1ra-79/2017 — art. 326 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 326 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-79/2017 — art. 326 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-79/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș
a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura
UTA Găgăuzia, Mihailenco Olga, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Comrat din 05 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui
Bolgar Andrei xxxxx, născut la xx xxxx xxxx,
originar și domiciliat xxxxxxx, xxx. xxxxx, xxxxx.
xxxxxx, xx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 11.06.2014 – 04.06.2015;
Instanța de apel: 19.06.2015 – 05.04.2016;
Instanța de recurs: 12.09.2016 – 28.03.2017.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Comrat din 04 iunie 2015, Bolgar Andrei a fost achitat
de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, din
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
De către organul de urmărire penală, Bolgar Andrei a fost învinuit pentru faptul,
că în perioada 11 februarie 2014 - 20 martie 2014, acționând intenționat, cu scopul
traficului de influență, a pretins să primească personal de la cet. Mardari Andrei, pentru
sine, bani în sumă de 600 euro, afirmând, că are influență asupra persoanei cu funcție de
demnitate publică, adică în privința judecătorului Judecătoriei Comrat, Gubenco Serghei,
care avea spre examinare cauza penală privind învinuirea lui Mardari Andrei în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, în scopul de a-l determina pe
judecător să efectueze acțiuni ce intră în atribuțiile sale de serviciu, și anume ca ultimul să
emită o sentință, fără aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul
de a conduce mijloace de transport și ca asemenea hotărâre să devină irevocabilă.
Astfel, la 20 martie 2014, aproximativ la ora 11:00, în scopul efectuării acțiunilor
ilegale, aflându-se în mun. Comrat, Bolgar Andrei, personal a primit de la cet.
Mardari Andrei suma de 600 euro, care conform cursului oficial față de valuta națională a
constituit 18,6554 lei, iar în sumă totală de 11193,24 lei, pe care el i-a cerut insistent în
scopurile sus-menționate.
Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Bolgar Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326
alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
1
În motivarea apelului, a indicat, că prima instanță la pronunțarea sentinței, cu
încălcarea art. 384 alin. (4) Cod de procedură penală, nu a luat în considerație probele
prezentate de partea acuzării și cercetate în ședința de judecată, ce confirmă vinovăția
inculpatului, și anume: depozițiile martorilor Mardari Andrei, Gorelco Nicolae,
Bolgar Irina, Muturniuc Evghenii, Bîrlea Larion, Spotarenco Stepan, Tumba Serghei,
Arabadji Vladimir, ultimul modificând depozițiile în beneficiul inculpatului, cu care se
află în relații bune.
Cu referire la explicațiile conținute în textul Hotărârii Plenului Curții Supreme de
Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014 „Cu privire la aplicarea legislației referitoare la
răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”, procurorul a invocat, că în speță
există un ansamblu de probe care confirmă vinovăția inculpatului Bolgar Andrei de
săvârșirea infracțiunii incriminate, deoarece probele prezentate în confirmarea învinuirii
sunt consecutive, nu conțin contradicții esențiale și se completează reciproc și dovedesc
că Bolgar Andrei, acționând intenționat, a pretins personal pentru a primi și a primit banii
de la cet. Mardari Andrei, pentru sine, în sumă de 600 euro, susținând că are influență
asupra persoanei cu funcție de demnitate publică, adică judecătorul Judecătoriei Comrat,
care a examinat cauza penală de învinuire a cet. Mardari Andrei în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 2641 Cod penal, în scopul de a-l determina pe judecător să efectueze
acțiuni, ce intră în atribuțiile lui de serviciu, și anume pentru ca ultimul să pronunțe o
sentință, fără aplicarea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a
conduce mijloace de transport.
De asemenea, în opinia apelantului, în cadrul dezbaterilor judiciare a devenit clar,
că dacă nu ar fi fost prins la fața locului, Bolgar Andrei nu ar fi intenționat să declare sau
să comunice despre faptul, că Mardari Andrei încerca să dea mită persoanei cu funcție de
demnitate publică, ci a continuat să acționeze pentru atingerea scopului său criminal, și
anume a săvârșirii traficului de influență.
Argumentele inculpatului privind dorința de a ajuta organelor de drept, reprezintă
metode de apărare, la fel și cererea acestuia precum că avea intenția să declare organelor
de drept despre încercarea lui Mardari Andrei de corupere a persoanei cu funcție de
demnitate publică, este neconvingătoare, deoarece el singur a declarat despre neîncrederea
în organele de drept.
Totodată, el nu a întreprins careva acțiuni pentru documentarea sau fixarea
activității criminale a persoanei pe care încerca să o demascheze sau să obțină careva probe
referitor la acțiunile acestuia, deși a avut posibilitatea în momentul aflării sale în localul
„Vodolei” din mun. Comrat, când lângă ei la masă era și Arabadji Vladimir, care putea
deveni martor ocular al infracțiunii.
De asemenea apelantul a indicat, că Mardari Andrei, spre deosebire de
Bolgar Andrei, a comunicat imediat despre săvârșirea infracțiunii organelor de drept,
prezentând probe care au servit temei pentru demascarea lui Bolgar Andrei.
A mai indicat procurorul, că Mardari Andrei nu este investigator sub acoperire și
nu a acționat în baza Legii privind activitate specială de investigații nr. 59 din
29 martie 2012, respectiv nu l-a provocat pe Bolgar Andrei la săvârșirea infracțiunii, or,
după cum au declarat Mardari Andrei și Bolgar Andrei, aceștia s-au întâlnit întâmplător,
nimeni nu l-a provocat pe Bolgar Andrei să recunoască că îl cunoaște pe judecător și poate
influența asupra lui pentru adoptarea unei hotărârii avantajoase lui Mardari Andrei,
Bolgar Andrei stabilind prețul serviciilor sale.
2
Apelantul a subliniat, că instanța de judecată urma să țină cont de faptul, că
autodenunțarea traficantului de influență și cumpărătorului de influență se referă doar la
individualizarea pedepsei în sensul atenuării ei (art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal).
A remarcat apelantul, că potrivit dispozitivului de înregistrare a informației ridicat
de la Mardari Andrei și stenogramelor convorbirilor ce au avut loc la 17 martie 2014 și
20 martie 2014 între Mardari Andrei și Bolgar Andrei, audiate în cadrul dezbaterilor
judiciare, vocea asemănătoare cu vocea lui Mardari Andrei spune că el nu poate găsi banii,
însă vocea asemănătoare cu vocea inculpatului Bolgar Andrei, a pus condiții cu care
trebuie să fie de acord Mardari Andrei, adică el l-a pus pe ultimul în situația, care l-a
determinat să transmită traficantului de influență remunerația ilegală.
Totodată, apelantul a invocat necesitatea examinării amănunțite a probelor scrise și
corpurilor delicte, ce au fost anexate la materialele cauzei penale, considerând că prima
instanță s-a bazat pe criterii subiective, fără a le da apreciere conform prevederilor art. 101
Cod de procedură penală.
La fel, procurorul a menționat că infracțiunea săvârșită de Bolgar Andrei face parte
din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar ținând cont de personalitatea acestuia,
ultimul se poate corecta și în condițiile aplicării unei pedepse fără executarea reală a
acesteia.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 05 aprilie 2016 a fost
respins ca neîntemeiat apelul cu menținerea sentinței.
În motivarea soluției nominalizate, instanța de apel cu referire la prevederile art. art.
1 alin. (1), 93, 101, 389 alin. (1), 414 Cod de procedură penală a menționat, că argumentele
procurorului sunt neîntemeiate și pasibile respingerii, deoarece apreciind fiecare probă din
punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității ei, precum și toate probele în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia că vinovăția
inculpatului Bolgar Andrei nu și-a găsit confirmare.
În opinia instanței de apel, prima instanță la emiterea sentinței în privința lui
Bolgar Andrei întemeiat a ajuns la concluzia, că acuzatorul de stat nu a dovedit prezența
în acțiunile inculpatului a indicilor laturii subiective și obiective a infracțiunii prevăzute
de art. 326 alin. (1) Cod penal, nu a prezentat probe, care ar confirma faptul, că inculpatul
Bolgar Andrei în cadrul convorbirilor cu Mardari Andrei a afirmat, că are influență asupra
judecătorului Judecătoriei Comrat și poate asigura emiterea de către persoana cu funcție
de demnitate publică a hotărârii judecătorești în beneficiul lui Mardari Andrei.
Această concluzie a instanței de apel a fost făcută în baza probelor cercetate în
ședințele de judecată și anume depozițiile inculpatului Bolgar Andrei, martorului
Mardari Andrei și a altor martori audiați în ședința de judecată, precum și a corpurilor
delicte examinate, și anume: micro SD cu înregistrarea convorbirii ce a avut loc la
17 martie 2014 între Mardari Andrei și Bolgar Andrei; micro SD cu înregistrarea
convorbirii ce a avut loc la 20 martie 2014 între Mardari Andrei și Bolgar Andrei în barul
„Vodolei” din mun. Comrat; DVD-R disc cu înregistrare video-audio a percheziției
personale a lui Bolgar Andrei din 20 martie 2014.
În viziunea instanței de apel, prima instanță în baza probelor menționate, corect a
ajuns la concluzia aprecierii critice a depozițiilor martorului Mardari Andrei, în partea că
inculpatul Bolgar Andrei a numit numele judecătorului Judecătoriei Comrat,
Gubenco Serghei în contextul, că anume către el a fost necesar de a se adresa pentru
soluționarea chestiunii vizând pronunțarea unei sentințe prin care lui Mardari Andrei să
nu i se aplice pedeapsa complementară sub formă de privarea de dreptul de conduce
mijloace de transport.
3
Totodată, instanța de apel a conchis, că din conținutul înregistrării audio a
convorbirii dintre Bolgar Andrei și Mardari Andrei din 17 martie 2014, nu rezultă probe
precum, că drept condiție pentru pronunțarea sentinței în privința lui Mardari Andrei fără
stabilirea unei pedepse complementare sub formă de privarea de dreptul de a conduce
mijloacele de transport, inculpatul Bolgar Andrei a indicat la necesitatea transmiterii
mijloacelor bănești. Din această înregistrare nu rezultă pentru care scop Mardari Andrei
avea de gând să caute mijloacele bănești.
În afară de acest fapt, în înregistrarea audio a convorbirii dintre inculpat și martorul
Mardari Andrei din 20 martie 2014, la fel lipsesc date privind propunerea de către inculpat
a condițiilor de transmitere a mijloacelor bănești prin martorul Mardari Andrei, ci este
confirmația faptului, că Bolgar Andrei îi explică lui Mardari Andrei ce fel de documente
el trebuie să prezinte (diferite certificate) pentru ca instanța să le ia în considerație la
emiterea hotărârii.
La fel, instanța de judecată a reținut, că prima instanță corect a concluzionat, că
acuzatorul de stat nu a prezentat probe în confirmarea prezenței la Bolgar Andrei a
vinovăției sub formă de intenție directă la obținerea și primirea mijloacelor bănești pentru
sine ca persoană ce afirmă, că are influență asupra persoanei cu funcție de demnitate
publică, cu scopul de a-l determina să efectueze acțiuni în timpul îndeplinirii atribuțiilor
de serviciu.
Concluzia respectivă a fost confirmată prin faptul, că împreună cu bancnotele
ridicate de la Bolgar Andrei, a fost ridicată copia cererii adresată șefului IP Comrat, din
care rezultă intenția lui Bolgar Andrei de a informa organele de urmărire penală despre
acțiunile ilicite ale lui Mardari Andrei, precum și de a transmite aceste mijloace bănești,
propuse lui de cet. Mardari Andrei.
Temeinicia acestei concluzii se confirmă și prin depozițiile martorului
Arabadji Vladimir, în partea că ieșind din barul „Vodolei” din mun. Comrat,
Bolgar Andrei i-a comunicat, că ei se vor duce la poliție, dar cu ce scop Bolgar Andrei nu
a reușit să-i spună, din cauza reținerii lui, precum și prin înregistrarea de la camerele de
supraveghere instalate în exteriorul barului „Vodolei” și înregistrarea video a procedurii
de reținere a lui Bolgar Andrei.
În aceste condiții, instanța de apel a menționat, că acuzatorul de stat nu a prezentat
probe, ce confirmă faptul lipsei la Bolgar Andrei a intenției de a se adresa organelor de
urmărire penală cu cerere în privința acțiunilor ilicite ale cet. Mardari Andrei.
După cum rezultă din materialele cauzei, inițiativa adresării către Bolgar Andrei, pe
care nu l-a cunoscut anterior, pentru rezolvarea problemei în legătură cu posibila emitere
în privința acestuia a unei sentințe favorabile, prin care să nu-i fie aplicată pedeapsa
complementară sub forma de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport a
reieșit chiar de la Mardari Andrei, iar din descifrările convorbirilor telefonice dintre
Bolgar Andrei și Mardari Andrei, de asemenea rezultă, că o mare parte a acestor convorbiri
au fost purtate din inițiativa lui Mardari Andrei.
Astfel, în opinia instanței de apel, prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia, că
toate acțiunile lui Mardari Andrei au avut un caracter provocator în privința lui
Bolgar Andrei și toate probele prezentate de către acuzatorul de stat poartă un caracter
prezumtiv.
Cu referire la provocare, instanța de apel a menționat, că organele de drept au
încercat să-l implice pe Bolgar Andrei într-o activitate ilegală.
Martorul Mardari Andrei, de fapt este agent sub acoperire în contextul art. 6 pct. 20)
Cod de procedură penală, care a fost inițiatorul circumstanțelor cercetate, a documentat
4
convorbirile purtate și a transmis mijloacele bănești, l-a rugat pe Bolgar Andrei, ca jurist,
să îl consulte în privința atenuării pedepsei penale și a creat situația de încurajare a
persoanei la săvârșirea infracțiunii.
A remarcat instanța de apel, că apărarea întemeiat a menționat, că plângerea a fost
primită într-o perioadă destul de scurtă de la adresarea lui Mardari Andrei, fiind pornită
urmărirea penală, audiat Mardari Andrei, marcate bancnotele aduse de însuși
Mardari Andrei și restituite lui înapoi fără promisiunea de a contribui la combaterea
infracțiunii.
Evenimentele menționate în ansamblu cu coincidențele faptului, că acest „martor”
a înregistrat „pentru sine” convorbirile, nu lasă îndoieli în temeinicia concluziei primei
instanțe.
Această concluzie se confirmă și prin depozițiile nemijlocite ale lui Mardari Andrei,
care în cadrul urmăririi penale a declarat, că a înregistrat convorbiri pe dictafon și doar în
instanțele de judecată a început să afirme faptul, că a înregistrat pe telefoane diferite.
Respectiv, instanța de apel a conchis, că acuzarea nu a prezentat probe precum că
inculpatul ar fi săvârșit fapta fără careva intervenții, însă se dovedește că acesta a fost
provocat să săvârșească infracțiunea.
Apreciind din punct de vedere al admisibilității probele susținute de procuror,
instanța de apel a remarcat, că acestea nu pot fi puse la baza sentinței, fiind obținute cu
încălcarea esențială de către organul de urmărire penală a cerințelor legislației de
procedură penală.
La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe, ce
țin de latura subiectivă a infracțiunii, deoarece singur inculpatul a întreprins măsuri pentru
combaterea acțiunilor ilicite ale lui Mardari Andrei.
În afară de cererea respectivă, scrisă de inculpat, intențiile lui de a se adresa la
poliție au fost confirmate și de martorul Arabadji Vladimir, în partea, că ieșind din barul
„Vodolei”, mun. Comrat i-a spus, că se vor duce la poliție.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate
argumentele acuzării privind aprecierea cererii inculpatului adresată IP Comrat ca o
metodă de apărare.
Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a
contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Bolgar Andrei să
fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, la 3 ani închisoare
cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea recursului, a invocat că decizia contestată este ilegală din motiv că la
soluționarea cauzei instanța de apel a admis o eroare gravă fapt, care a afectat soluția
instanței și a dat faptei săvârșite o încadrare juridică greșită.
Susține recurentul, că la adoptarea deciziei instanța de apel a luat ca bază
declarațiile lui Bolgar Andrei și a indicat faptul că partea acuzării nu a prezentat probe
suficiente în confirmarea învinuirii aduse acestuia, indicând că inculpatul nu a avut
intenția săvârșirii infracțiunii incriminate, deoarece ultimul de fapt intenționa să se
adreseze organelor de drept în vederea denunțării acțiunilor lui Mardari Andrei, ceea ce
se confirmă prin cererea scrisă adresată organelor de drept care se afla la Bolgar Andrei și
că acțiunile lui Mardari Andrei au avut un caracter provocator, ultimul fiind un agent sub
acoperire.
Remarcă procurorul, că poziția inculpatului care a fost pusă la baza deciziei
contravine altor probe cercetate în cadrul examinării cauzei penale în prima instanță și în
5
instanța de apel și urmează a fi apreciată critic, deoarece are drept scop evitarea survenirii
răspunderii penale.
Astfel, susține procurorul că la caz prezintă relevanță declarațiile martorului
Mardari Andrei, care se confirmă prin conținutul micro SD-urilor și stenogramelor
convorbirilor care au avut loc între cet. Mardari Andrei și Bolgar Andrei la 17 martie 2014
și 20 martie 2014, din care rezultă că vocea asemănătoare cu cea a cet. Mardari Andrei
spune că el nu poate să găsească bani, însă vocea asemănătoare cu vocea lui
Bolgar Andrei, indică că el trebuie să se grăbească să găsească bani până la sfârșitul
săptămânii, deoarece judecătorul care judecă cauza se transferă la Curtea de Apel și că nu
se știe care va fi situația dacă cauza va fi repartizată altui judecător.
Relevă procurorul, că concluzia instanței de apel, precum că declarațiile martorului
Mardari Andrei urmează a fi apreciate critic și că acțiunile acestuia au avut caracter
provocator este neîntemeiată.
Astfel, conform jurisprudenței CEDO, remarcă, că o provocare nu se limitează la a
cerceta în mod pasiv activitatea infracțională, ci exercită o asemenea influență asupra
persoanei vizate, încât să determine săvârșirea infracțiunii, care fără aceasta intervenție nu
ar fi fost săvârșită cu scopul de a constata infracțiunea, respectiv de a obține probe și de a
declara urmărirea penală.
Totodată, activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme
concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de
a săvârși infracțiunea.
Însă reieșind din probele administrate careva influență asupra cet. Bolgar Andrei în
vederea determinării acestuia de a săvârși fapta infracțională nu a fost exercitată, iar
conform probelor, inclusiv din conținutul convorbirilor care nu au fost contestate de către
inculpat, anume ultimul prin declarațiile sale l-a determinat pe Mardari Andrei să-i
transmită bani și nu invers.
De asemenea, în opinia acuzatorului de stat sunt neîntemeiate concluziile instanței
de apel, că cet. Bolgar Andrei urma să se adreseze organelor de drept, această versiune
fiind o cale de retragere anterior planificată, în cazul eșecului acțiunilor criminale.
Bolgar Andrei nu a întreprins careva măsuri să documenteze cazul, nu s-a adresat
organelor de drept, însă personal a primit de la cet. Mardari Andrei bani în sumă de 600
euro, fapt ce confirmă intenția infracțională a acestuia.
Astfel, cumulul probelor cercetate în cadrul ședinței de judecată indică că vinovăția
lui Bolgar Andrei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, a fost
pe deplin dovedită deoarece probele prezentate nu conțin careva divergențe, sunt
succesive și se completează reciproc.
Mai remarcă acuzarea, că faptul săvârșirii infracțiunii imputate se confirmă prin
declarațiile martorului Mardari Andrei, prin conținutul proceselor-verbale de examinare a
micro SD-urilor și stenogramelor convorbirilor care au avut loc între cet. Mardari Andrei
și Bolgar Andrei la 17 martie 2014 și 20 martie 2014, conținutul procesului-verbal de
perchiziție a cet. Bolgar Andrei din care rezultă că ultimul a predat benevol bani și anume
6 bancnote cu nominalul de 100 euro fiecare, seria și numărul cărora corespunde cu cele
indicate în ordonanța privind dispunerea percheziției, procesul-verbal de examinare a
descifrărilor convorbirilor telefonice conform cărora cet. Bolgar Andrei a purtat
convorbiri telefonice cu cet. Mardari Andrei, procesul-verbal de examinare a obiectului
cu anexe din 20 martie 2014 conform căruia au fost examinate Registrele nr. 1 și nr. 2 de
evidență a infracțiunilor și contravențiilor al IP Comrat, extrasul din procesul-verbal al
ședinței de judecată, procesul-verbal de ridicare a descifrărilor telefonice de la SA
6
„Moldcell”, procesul-verbal de ridicare a procesului-verbal al ședinței de judecată,
corpurile delicte anexate și alte materiale ale cauzei.
Inculpatul Bolgar Andrei, a depus referință pe marginea recursului declarat de
procuror, solicitând respingerea acestuia ca nefondat cu menținerea hotărârilor instanțelor
de fond.
În opinia inculpatului, procurorul a invocat argumente similare celor din cererea de
apel, care însă nu combat concluziile instanțelor de fond cu privire la nevinovăția lui
Bolgar Andrei.
Susține că de fapt, procurorul în cererea de recurs nici nu a încercat să combată
concluziile formulate de instanța de apel, ci doar superficial a indicat la aceleași probe,
care în opinia acuzării dovedesc vinovăția inculpatului.
Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge
la concluzia admiterii acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
doar în cazurile stipulate în acest articol.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel
sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.
Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima
instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai
imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări
s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și
administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ
au fost corect aplicate și hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele
invocate.
Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu
au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate
în ordinea procedurii de recurs, deoarece motivele invocate de recurent se circumscriu
temeiului de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit
căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția.
În această privință se constată că argumentele invocate de procuror în cererea de
recurs își găsesc reflectare în starea reală a lucrurilor statuată în cauza dată, or, din
7
conținutul deciziei contestate rezultă că instanța de apel susținând versiunea prezentată de
inculpat și avocatul acestuia cu privire la evenimentele cercetate, a ajuns la concluzia
menținerii sentinței de achitare, conchizând asupra lipsei la materialele dosarului a unor
probe suficiente ce ar dovedi vinovăția lui Bolgar Andrei.
Instanța de recurs, statuând asupra argumentelor expuse în recursul procurorului
referitor la legalitatea deciziei recurate, constată că instanța de apel a apreciat eronat
probele aduse în susținerea învinuirii lui Bolgar Andrei, or, în cazul în care instanța de
apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia
achitării inculpatului, urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de
vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii, fapt care pe caz nu a avut loc,
fiind efectuată o apreciere prematură și formală de ordin general a probelor și
circumstanțelor cauzei penale.
În susținerea acestei opinii instanța de recurs remarcă, că potrivit prevederilor
art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să
cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Cu referire la circumstanțele evidențiate, Colegiul penal lărgit menționează că,
respingând poziția procurorului și susținând versiunea părții apărării precum că inculpatul
la momentul reținerii de către colaboratorii organelor de drept, avea intenția să denunțe
acțiunile infracționale ale lui Mardari Andrei, instanța de judecată urma să desfășoare
analiza integrală a probelor pe care s-a bazat la formularea acestei concluzii, cu indicarea
motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții, dar nu să indice doar acele
probe care în opinia instanței denotă nevinovăția inculpatului.
Față de aceste considerente, Colegiul penal notează, că instanța de apel apreciind
critic declarațiile martorului Mardari Andrei, a examinat superficial și conținutul
înregistrărilor audio a convorbirilor purtate între martorul Mardari Andrei și inculpatul
Bolgar Andrei la 17 martie 2014 și 20 martie 2014, considerând că din conținutul acestora
nu se dovedește scopul dobândirii mijloacelor bănești pretinse de către inculpat de la
Mardari Andrei.
Cu toate acestea, reieșind din conținutul stenogramei convorbirilor din
17 martie 2014, rezultă că Mardari Andrei propunându-i inculpatului de a amâna cumva
examinarea dosarului, din motiv că nu a găsit de unde să împrumute mijloace bănești,
Bolgar Andrei i-a răspuns că „…ori caută, ori dacă tergiversăm procesul, atunci
judecătorul respectiv se transferă la Curtea de Apel…și nu e clar mai departe la cine va
fi repartizat și ce rezultat va fi, tot nu e clar…”.
De asemenea, la rugămintea lui Mardari Andrei de a soluționa întrebarea mai ieftin,
inculpatul i-a răspuns că nu depinde de dânsul „…problema constând în faptul că
Mardari Andrei anterior a fost judecat, …cum i-au spus așa a transmis,… …el nu are
interes aici… o să-l servească cu un ceai și atât…problema e că judecătorul pleacă, dacă
ar fi rămas atunci el ar fi vorbit, ar fi scris o cerere și ar fi amânat procesul pe o
săptămână sau două…însă în cazul dat trebuie până la sfârșitul săptămânii”(f.d. 18-20,
vol.I).
Reieșind din conținutul stenogramei convorbirilor din 20 martie 2014 purtate între
Mardari Andrei și Bolgar Andrei, rezultă că discuțiile dintre aceștia inițial se rezumă la
certificatele necesare pentru a fi prezentate în instanță, apoi inculpatul la un moment dat l
îndeamnă pe Mardari Andrei „…să pregătească ceva, să fie totul gata…” la care ultimul
confirmă că „…el a pregătit, i-au transmis, a luat avans de la lucru și este gata să
8
transmită acum…”, apoi îl întreabă pe inculpat „când se vor întâlni pentru a…” la care
Bolgar Andrei i-a răspuns „…chiar acum, acum…” (f.d. 61, vol.I).
Colegiul penal stabilește că instanța de apel nu a dat apreciere cuvenită conținutului
probelor nominalizate, limitându-se să constate printr-o frază generală că la dosar lipsesc
probe care ar dovedi că pentru emiterea unei sentințe în privința lui Mardari Andrei, fără
stabilirea pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport, Bolgar Andrei ar fi indicat la necesitatea transmiterii mijloacelor bănești.
De asemenea, se atestă că instanța de apel și-a formulat concluzia de nevinovăție a
inculpatului bazându-se pe circumstanța că la momentul percheziției corporale efectuate
în privința lui Bolgar Andrei a fost ridicată și o cerere adresată IP Comrat prin care
Bolgar Andrei denunță acțiunile lui Mardari Andrei care i-a propus suma de 600 euro,
pentru a influența o persoană cu demnitate publică, și anume un judecător, în vederea
neaplicării pedepsei penale complementare – privarea de dreptul de a conduce mijloace
de transport, însă în acest context, instanța de recurs evidențiază că instanța de apel nu a
luat în considerație că în cererea de apel procurorul a subliniat că potrivit
procesului-verbal de examinare a obiectului cu anexe din 20 martie 2014, la examinarea
Registrelor nr. 1 și nr. 2 de evidență a infracțiunilor și contravențiilor din cadrul IP Comrat,
s-a constatat că din numele cet. Bolgar Andrei nu a parvenit nici o cerere sau sesizare (f.d.
41-47, vol.I).
La fel, potrivit procesului-verbal de efectuare a percheziției, Bolgar Andrei a predat
benevol mijloacele bănești primite de la Mardari Andrei, și anume 6 bancnote cu
nominalul a câte 100 euro, fiecare, seria și numărul cărora corespundeau cu cele indicate
în ordonanța privind efectuarea percheziției și xerocopiile acestor mijloace bănești
(f.d. 12, 21-24, vol.I).
Colegiul penal mai notează, că deși instanța de apel și-a fundamentat concluziile și
pe declarațiile martorului Arabadji Vladimir, susținând că din depozițiile acestuia rezultă
că Bolgar Andrei i-a comunicat ultimului despre intenția sa de a se adresa organelor de
drept, însă cu ce scop nu a reușit să-i comunice deoarece a fost reținut, instanța de recurs
evidențiază că această poziție a fost susținută de martorul respectiv doar în cadrul
audierilor acestuia în instanțele de fond, pe când la faza urmăririi penale martorul respectiv
nu a comunicat despre faptul că știa că Bolgar Andrei a dorit să se adreseze la poliție
(f.d. 30-31, vol.I).
Având în vedere cele relatate, Colegiul menționează că hotărârile pronunțate de
către instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere
cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica
corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul
rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor,
precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.
Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.
O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea
ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.
Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al
administrării justiției.
Generalizând aspectele descrise, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel
nu sa expus asupra tuturor probelor administrate la dosar, unele din ele rămânând fără
analiza și aprecierea cuvenită, fapt ce nu poate fi acceptat de către instanța de recurs,
deoarece afectează situația faptică în speța dată.
9
Așa fiind, Colegiul constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul
invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
„decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la
casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în
cadrul căreia urmează a fi apreciate toate aspectele evidențiate în speță, deoarece aceste
erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.
La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile
menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției
adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice
legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate
în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și
motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum și să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, argumentând clar concluziile sale în
decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7. al prezentei decizii.
Distinct de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit, ținând cont de faptul că la
moment în cadrul Curții de Apel Comrat activează de fapt 5 judecători, 3 dintre care au
participat la examinarea prezentei cauzei în ordine de apel, constatând că în cadrul acestei
instanțe va fi imposibilă constituirea unui nou complet de judecată pentru judecarea
apelului, întru evitarea tergiversării examinării cauzei, consideră necesar de a remite cauza
penală privind învinuirea lui Bolgar Andrei, pentru judecare în ordine de apel la Curtea de
Apel Cahul.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,
Mihailenco Olga, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din
05 aprilie 2016 în cauza penală în privința lui Bolgar Andrei xxxxx și se dispune
rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Cahul.
Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 27 aprilie 2017.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Vladimir Timofti
Nadejda Toma
Constantin Alerguș
10