1ra-79/2017 — art. 326 alin. 1 CP

1ra-79/2017 — art. 326 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-79/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, Mihailenco Olga, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Comrat din 05 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui

Bolgar Andrei xxxxx, născut la xx xxxx xxxx,

originar și domiciliat xxxxxxx, xxx. xxxxx, xxxxx.

xxxxxx, xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.06.2014 – 04.06.2015;

Instanța de apel: 19.06.2015 – 05.04.2016;

Instanța de recurs: 12.09.2016 – 28.03.2017.

A C O N S T A T A T:

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

că în perioada 11 februarie 2014 - 20 martie 2014, acționând intenționat, cu scopul

traficului de influență, a pretins să primească personal de la cet. Mardari Andrei, pentru

sine, bani în sumă de 600 euro, afirmând, că are influență asupra persoanei cu funcție de

demnitate publică, adică în privința judecătorului Judecătoriei Comrat, Gubenco Serghei,

care avea spre examinare cauza penală privind învinuirea lui Mardari Andrei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, în scopul de a-l determina pe

judecător să efectueze acțiuni ce intră în atribuțiile sale de serviciu, și anume ca ultimul să

emită o sentință, fără aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport și ca asemenea hotărâre să devină irevocabilă.

Astfel, la 20 martie 2014, aproximativ la ora 11:00, în scopul efectuării acțiunilor

ilegale, aflându-se în mun. Comrat, Bolgar Andrei, personal a primit de la cet.

Mardari Andrei suma de 600 euro, care conform cursului oficial față de valuta națională a

constituit 18,6554 lei, iar în sumă totală de 11193,24 lei, pe care el i-a cerut insistent în

scopurile sus-menționate.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Bolgar Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326

alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

1

În motivarea apelului, a indicat, că prima instanță la pronunțarea sentinței, cu

încălcarea art. 384 alin. (4) Cod de procedură penală, nu a luat în considerație probele

prezentate de partea acuzării și cercetate în ședința de judecată, ce confirmă vinovăția

inculpatului, și anume: depozițiile martorilor Mardari Andrei, Gorelco Nicolae,

Bolgar Irina, Muturniuc Evghenii, Bîrlea Larion, Spotarenco Stepan, Tumba Serghei,

Arabadji Vladimir, ultimul modificând depozițiile în beneficiul inculpatului, cu care se

află în relații bune.

Cu referire la explicațiile conținute în textul Hotărârii Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la

răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”, procurorul a invocat, că în speță

există un ansamblu de probe care confirmă vinovăția inculpatului Bolgar Andrei de

săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece probele prezentate în confirmarea învinuirii

sunt consecutive, nu conțin contradicții esențiale și se completează reciproc și dovedesc

că Bolgar Andrei, acționând intenționat, a pretins personal pentru a primi și a primit banii

de la cet. Mardari Andrei, pentru sine, în sumă de 600 euro, susținând că are influență

asupra persoanei cu funcție de demnitate publică, adică judecătorul Judecătoriei Comrat,

care a examinat cauza penală de învinuire a cet. Mardari Andrei în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 Cod penal, în scopul de a-l determina pe judecător să efectueze

acțiuni, ce intră în atribuțiile lui de serviciu, și anume pentru ca ultimul să pronunțe o

sentință, fără aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport.

De asemenea, în opinia apelantului, în cadrul dezbaterilor judiciare a devenit clar,

că dacă nu ar fi fost prins la fața locului, Bolgar Andrei nu ar fi intenționat să declare sau

să comunice despre faptul, că Mardari Andrei încerca să dea mită persoanei cu funcție de

demnitate publică, ci a continuat să acționeze pentru atingerea scopului său criminal, și

anume a săvârșirii traficului de influență.

Argumentele inculpatului privind dorința de a ajuta organelor de drept, reprezintă

metode de apărare, la fel și cererea acestuia precum că avea intenția să declare organelor

de drept despre încercarea lui Mardari Andrei de corupere a persoanei cu funcție de

demnitate publică, este neconvingătoare, deoarece el singur a declarat despre neîncrederea

în organele de drept.

Totodată, el nu a întreprins careva acțiuni pentru documentarea sau fixarea

activității criminale a persoanei pe care încerca să o demascheze sau să obțină careva probe

referitor la acțiunile acestuia, deși a avut posibilitatea în momentul aflării sale în localul

„Vodolei” din mun. Comrat, când lângă ei la masă era și Arabadji Vladimir, care putea

deveni martor ocular al infracțiunii.

De asemenea apelantul a indicat, că Mardari Andrei, spre deosebire de

Bolgar Andrei, a comunicat imediat despre săvârșirea infracțiunii organelor de drept,

prezentând probe care au servit temei pentru demascarea lui Bolgar Andrei.

A mai indicat procurorul, că Mardari Andrei nu este investigator sub acoperire și

nu a acționat în baza Legii privind activitate specială de investigații nr. 59 din

29 martie 2012, respectiv nu l-a provocat pe Bolgar Andrei la săvârșirea infracțiunii, or,

după cum au declarat Mardari Andrei și Bolgar Andrei, aceștia s-au întâlnit întâmplător,

nimeni nu l-a provocat pe Bolgar Andrei să recunoască că îl cunoaște pe judecător și poate

influența asupra lui pentru adoptarea unei hotărârii avantajoase lui Mardari Andrei,

Bolgar Andrei stabilind prețul serviciilor sale.

2

Apelantul a subliniat, că instanța de judecată urma să țină cont de faptul, că

autodenunțarea traficantului de influență și cumpărătorului de influență se referă doar la

individualizarea pedepsei în sensul atenuării ei (art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal).

A remarcat apelantul, că potrivit dispozitivului de înregistrare a informației ridicat

de la Mardari Andrei și stenogramelor convorbirilor ce au avut loc la 17 martie 2014 și

20 martie 2014 între Mardari Andrei și Bolgar Andrei, audiate în cadrul dezbaterilor

judiciare, vocea asemănătoare cu vocea lui Mardari Andrei spune că el nu poate găsi banii,

însă vocea asemănătoare cu vocea inculpatului Bolgar Andrei, a pus condiții cu care

trebuie să fie de acord Mardari Andrei, adică el l-a pus pe ultimul în situația, care l-a

determinat să transmită traficantului de influență remunerația ilegală.

Totodată, apelantul a invocat necesitatea examinării amănunțite a probelor scrise și

corpurilor delicte, ce au fost anexate la materialele cauzei penale, considerând că prima

instanță s-a bazat pe criterii subiective, fără a le da apreciere conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală.

La fel, procurorul a menționat că infracțiunea săvârșită de Bolgar Andrei face parte

din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar ținând cont de personalitatea acestuia,

ultimul se poate corecta și în condițiile aplicării unei pedepse fără executarea reală a

acesteia.

respins ca neîntemeiat apelul cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției nominalizate, instanța de apel cu referire la prevederile art. art.

1 alin. (1), 93, 101, 389 alin. (1), 414 Cod de procedură penală a menționat, că argumentele

procurorului sunt neîntemeiate și pasibile respingerii, deoarece apreciind fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității ei, precum și toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia că vinovăția

inculpatului Bolgar Andrei nu și-a găsit confirmare.

În opinia instanței de apel, prima instanță la emiterea sentinței în privința lui

Bolgar Andrei întemeiat a ajuns la concluzia, că acuzatorul de stat nu a dovedit prezența

în acțiunile inculpatului a indicilor laturii subiective și obiective a infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (1) Cod penal, nu a prezentat probe, care ar confirma faptul, că inculpatul

Bolgar Andrei în cadrul convorbirilor cu Mardari Andrei a afirmat, că are influență asupra

judecătorului Judecătoriei Comrat și poate asigura emiterea de către persoana cu funcție

de demnitate publică a hotărârii judecătorești în beneficiul lui Mardari Andrei.

Această concluzie a instanței de apel a fost făcută în baza probelor cercetate în

ședințele de judecată și anume depozițiile inculpatului Bolgar Andrei, martorului

Mardari Andrei și a altor martori audiați în ședința de judecată, precum și a corpurilor

delicte examinate, și anume: micro SD cu înregistrarea convorbirii ce a avut loc la

17 martie 2014 între Mardari Andrei și Bolgar Andrei; micro SD cu înregistrarea

convorbirii ce a avut loc la 20 martie 2014 între Mardari Andrei și Bolgar Andrei în barul

„Vodolei” din mun. Comrat; DVD-R disc cu înregistrare video-audio a percheziției

personale a lui Bolgar Andrei din 20 martie 2014.

În viziunea instanței de apel, prima instanță în baza probelor menționate, corect a

ajuns la concluzia aprecierii critice a depozițiilor martorului Mardari Andrei, în partea că

inculpatul Bolgar Andrei a numit numele judecătorului Judecătoriei Comrat,

Gubenco Serghei în contextul, că anume către el a fost necesar de a se adresa pentru

soluționarea chestiunii vizând pronunțarea unei sentințe prin care lui Mardari Andrei să

nu i se aplice pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de conduce

mijloace de transport.

3

Totodată, instanța de apel a conchis, că din conținutul înregistrării audio a

convorbirii dintre Bolgar Andrei și Mardari Andrei din 17 martie 2014, nu rezultă probe

precum, că drept condiție pentru pronunțarea sentinței în privința lui Mardari Andrei fără

stabilirea unei pedepse complementare sub formă de privarea de dreptul de a conduce

mijloacele de transport, inculpatul Bolgar Andrei a indicat la necesitatea transmiterii

mijloacelor bănești. Din această înregistrare nu rezultă pentru care scop Mardari Andrei

avea de gând să caute mijloacele bănești.

În afară de acest fapt, în înregistrarea audio a convorbirii dintre inculpat și martorul

Mardari Andrei din 20 martie 2014, la fel lipsesc date privind propunerea de către inculpat

a condițiilor de transmitere a mijloacelor bănești prin martorul Mardari Andrei, ci este

confirmația faptului, că Bolgar Andrei îi explică lui Mardari Andrei ce fel de documente

el trebuie să prezinte (diferite certificate) pentru ca instanța să le ia în considerație la

emiterea hotărârii.

La fel, instanța de judecată a reținut, că prima instanță corect a concluzionat, că

acuzatorul de stat nu a prezentat probe în confirmarea prezenței la Bolgar Andrei a

vinovăției sub formă de intenție directă la obținerea și primirea mijloacelor bănești pentru

sine ca persoană ce afirmă, că are influență asupra persoanei cu funcție de demnitate

publică, cu scopul de a-l determina să efectueze acțiuni în timpul îndeplinirii atribuțiilor

de serviciu.

Concluzia respectivă a fost confirmată prin faptul, că împreună cu bancnotele

ridicate de la Bolgar Andrei, a fost ridicată copia cererii adresată șefului IP Comrat, din

care rezultă intenția lui Bolgar Andrei de a informa organele de urmărire penală despre

acțiunile ilicite ale lui Mardari Andrei, precum și de a transmite aceste mijloace bănești,

propuse lui de cet. Mardari Andrei.

Temeinicia acestei concluzii se confirmă și prin depozițiile martorului

Arabadji Vladimir, în partea că ieșind din barul „Vodolei” din mun. Comrat,

Bolgar Andrei i-a comunicat, că ei se vor duce la poliție, dar cu ce scop Bolgar Andrei nu

a reușit să-i spună, din cauza reținerii lui, precum și prin înregistrarea de la camerele de

supraveghere instalate în exteriorul barului „Vodolei” și înregistrarea video a procedurii

de reținere a lui Bolgar Andrei.

În aceste condiții, instanța de apel a menționat, că acuzatorul de stat nu a prezentat

probe, ce confirmă faptul lipsei la Bolgar Andrei a intenției de a se adresa organelor de

urmărire penală cu cerere în privința acțiunilor ilicite ale cet. Mardari Andrei.

După cum rezultă din materialele cauzei, inițiativa adresării către Bolgar Andrei, pe

care nu l-a cunoscut anterior, pentru rezolvarea problemei în legătură cu posibila emitere

în privința acestuia a unei sentințe favorabile, prin care să nu-i fie aplicată pedeapsa

complementară sub forma de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport a

reieșit chiar de la Mardari Andrei, iar din descifrările convorbirilor telefonice dintre

Bolgar Andrei și Mardari Andrei, de asemenea rezultă, că o mare parte a acestor convorbiri

au fost purtate din inițiativa lui Mardari Andrei.

Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia, că

toate acțiunile lui Mardari Andrei au avut un caracter provocator în privința lui

Bolgar Andrei și toate probele prezentate de către acuzatorul de stat poartă un caracter

prezumtiv.

Cu referire la provocare, instanța de apel a menționat, că organele de drept au

încercat să-l implice pe Bolgar Andrei într-o activitate ilegală.

Martorul Mardari Andrei, de fapt este agent sub acoperire în contextul art. 6 pct. 20)

Cod de procedură penală, care a fost inițiatorul circumstanțelor cercetate, a documentat

4

convorbirile purtate și a transmis mijloacele bănești, l-a rugat pe Bolgar Andrei, ca jurist,

să îl consulte în privința atenuării pedepsei penale și a creat situația de încurajare a

persoanei la săvârșirea infracțiunii.

A remarcat instanța de apel, că apărarea întemeiat a menționat, că plângerea a fost

primită într-o perioadă destul de scurtă de la adresarea lui Mardari Andrei, fiind pornită

urmărirea penală, audiat Mardari Andrei, marcate bancnotele aduse de însuși

Mardari Andrei și restituite lui înapoi fără promisiunea de a contribui la combaterea

infracțiunii.

Evenimentele menționate în ansamblu cu coincidențele faptului, că acest „martor”

a înregistrat „pentru sine” convorbirile, nu lasă îndoieli în temeinicia concluziei primei

instanțe.

Această concluzie se confirmă și prin depozițiile nemijlocite ale lui Mardari Andrei,

care în cadrul urmăririi penale a declarat, că a înregistrat convorbiri pe dictafon și doar în

instanțele de judecată a început să afirme faptul, că a înregistrat pe telefoane diferite.

Respectiv, instanța de apel a conchis, că acuzarea nu a prezentat probe precum că

inculpatul ar fi săvârșit fapta fără careva intervenții, însă se dovedește că acesta a fost

provocat să săvârșească infracțiunea.

Apreciind din punct de vedere al admisibilității probele susținute de procuror,

instanța de apel a remarcat, că acestea nu pot fi puse la baza sentinței, fiind obținute cu

încălcarea esențială de către organul de urmărire penală a cerințelor legislației de

procedură penală.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe, ce

țin de latura subiectivă a infracțiunii, deoarece singur inculpatul a întreprins măsuri pentru

combaterea acțiunilor ilicite ale lui Mardari Andrei.

În afară de cererea respectivă, scrisă de inculpat, intențiile lui de a se adresa la

poliție au fost confirmate și de martorul Arabadji Vladimir, în partea, că ieșind din barul

„Vodolei”, mun. Comrat i-a spus, că se vor duce la poliție.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate

argumentele acuzării privind aprecierea cererii inculpatului adresată IP Comrat ca o

metodă de apărare.

contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bolgar Andrei să

fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea recursului, a invocat că decizia contestată este ilegală din motiv că la

soluționarea cauzei instanța de apel a admis o eroare gravă fapt, care a afectat soluția

instanței și a dat faptei săvârșite o încadrare juridică greșită.

Susține recurentul, că la adoptarea deciziei instanța de apel a luat ca bază

declarațiile lui Bolgar Andrei și a indicat faptul că partea acuzării nu a prezentat probe

suficiente în confirmarea învinuirii aduse acestuia, indicând că inculpatul nu a avut

intenția săvârșirii infracțiunii incriminate, deoarece ultimul de fapt intenționa să se

adreseze organelor de drept în vederea denunțării acțiunilor lui Mardari Andrei, ceea ce

se confirmă prin cererea scrisă adresată organelor de drept care se afla la Bolgar Andrei și

că acțiunile lui Mardari Andrei au avut un caracter provocator, ultimul fiind un agent sub

acoperire.

Remarcă procurorul, că poziția inculpatului care a fost pusă la baza deciziei

contravine altor probe cercetate în cadrul examinării cauzei penale în prima instanță și în

5

instanța de apel și urmează a fi apreciată critic, deoarece are drept scop evitarea survenirii

răspunderii penale.

Astfel, susține procurorul că la caz prezintă relevanță declarațiile martorului

Mardari Andrei, care se confirmă prin conținutul micro SD-urilor și stenogramelor

convorbirilor care au avut loc între cet. Mardari Andrei și Bolgar Andrei la 17 martie 2014

și 20 martie 2014, din care rezultă că vocea asemănătoare cu cea a cet. Mardari Andrei

spune că el nu poate să găsească bani, însă vocea asemănătoare cu vocea lui

Bolgar Andrei, indică că el trebuie să se grăbească să găsească bani până la sfârșitul

săptămânii, deoarece judecătorul care judecă cauza se transferă la Curtea de Apel și că nu

se știe care va fi situația dacă cauza va fi repartizată altui judecător.

Relevă procurorul, că concluzia instanței de apel, precum că declarațiile martorului

Mardari Andrei urmează a fi apreciate critic și că acțiunile acestuia au avut caracter

provocator este neîntemeiată.

Astfel, conform jurisprudenței CEDO, remarcă, că o provocare nu se limitează la a

cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci exercită o asemenea influență asupra

persoanei vizate, încât să determine săvârșirea infracțiunii, care fără aceasta intervenție nu

ar fi fost săvârșită cu scopul de a constata infracțiunea, respectiv de a obține probe și de a

declara urmărirea penală.

Totodată, activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme

concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de

a săvârși infracțiunea.

Însă reieșind din probele administrate careva influență asupra cet. Bolgar Andrei în

vederea determinării acestuia de a săvârși fapta infracțională nu a fost exercitată, iar

conform probelor, inclusiv din conținutul convorbirilor care nu au fost contestate de către

inculpat, anume ultimul prin declarațiile sale l-a determinat pe Mardari Andrei să-i

transmită bani și nu invers.

De asemenea, în opinia acuzatorului de stat sunt neîntemeiate concluziile instanței

de apel, că cet. Bolgar Andrei urma să se adreseze organelor de drept, această versiune

fiind o cale de retragere anterior planificată, în cazul eșecului acțiunilor criminale.

Bolgar Andrei nu a întreprins careva măsuri să documenteze cazul, nu s-a adresat

organelor de drept, însă personal a primit de la cet. Mardari Andrei bani în sumă de 600

euro, fapt ce confirmă intenția infracțională a acestuia.

Astfel, cumulul probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată indică că vinovăția

lui Bolgar Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, a fost

pe deplin dovedită deoarece probele prezentate nu conțin careva divergențe, sunt

succesive și se completează reciproc.

Mai remarcă acuzarea, că faptul săvârșirii infracțiunii imputate se confirmă prin

declarațiile martorului Mardari Andrei, prin conținutul proceselor-verbale de examinare a

micro SD-urilor și stenogramelor convorbirilor care au avut loc între cet. Mardari Andrei

și Bolgar Andrei la 17 martie 2014 și 20 martie 2014, conținutul procesului-verbal de

perchiziție a cet. Bolgar Andrei din care rezultă că ultimul a predat benevol bani și anume

6 bancnote cu nominalul de 100 euro fiecare, seria și numărul cărora corespunde cu cele

indicate în ordonanța privind dispunerea percheziției, procesul-verbal de examinare a

descifrărilor convorbirilor telefonice conform cărora cet. Bolgar Andrei a purtat

convorbiri telefonice cu cet. Mardari Andrei, procesul-verbal de examinare a obiectului

cu anexe din 20 martie 2014 conform căruia au fost examinate Registrele nr. 1 și nr. 2 de

evidență a infracțiunilor și contravențiilor al IP Comrat, extrasul din procesul-verbal al

ședinței de judecată, procesul-verbal de ridicare a descifrărilor telefonice de la SA

6

„Moldcell”, procesul-verbal de ridicare a procesului-verbal al ședinței de judecată,

corpurile delicte anexate și alte materiale ale cauzei.

procuror, solicitând respingerea acestuia ca nefondat cu menținerea hotărârilor instanțelor

de fond.

În opinia inculpatului, procurorul a invocat argumente similare celor din cererea de

apel, care însă nu combat concluziile instanțelor de fond cu privire la nevinovăția lui

Bolgar Andrei.

Susține că de fapt, procurorul în cererea de recurs nici nu a încercat să combată

concluziile formulate de instanța de apel, ci doar superficial a indicat la aceleași probe,

care în opinia acuzării dovedesc vinovăția inculpatului.

la concluzia admiterii acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel

sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări

s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu

au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate

în ordinea procedurii de recurs, deoarece motivele invocate de recurent se circumscriu

temeiului de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit

căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

În această privință se constată că argumentele invocate de procuror în cererea de

recurs își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuată în cauza dată, or, din

7

conținutul deciziei contestate rezultă că instanța de apel susținând versiunea prezentată de

inculpat și avocatul acestuia cu privire la evenimentele cercetate, a ajuns la concluzia

menținerii sentinței de achitare, conchizând asupra lipsei la materialele dosarului a unor

probe suficiente ce ar dovedi vinovăția lui Bolgar Andrei.

Instanța de recurs, statuând asupra argumentelor expuse în recursul procurorului

referitor la legalitatea deciziei recurate, constată că instanța de apel a apreciat eronat

probele aduse în susținerea învinuirii lui Bolgar Andrei, or, în cazul în care instanța de

apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia

achitării inculpatului, urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de

vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt care pe caz nu a avut loc,

fiind efectuată o apreciere prematură și formală de ordin general a probelor și

circumstanțelor cauzei penale.

În susținerea acestei opinii instanța de recurs remarcă, că potrivit prevederilor

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Cu referire la circumstanțele evidențiate, Colegiul penal lărgit menționează că,

respingând poziția procurorului și susținând versiunea părții apărării precum că inculpatul

la momentul reținerii de către colaboratorii organelor de drept, avea intenția să denunțe

acțiunile infracționale ale lui Mardari Andrei, instanța de judecată urma să desfășoare

analiza integrală a probelor pe care s-a bazat la formularea acestei concluzii, cu indicarea

motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții, dar nu să indice doar acele

probe care în opinia instanței denotă nevinovăția inculpatului.

Față de aceste considerente, Colegiul penal notează, că instanța de apel apreciind

critic declarațiile martorului Mardari Andrei, a examinat superficial și conținutul

înregistrărilor audio a convorbirilor purtate între martorul Mardari Andrei și inculpatul

Bolgar Andrei la 17 martie 2014 și 20 martie 2014, considerând că din conținutul acestora

nu se dovedește scopul dobândirii mijloacelor bănești pretinse de către inculpat de la

Mardari Andrei.

Cu toate acestea, reieșind din conținutul stenogramei convorbirilor din

17 martie 2014, rezultă că Mardari Andrei propunându-i inculpatului de a amâna cumva

examinarea dosarului, din motiv că nu a găsit de unde să împrumute mijloace bănești,

Bolgar Andrei i-a răspuns că „…ori caută, ori dacă tergiversăm procesul, atunci

judecătorul respectiv se transferă la Curtea de Apel…și nu e clar mai departe la cine va

fi repartizat și ce rezultat va fi, tot nu e clar…”.

De asemenea, la rugămintea lui Mardari Andrei de a soluționa întrebarea mai ieftin,

inculpatul i-a răspuns că nu depinde de dânsul „…problema constând în faptul că

Mardari Andrei anterior a fost judecat, …cum i-au spus așa a transmis,… …el nu are

interes aici… o să-l servească cu un ceai și atât…problema e că judecătorul pleacă, dacă

ar fi rămas atunci el ar fi vorbit, ar fi scris o cerere și ar fi amânat procesul pe o

săptămână sau două…însă în cazul dat trebuie până la sfârșitul săptămânii”(f.d. 18-20,

vol.I).

Reieșind din conținutul stenogramei convorbirilor din 20 martie 2014 purtate între

Mardari Andrei și Bolgar Andrei, rezultă că discuțiile dintre aceștia inițial se rezumă la

certificatele necesare pentru a fi prezentate în instanță, apoi inculpatul la un moment dat l

îndeamnă pe Mardari Andrei „…să pregătească ceva, să fie totul gata…” la care ultimul

confirmă că „…el a pregătit, i-au transmis, a luat avans de la lucru și este gata să

8

transmită acum…”, apoi îl întreabă pe inculpat „când se vor întâlni pentru a…” la care

Bolgar Andrei i-a răspuns „…chiar acum, acum…” (f.d. 61, vol.I).

Colegiul penal stabilește că instanța de apel nu a dat apreciere cuvenită conținutului

probelor nominalizate, limitându-se să constate printr-o frază generală că la dosar lipsesc

probe care ar dovedi că pentru emiterea unei sentințe în privința lui Mardari Andrei, fără

stabilirea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport, Bolgar Andrei ar fi indicat la necesitatea transmiterii mijloacelor bănești.

De asemenea, se atestă că instanța de apel și-a formulat concluzia de nevinovăție a

inculpatului bazându-se pe circumstanța că la momentul percheziției corporale efectuate

în privința lui Bolgar Andrei a fost ridicată și o cerere adresată IP Comrat prin care

Bolgar Andrei denunță acțiunile lui Mardari Andrei care i-a propus suma de 600 euro,

pentru a influența o persoană cu demnitate publică, și anume un judecător, în vederea

neaplicării pedepsei penale complementare – privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport, însă în acest context, instanța de recurs evidențiază că instanța de apel nu a

luat în considerație că în cererea de apel procurorul a subliniat că potrivit

procesului-verbal de examinare a obiectului cu anexe din 20 martie 2014, la examinarea

Registrelor nr. 1 și nr. 2 de evidență a infracțiunilor și contravențiilor din cadrul IP Comrat,

s-a constatat că din numele cet. Bolgar Andrei nu a parvenit nici o cerere sau sesizare (f.d.

41-47, vol.I).

La fel, potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziției, Bolgar Andrei a predat

benevol mijloacele bănești primite de la Mardari Andrei, și anume 6 bancnote cu

nominalul a câte 100 euro, fiecare, seria și numărul cărora corespundeau cu cele indicate

în ordonanța privind efectuarea percheziției și xerocopiile acestor mijloace bănești

(f.d. 12, 21-24, vol.I).

Colegiul penal mai notează, că deși instanța de apel și-a fundamentat concluziile și

pe declarațiile martorului Arabadji Vladimir, susținând că din depozițiile acestuia rezultă

că Bolgar Andrei i-a comunicat ultimului despre intenția sa de a se adresa organelor de

drept, însă cu ce scop nu a reușit să-i comunice deoarece a fost reținut, instanța de recurs

evidențiază că această poziție a fost susținută de martorul respectiv doar în cadrul

audierilor acestuia în instanțele de fond, pe când la faza urmăririi penale martorul respectiv

nu a comunicat despre faptul că știa că Bolgar Andrei a dorit să se adreseze la poliție

(f.d. 30-31, vol.I).

Având în vedere cele relatate, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de

către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere

cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul

rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor,

precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea

ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Generalizând aspectele descrise, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel

nu sa expus asupra tuturor probelor administrate la dosar, unele din ele rămânând fără

analiza și aprecierea cuvenită, fapt ce nu poate fi acceptat de către instanța de recurs,

deoarece afectează situația faptică în speța dată.

9

Așa fiind, Colegiul constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul

invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

„decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în

cadrul căreia urmează a fi apreciate toate aspectele evidențiate în speță, deoarece aceste

erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției

adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice

legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum și să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7. al prezentei decizii.

Distinct de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit, ținând cont de faptul că la

moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează de fapt 5 judecători, 3 dintre care au

participat la examinarea prezentei cauzei în ordine de apel, constatând că în cadrul acestei

instanțe va fi imposibilă constituirea unui nou complet de judecată pentru judecarea

apelului, întru evitarea tergiversării examinării cauzei, consideră necesar de a remite cauza

penală privind învinuirea lui Bolgar Andrei, pentru judecare în ordine de apel la Curtea de

Apel Cahul.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,

Mihailenco Olga, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din

05 aprilie 2016 în cauza penală în privința lui Bolgar Andrei xxxxx și se dispune

rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 27 aprilie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Constantin Alerguș

10