apreciere incorectă probelor, iar prima instanță a

adoptat concluzii greșite în partea ce ține de neimplicarea inculpatului în prejudiciul

material cauzat părții vătămate Lungu Oxana.

au fost admise parțial apelurile declarate de procurorul în Procuratura raionului

Cimișlia, Oborocean Iurie, de partea vătămată Lungu Oxana și de avocatul părții

vătămate Lazar Constantin, casată sentința, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță.

Lesnicov Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi cu aplicarea art. 79 Cod penal i-a

fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 180 (una sută optzeci) unități

convenționale, ce constituie 3600 (trei mii șase sute) lei.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de Lungu Oxana în partea

recuperării prejudiciului material, cauzat prin deteriorarea bunurilor, urmînd ca asupra

determinării cuantumului prejudiciului să fie stabilit de către instanța de judecată în

ordinea procedurii civile.

S-a încasat de la Lesnicov Nicolae în beneficiul cet. Lungu Oxana cu titlu de

prejudiciu moral suma de 1500 (una mie cinci sute) lei și suma ce 5000 (cinci mii) lei

cu titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru avocat, în rest pretențiile ce țin de

încasarea prejudiciului moral au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Instanța de apel a constatat că prin cercetarea probelor în înstanța de judecată, s-a

dovedit cu certitudine că Lesnicov Nicolae, la data de 31.01.2015, în jurul orei 02:00,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în fața clubului de noapte „Iren”,

amplasat în s. Bogdanovca Veche r-1 Cimișlia, având scopul încălcării grosolane a

ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, intenționat, fără

careva motive întemeiate, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate în public și a aplicat

violență fizică față de Orakcioglo Iulia, a. n. xxx, locuitoare a s. Ecaterinovca, r-l

Cimișlia, Surugiu Daniela, a. n. xxx, locuitoare a s. Fetița, r-l Cimișlia și Lungu Oxana,

a. n. xxx, locuitoare a s. Ecaterinovca, r-l Cimișlia, exprimată prin aplicarea de lovituri

cu pumnii și picioarele victimelor peste diferite părți ale corpului, ca rezultat

pricinuindu-i lui Orakcioglo Iulia, Surugiu Daniela și Lungu Oxana dureri fizice.

Ulterior, Orakcioglo Iulia, Surugiu Daniela și Lungu Oxana, urcând în automobilul

de model Nissan X-trail cu numărul de înmatriculare CRW 806, ce aparține în

proprietate cet. Lungu Oxana, Lesnicov Nicolae, prelungindu-și acțiunile sale

3

îndreptate la încălcarea ordinii publice, s-a apropiat de automobilul ultimei și a lovit cu

piciorul în bara de protecție din spate și în ușile față - spate lateral stânga.

Astfel, Lesnicov Nicolae a încălcat grosolan ordinea publică, exprimată prin acțiuni

ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, însoțite de comportare

batjocoritoare față de persoane, prin înjosirea onoarei și demnității persoanei, precum

și însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, exprimate prin aplicarea de lovituri

care au cauzat dureri fizice părților vătămate.

Astfel, prin acțiunile sale, Lesnicov Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, după semnele calificative - acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

sau obrăznicie deosebită.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de fond

a constatat în mod eronat necesitatea recalificării acțiunilor inculpatului Lesnicov

Nicolae din cadrul art. 287 alin. (1) Cod penal în baza art. 354 Cod contravențional, ca

huligansim nu prea grav. Instanța de apel a constatat că prima instanță nu a aplicat

corect prevederile art. 101 alin. (1) din Codul de procedură penală, și a dat o apreciere

improprie probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

Instanța de apel, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală,

cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, le-a dat o

apreciere proprie, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care

în ansamblu lor confirmă ca dovedită vinovăția inculpatului Lesnicov Nicolae în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, după semnele

calificative - huliganismul, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Astfel, fiind audiat în ședința instanței de apel inculpatul Lesnicov Nicolae a

declarat că susține integral declarațiile date în cadrul instanței de fond, nu recunoaște

vina. A menționat că până la cazul nominalizat a văzut-o o singură dată pe partea

vătămată Lungu Oxana. La acel moment se antrena la „Olimpia”, în Chișinău, se ocupa

cu lupte libere. Anterior a fost implicat într-o bătaie cu băieții. În seara cu pricina a

consumat 1-2 beri.

Necătând la faptul că inculpatul Lesnicov Nicolae nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat că

culpabilitatea lui Lesnicov Nicolae în săvârșirea infracțiunii de huliganism este

dovedită atît prin probele administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate

suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile părții

vătămate Lungu Oxana, parții vătămate Orakcioglo Iulia, părții vătămate Surugiu

4

Daniela, martorului Ciobanu Victoria, martorului Jardan Irina, cît și prin probele scrise

cercetate de instanța de fond și verificate suplimentar de instanța de apel și anume:

- cererea depusă de Orakcioglo Iulia la 03.12.2015, în care aceasta a indicat că la

data de 31.01 2015, Lesnicov Nicolae lângă barul „Iren”, fără nici un motiv s-a apropiat

de ea, a apucat-o de păr și a lovit-o cu pumnul în cap (f. d. 11, vol. I);

- cererea depusă de Lungu Oxana la 03.02.2015, care a relatat că la data de

31.01.2015, Lesnicov Nicolae i-a deteriorat automobilul de model Nissan X-Trail n î

CRW 806, a făcut zgârieturi pe ambele părți ale automobilului, a lovit de două ori cu

piciorul în parbrizul din spate și a lovit de câteva ori în roțile mașinii (f. d. 18, vol. I);

- cererea depusă de Surugiu Daniela din 05.02.2015, în care a indicat că la data

menționată, Lesnicov Nicolae fără nici un motiv i-a aplicat lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului cauzându-i leziuni corporale, și explicația acesteia (f. d. 15).

Instanța de apel a constatat că instanța de fond, deși în partea dispozitivă a sentinței

recunoaște vinovăția lui Lesnicov Nicolae în comiterea contravenției prevăzute de art.

354 Cod contravențional - huliganism nu prea grav, totuși nu a constatat fapta, nu a

descris fapta, nu a indicat care anume acțiuni ale inculpatului constituie componență

de contravenție, astfel încălcând prevederile art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală,

conform cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul,

modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Instanța de apel a subliniat că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este

corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată.

La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură

penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală,

în aceeași consecutivitate ... „Recunoscîndu-l vinovat pe inculpat de comiterea

contravenției după semnele ce urmează a fi apreciate, instanța este obligată ca, în

partea descriptivă a sentinței, să precizeze circumstanțele ce au servit ca motiv de a

concluziona prezența unuia sau mai multor astfel de indici de calificare.”

La caz, instanța de apel a considerat necesar de a casa sentința instanței de fond,

necesitate ce derivă din nerespectarea de către ultima a cerințelor de drept vizînd

descrierea și constatarea faptei comise de Lesnicov Nicolae. Instanța de apel a precizat

că norma prevăzută de art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că „la

adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în

următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit

inculpatul; și 2) dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat”.

Respectiv, instanța de apel a menționat că în speță instanța de fond urma să

constate fapta comisă de Lesnicov Nicolae și să descrie fapta clar și concret, să indice

care anume acțiuni ale inculpatului se încadrează sub incidența componenței de

contravenție, motiv pentru care instanța de apel a considerat că prima instanță a încălcat

prevederile art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1), pct. 1, 2, 4, 5 Cod

de procedură penală, conform cărora sentința instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată, motiv pentru care instanța de apel va casa sentința instanței de

5

fond.

Totodată, instanța de apel ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele prezentate de către partea

acuzării și partea apărării, verificându-le minuțios, le dă o apreciere proprie, prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care în ansamblul lor

confirmă că în acțiunile inculpatului Lesnicov Nicolae sunt întrunite elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal,

astfel încât instanța de fond a ajuns la soluția incorectă de a recalifica acțiunile

inculpatului în baza prevederilor art. 354 Cod Contravențional, or, vinovăția acestuia

în comiterea infracțiunii incriminate a fost demonstrată indubitabil, prin ansamblul de

probe veridice, pertinente, utile și concludente cercetate de instanța de judecată și din

punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel analizând declarațiile părților vătămate Orakcioglo Iulia, Lungu

Oxana, Surugiu Daniela, a considerat că acestea sunt veridice, consecvente,

consecutive pe tot parcursul procesului penal, atât în cadrul instanței de fond cît și în

instanța de apel, care coroborează cu declarațiile martorilor Ciobanu Victoria și Jardan

Irina, și probele scrise nominalizate mai sus, și dovedesc cu certitudine că Lesnicov

Nicolae a încălcat ordinea publică cu aplicarea violenței asupra persoanelor,

manifestată cu o obrăznicie deosebită.

Instanța de apel a atestat că declarațiile inculpatului Lesnicov Nicolae privind

nevinovăția sa în comiterea faptei penale încriminate se combat prin totalitatea de

probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume

prin declarațiile părților vătămate și a martorilor nominalizați supra și probele scrise

cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează

incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de huliganism.

Nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto incrimina, garantat de art. 66 Cod de procedură

penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu pot fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea

pedepsei penale.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate, enumerate mai sus, ce

coroborează între ele, iar divergențele dintre declarațiile martorilor acuzării și apărării

denotă tendința martorilor apărării, care sunt apropiații inculpatului, cu scopul ca

Lesnicov Nicolae să evite răspunderea penală.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor apărării și a inculpatului

privind nevinovăția sa, deoarece inculpatul în cadrul urmăriri penale a refuzat de a

depune declarații pe învinuirea adusă, nu a solicitat audierea martorilor: Morari Elena,

Celpan Mariana, Veverița Vitalie, Carauș Anatolie și Cojocaru Victor în cadrul

urmăririi penale, iar versiunea de apărare a sa, inculpatul a pregătit-o împreună cu

acești martori care sunt prietenii și rudele sale în instanța de fond, având drept scop

6

evitarea de a fi tras la răspundere penală a inculpatului.

Analizând circumstanțele cauzei, instanța de apel a constatat că infracțiunea de

huliganism a fost comisă de Lesnicov Nicolae la data de 31.01.2015, iar inculpatul este

născut la 05.07.1998 , astfel, la momentul săvârșirii infracțiunii, Lesnicov Nicolae avea

vârsta de 16 ani, adică era minor.

În baza art. 79 alin. (1) Cod penal, ținînd cont de circumstanțele excepționale ale

cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii,

de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea

activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia,

instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea

penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate

să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvârșit

infracțiunea se consideră circumstanță excepțională.

Astfel, sancțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, în baza căruia

inculpatul a fost recunoscut vinovat, prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de la 200 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Instanța de apel a considerat că la caz urmează de reținut circumstanța excepțională

- minoratul persoanei la momentul comiterii infracțiunii, motiv pentru care instanța de

apel a stabilit pedeapsa sub limita minimă a legii, ținând cont de scopul și motivele

faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportamentul lui în timpul

și după consumarea infracțiunii, aplicându-i o pedeapsă sub limita minimă prevăzută

de art. 287 alin. (1) Cod penal coroborat cu art. 79 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului Lesnicov Nicolae, care a comis infracțiunea fiind minor, a ținut cont de

prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78-79 Cod penal, de gravitatea infracțiunii

săvârșite - inculpatul a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor

mai puțin grave conform prevederilor art. 16 Cod penal, de motivul comiterii

infracțiunii - intenții huliganice, de comportamentul inculpatului în timpul și după

comiterea infracțiunii.

De asemenea, instanța de apel la stabilirea categoriei și termenului pedepsei a luat

în considerație personalitatea inculpatului, care era minor la momentul comiterii

infracțiunii, că nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, la locul de trai

se caracterizează negativ, că anterior a mai comis o infracțiune de huliganism.

Ca circumstanță atenuantă în privința inculpatului, s-a reținut săvârșirea

infracțiunii de către un minor. Ca circumstanță excepțională, s-a reținut minoratul

persoanei la momentul comiterii infracțiunii.

Circumstanțe agravante nu au fost stabilite. Totodată, instanța de apel a menționat

că faptul caracterizării negative a personalității inculpatului constă în aceea că anterior

a fost condamnată pentru comiterea unei fapte similare, fiind confirmat prin sentința

Judecătoriei Cimișlia din 06.12.2013 în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

7

stabilindu-i ca pedeapsă amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce

constituie 6000 lei RM, chiar dacă antecedentele penale sunt stinse (f. d. 59-62).

În aceste împrejurări, instanța de apel a considerat că lui Lesnicov Nicolae este

necesar de stabilit o pedeapsă mai blândă, sub limita minimă prevăzută de art. 287 alin.

(1) Cod penal, coroborat cu art. 79 Cod penal.

Instanța de apel a considerat că la caz scopul legii penale de restabilire a echității

sociale, reeducare a inculpatului, de prevenire a comiterii infracțiunii atât din partea

condamnaților, cât și din partea altor condamnați, poate fi atins prin stabilirea unei

pedepse non-privative de libertate, motiv pentru care instanța de apel a stabilit

inculpatului pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 180 (una sută optzeci) unități

convenționale, ce constituie 3600 (trei mii șase sute) lei.

Instanța de apel a menționat că în ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine că

inculpatul Lesnicov Nicolae se face vinovat pentru comiterea infracțiunii de

huliganism, prin care a prejudiciat părțile vătămate.

Partea vătămată Lungu Oxana a solicitat încasarea prejudiciului material în

mărime de 7550 lei pentru repararea automobilului de model „Nissan X-trail”, și

cheltuielile ce țin de cumpărarea combustibilului. Partea vătămată nu a prezentat

suficiente probe pentru a demonstra întinderea prejudiciului material cauzat, nu a

prezentat probe că toate zgârieturile de pe automobil au fost cauzate de către inculpat,

nu a făcut dovada legăturii cauzale dintre acțiunile inculpatului și toate zgârieturile și

defectele depistate pe caroseria automobilului, indicate pe planșeta fotografică ar fi fost

produse în urma loviturilor aplicate de către Lesnicov Nicolae, motiv pentru care în

baza art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, pentru a stabili exact suma

despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanța de

apel admițînd, în principiu, acțiunea civilă înaintată de Lungu Oxana în partea

recuperării prejudiciului material, cauzat prin deteriorarea bunurilor, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Instanța de apel a menționat că prima instanță, la determinarea mărimii

compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să ia în considerație atît

aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părții

vătămate, cît și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi:

- importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața,

sănătatea, libertatea, inviolabilitatea locuinței, secretul personal și familial, onoarea,

demnitatea și reputația profesională etc);

- nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor psihice sau

fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor

apropiate (rudelor, pierderea sau limitarea capacității de muncă etc);

- felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în

cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei.

Analizând circumstanțele cauzei, ținând cont de gravitatea cauzării suferințelor

psihice sau fizice părții vătămate, cît și datele obiective care certifică acest fapt,

îndeosebi: importanța vitală a drepturilor personale nepatrimoniale (viața, sănătatea,

8

libertatea, onoarea și demnitatea); de nivelul (gradul) suportării de către persoana

vătămată a suferințelor psihice sau fizice (de intenția directă a inculpatului care au

cauzat prejudiciul, stabilind cuantumul despăgubirilor cuvenite pentru prejudiciul

moral produs prin infracțiune, constatând raportul direct de cauzalitate între activitatea

infracțională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată Lungu

Oxana, instanța de apel a dispus încasarea de la Lesnicov Nicolae a sumei de 1500 (una

mie cinci sute) lei cu titlu de prejudiciu moral, considerând că această sumă este

echitabilă și proporțională cu suferințele fizice și psihice cauzate părții vătămate Lungu

Oxana.

Dat fiind faptul că la materialele cauzei este anexat bonul de plată a serviciilor

juridice acordate de avocat părții vătămate, eliberat de cabinetul avocatului „Lazari

Constantin” ce certifică achitarea sumei de 5000 lei de către partea vătămată Lungu

Oxana (f. d. 157), instanța de apel a dispus încasarea sumei de 5000 (cinci mii) lei cu

titlu de cheltuieli de judecată suportate pentru avocat.

Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Lesnicov Nicolae, prin care indicînd

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit primei instanțe, prin

care Lesnicov Nicolae să fie achitat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (1) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de Lungu Oxana să fie respinsă.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală – nu au fost întrunite elementele

infracțiunii. Instanța de apel incorect a stabilit vinovăția lui Lesnicov Nicolae de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, neavînd absolut nici o

probă în acest sens;

- instanțele judecătorești nu trebuie să admită interpretarea extensivă a noțiunii de

huliganism pasibil de pedeapsă, pentru ca să fie excluse cazurile de tragere la

răspundere penală a persoanelor vinovate de un huliganism nu prea grav sau de fapte

neînsemnate, care atrag răspunderea administrativă. În acest sens, acțiunile inculpatului

de lovire sau împingere a cet. Surugiu Daniela, la ieșire din clubul „Iren”, acțiuni ce nu

au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice, nu pot fi calificate ca huliganism.

Infracțiunea de huliganism este posibilă numai cu o intenție directă, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, fapt stipulat în pct.3 din hotărîrea

Plenului Curții Supreme de Justiție „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale

despre huliganism” nr.4 din 19.06.2006, conform căruia prin „ordinea publică” se are

în vedere totalitatea de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de convețuire în

societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și

activitatea normală a instituțiilor de stat și publice”;

- delimitarea dintre huliganism ca infracțiune penală și huliganism ca simplă

contravenție administrativă, se face ținîndu-se cont de gravitatea încălcării ordinii

publice, care se determină prin cumulul circumstanțelor cauzei, inclusiv locul și

metodele săvîrșirii faptelor ilicite, intensitatea, durata lor;

9

- în speță nu este vorba despre intenția lui Lesnicov de a încălca prin lovirea-

împingerea cet. Surugiu Daniela a ordinii publice, fapta urmînd să fie calificată sub

prisma art. 78 Cod Contravențional, în caz dacă Lesnicov ar avea 18 ani la momentul

producerii faptei. Partea vătămată Surugiu Daniela așa și nu a putut clar explica, fie a

fost lovită de Lesnicov, fie a fost totuși împinsă de dînsul, la diferite etape ale

procesului penal dînd declarații diferite, contradictorii;

- recurentul menționează că urmărirea penală a fost una superficială, incompletă,

tendențioasă. Astfel, de la bun început, considerînd că a fost comisă o infracțiune în

loc public, nici nu s-au făcut careva încercări pentru a ridica înregistrările de la

camerele de luat vederi din local. Nu a fost audiat personalul de pază din localul cu

pricina. Urmărirea penală s-a bazat exclusiv pe declarațiile părților vătămate, doar în

ședința de judecată solicitînd audierea martorilor suplimentari ai acuzării. Martorii

apărării au fost ignorați, fie fiind audiați nu au ajuns în dosar procesele verbale de

audiere a lor, fie organul de urmărire penală, sub diferite pretexte, i-a înlăturat. Lui

Lesnicov nici nu i-a fost atribuită calitatea de bănuit, necătînd la faptul că, conform

declarațiilor lui, el a fost audiat la poliție pe acest caz, ce-i drept în lipsa avocatului,

care în fine este o încălcare procedurală;

- potrivit ordonanței de punere sub învinuire, Lesnicov Nicolae a aplicat violență

fizică față de Surugiu Daniela, Orakcioglo Iulia și Lungu Oxana, violență exprimată

prin aplicarea de lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului,

pricinuindu-le dureri fizice. De unde s-au luat și acele lovituri cu picioarele din start nu

este clar, nimeni din participanți nedeclarînd acest fapt. Potrivit art. 97 CPP, existența,

caracterul și gradul leziunilor corporale în cauzele penale pot fi constatate în procesul

penal doar prin raportul expertizei medico-legale. În acest sens instanței de judecată nu

i-a fost prezentat absolut nici un raport de examinare medico-legală măcar al unei părți

vătămate;

- instanța de apel, necătînd la faptul că menționează declarațiile martorului

Moraru Elena în decizia sa, însă nu dă o apreciere justă acestor declarații și în genere

doar enumeră probele apărării fără a le da o apreciere juridică meritată. Pe de altă parte,

pune la baza deciziei doar declarațiile martorilor acuzării, toți rude de a părților

vătămate, astfel fiind încălcat principiul contradictorialității;

- în ceia ce privește partea vătămată Lungu Oxana, recurentul consideră că ei în

genere i-a fost greșit atribuită calitatea procesuală de parte vătămată pe dosar. Astfel,

necătînd că potrivit învinuirii, și ea a fost agresată fizic, nici unul din participanții la

proces, inclusiv și însăși Lungu Oxana, nu a declarat că a fost maltratată de Lesnicov,

pretențiile ei limitîndu-se doar la repararea prejudiciului material urmare a deteriorării

automobilului;

- recurentul menționează că conform art. 99 CPP în procesul penal, probatoriul

constă în invocarea de probe și propunerea de probe, admiterea și administrarea lor în

scopul constatării circumstanțelor care au importanță pentru cauză. Probele

administrate se verifică și se apreciază de către organul de urmărire penală sau instanță.

10

Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau

instanța de judecată;

- recurentul consideră că în cadrul cercetării judecătorești au apărut o sumedenie

de întrebări la care nu s-a dat răspuns, mai multe dubii care nu au fost înlăturate nici

într-un mod. Conform art. 8 CPP, persoana acuzată de săvîrșirea unei infracțiuni este

prezumată nevinovată atîta timp cît vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut

de prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate

garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărîre judecătorească

de condamnare definitivă. Nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

Concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe

presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului;

- la fel, recurentul menționează că, instanța de apel a dat o apreciere nouă probelor

examinate în instanța de fond, iar potrivit jurisprudenței CEDO nu se admite o

reevaluare a mijloacelor de probă.

inculpatului Lesnicov Nicolae, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11

Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Ghervas Iurie, care a pledat

pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele motive.

În motivarea recursului recurentul a invocat pretinsele temeiuri legale precum că

acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii și faptei săvârșite de către el

i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece fapta comisă constituie o contravenție.

Cu referire la aceste alegații este de menționat că, judecând cauza, instanțele de

fond și apel, just au constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei

corespunzător, corect au încadrat acțiunile făptuitorului.

Procurorul mai menționează că în același timp, din conținutul recursului, se

evidențiază că recurentul, de fapt, î-și motivează recursul prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor însă, motivele de reapreciere a materialului

probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(l) Cod de procedură

penală.

Concomitent, se mai menționează că instanțele inferioare, în strictă conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au verificat, s-au pronunțat și au

apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

materialele cauzei și motivele invocate, ținînd cont de opinia procurorului expusă în

referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

se constată că este vădit neîntemeiat.

11

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd nu

au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocînd în acest context următoarele.

Autorul recursului consideră că „nu s-a dovedit faptul comiterii infracțiunii

imputate, nefiind întrunite elementele infracțiunii”.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de

„neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura

obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu).

Colegiul penal constată că instanța de apel corect a respectat prevederile art.414

Cod de procedură penală și a supus verificării declarațiile inculpatului Lesnicov

Nicolae, a părților vătămate : Lungu Oxana, Orakcioglo Iulia, Surugiu Daniela, a

martorilor : Ciobanu Victoria, Jardan Irina, și probele materiale scrise administrate, în

urma la ce a conchis asupra temeiniciei soluției pronunțate de instanța de apel referitor

la vinovăția inculpatului, expusă în pct. 4.1. a prezentei decizii, considerînd că

argumentele apărării cu privire la nevinovăția acestuia nu și-au găsit confirmare în

cadrul cercetării judecătorești.

Probele indicate sînt amănunțit și detaliat descrise în decizia instanței de apel, care

sînt pertinente și concludente, coroborează între ele și nu prezintă careva dubii (f. d.

55-58, vol. II).

Prezența în acțiunile inculpatului atît a elementelor care caracterizează latura

obiectivă a infracțiunii imputate, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă

a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele descrise în decizia instanței

de apel, acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de

judecată a instanței de fond.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care și-o

însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra legalității și

temeiniciei concluziilor instanței de fond, care a constatat existența faptei și vinovăției

inculpatului Lesnicov Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

12

Cod penal, fiind stabilite în cauză toate elementele constitutive ale huliganismului,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora

le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ceea ce contrazic

argumentele aduse de recurent precum că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii,

instanța de apel incorect a stabilit vinovăția lui Lesnicov Nicolae de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) CP, neavînd absolut nici o probă în acest

sens”. Prin urmare, se constată că au fost respectate prevederile art.101 Cod de

procedură penală.

La fel, în recursul depus de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele

inculpatului Lesnicov Nicolae, se mai invocă ca temei de casare a hotărîrilor

judecătorești și art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-

a dat o încadrare juridică greșită, însă Colegiul penal conchide că temeiul dat nu

persistă în cauza dată.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal în instanța de apel au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii ce i se impută.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept

relevante și și-a motivat concluziile în baza cumulului de probe administrate în cauză,

cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a stabilit că nerecunoașterea

vinovăției de către inculpatul Lesnicov Nicolae, nu echivalează cu achitarea acestuia,

deoarece există probe pertinente și concludente, care, în ansamblu cu circumstanțele

cauzei, dovedesc cu certitudine existența acțiunilor intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită și

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii incriminate. Astfel, vinovăția

inculpatului Lesnicov Nicolae fiind cu certitudine dovedită prin următoarele probe,

descrise în decizia atacată (f. d. 55-58, vol. II), cum sunt : declarațiile părții vătămate

Lungu Oxana (f.d. 102-103, vol. I), parții vătămate Orakcioglo Iulia (f. d. 110-111, vol.

I), părții vătămate Surugiu Daniela (f. d. 100-101, vol. I), martorului Ciobanu Victoria

(f. d. 123-126, vol. I), martorului Jardan Irina (f. d. 147-149, vol. I), cît și prin probele

scrise cercetate de instanța de fond și verificate suplimentar de instanța de apel și

anume:

- cererea depusă de Orakcioglo Iulia la 03.12.2015, în care aceasta a indicat că la

data de 31.01 2015, Lesnicov Nicolae lângă barul „Iren”, Lesnicov Nicolae fără nici

13

un motiv s-a apropiat de ea , a apucat-o de păr și a lovit-o cu pumnul în cap (f. d. 11,

vol. I);

- cererea depusă de Lungu Oxana la 03.02.2015, care a relatat că la data de

31.01.2015, Lesnicov Nicolae i-a deteriorat automobilul de model Nissan X-Trail n î

CRW 806, a făcut zgârieturi pe ambele părți ale automobilului, a lovit de două ori cu

piciorul în parbrizul din spate și a lovit de câteva ori în roțile mașinii (f. d. 18, vol. I);

- cererea depusă de Surugiu Daniela din 05.02.2015, în care a indicat că la data

menționată, Lesnicov Nicolae fără nici un motiv i-a aplicat lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului cauzându-i leziuni corporale, și explicația acesteia (f. d. 15,

vol. I).

Motivele invocate de recurent, cu privire la neaplicarea loviturilor cu picioarele în

corpul părții vătămate, neaplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele părții vătămate

Lungu Oxana, se confirmă în speța dată, dar ele nu sunt esențiale și nu pot duce la

schimbarea soluției corect adoptate de către instanța de apel, deoarece inculpatul a lovit

părțile vătămate Orakcioglo Iulia și Surugiu Daniela cu pumnii în loc public, iar părții

vătămate Lungu Oxana i-a lovit cu picioarele automobilul Nissan X-Trail, făcîndu-i

zgîrîieturi, acțiuni ce corect au fost calificate de instanța de apel în baza art. 287 alin.

(1) Cod penal.

Colegiul penal mai indică, că instanța de apel corect a reținut la caz circumstanța

excepțională - minoratul persoanei la momentul comiterii infracțiunii, motiv pentru

care instanța de apel a stabilit pedeapsa sub limita minimă a legii, ținând cont de scopul

și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportamentul lui

în timpul și după consumarea infracțiunii, anterior judecat, însă antecedentele penale

sînt stinse, aplicându-i o pedeapsă sub formă de amendă și sub limita minimă prevăzută

de art. 287 alin. (1) Cod penal coroborat cu art. 79 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal nu acceptă nici motivele invocate în recursul ordinar cu privire la

ignorarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea

prevederilor art. 8 din Codul de procedură penală RM, considerîndu-le declarative și

nerelevante pentru speța dată, decizia instanței de apel fiind corect motivată.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează solicitările prin

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a

probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, astfel că criticele formulate împotriva hotărîrilor judecătorești atacate nu sunt

motivate sub aspectul casării acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea

probelor, în modul propus de către apărătorul inculpatului, nu se încadrează în

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, deoarece reaprecierea probelor

nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în recurs se verifică numai

chestiunile de drept.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursului depus de către avocatul Berezovschi

Vladislav în numele inculpatului Lesnicov Nicolae. Astfel de erori de drept în speța

14

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar

recursul urmează a fi declarat inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Berezovschi

Vladislav în numele inculpatului Lesnicov Nicolae, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Lesnicov Nicolae Xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 27 aprilie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

15

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-07-14
0,94
1ra-1047/17 — art.78 alin.3 CC
Dosarul nr.1ra-1047/17 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 04 iulie 2017 mun.Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, judecând, f
CSJ 2017-06-19
0,93
1ra-687/2017 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-687/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 16 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Gordilă Nicolae Judecători Covalenco Elena Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion judecând, fără
CSJ 2017-11-23
0,93
1ra-1350/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1350/2017 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 25 octombrie 2017 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolaev Ghenadie, Judecători – Timofti Vladimir, Alerguş Constantin, a ex
CSJ 2017-05-31
0,93
1ra-802/2017 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-802/2017 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 mai 2017 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisi
CSJ 2022-02-10
0,93
1ra-694/2021 — art. 335 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-694/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 06 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan
Sursă