1ra-547/17 — art. 27, 187 alin.2 lit. d,e CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 187 alin.2 lit. d,e CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 10 CPP
1ra-547/17 — art. 27, 187 alin.2 lit. d,e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-547/17
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Iurie Diaconu
Elena Covalenco
Ion Guzun
a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar declarat de
inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 18 noiembrie 2016, în cauza penală în privința lui
Vieru Vladislav xxx, născut la xx.xx.xxxx,
originar și domiciliat în sat. xxx, r-nul xxx,
Termenii de examinare a cauzei:
Prima instanță: 18.02.2016 - 13.07.2016;
Instanța de apel: 19.09.2016 - 18.11.2016;
Instanța de recurs: 01.02.2017 - 28.03.2017;
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 13 iulie 2016, Vieru Vladislav a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal
stabilindu-i-se pedeapsa cu închisoare pe termen de 5 (cinci) ani.
Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită s-a adăugat prin cumul
parțial, pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2015,
fiindu-i numită lui Vieru Vladislav pedeapsa definitivă de 5 (cinci) ani și 2 (două) luni
închisoare, fără amendă, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip închis.
Pentru a pronunța sentința s-a reținut că Vieru Vladislav, la 04.11.2013, în jurul
orei 11:00, având intenția sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, fiind în stare
de ebrietate alcoolică, intenționat a pătruns în domiciliul ce aparține Elizavetei Guzun,
situată în satul xxx, raionul xxx, unde aceasta se afla de una singură, și urmărind scopul
sustragerii bunurilor acesteia, a început a o lovi cu pumnii peste diferite părți ale
corpului, concomitent, cerând bani de la Guzun Elizaveta. Apoi, în continuarea
intenției sale infracționale, pentru a o determina pe Guzun Elizaveta să-i dea banii
solicitați i-a mai aplicat câteva lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului,
cauzându-i vătămări neînsemnate, conform raportului de expertiză medico-legală nr.
119 din 13.07.2015.
1
După ce Vieru Vladislav s-a convins că partea vătămată nu dispune de banii ceruți,
nerealizând până la capăt intenția sa infracțională, din circumstanțe ce nu depind de
voința acestuia, a părăsit locul comiterii infracțiunii.
Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Ion Gumeniuc în numele
inculpatului, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu achitarea inculpatului
din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii incriminate.
În motivarea apelului a invocat :
- inculpatul atât la urmărirea penală cât și în timpul cercetării judecătorești a
indicat, că într-adevăr la 04.11.2013, în jurul orei 11.00, el a fost în casă la nașa sa
Guzun Elizaveta, însă infracțiunea incriminată lui nu a comis-o. Consideră că Guzun
Elizaveta, fiind în stare de ebrietate, posibil a căzut, astfel singură cauzându-și
vătămări, și neînțelegând ce s-a întâmplat îl învinovățește pe el, faptul dat fiind
confirmă prin însuși încheierea întocmită pe urme fierbinți la 12.11.2013 de către șeful
de post „Onești” Victor Braghiș;
- acuzarea, contrar art. 8, 26 alin.(3), 389 alin.(2) Cod de procedură penală, este
bazată în exclusivitate pe declarațiile pretinsei părți vătămate Guzun Elizaveta;
- la etapa urmăririi penale au fost comise erori procesuale de drept, care potrivit
art. 251 alin. (l) Cod de procedură penală atrag după sine încetarea procesului penal.
Astfel, în plângerea din 20.12.2014 Guzun Elizaveta expres solicită atragerea la
răspundere a lui Vieru Vladislav, logic reieșind că ultimul deja din acea zi avea calitatea
procesuală de bănuit, în realitate fiind recunoscut în această calitate prin ordonanța
Organului de Urmărire Penală din 04.05.2015, iar sub învinuire a fost pus la
31.07.2015, adică după expirarea termenului de trei luni, cum este prevăzut în art.63
alin.(2) Cod de procedură penală;
- conform materialelor cauzei, plângerea prin care Guzun Elizaveta s-a adresat
către organele de poliție, solicitând atragerea la răspundere a lui Vieru Vladislav, a fost
înregistrată la Inspectoratul de Poliție Strășeni la 05.11.2013. În rezultatul cerecetării
„petiției" și audierii tuturor persoanelor, prin încheierea din 12.11.2013, de către șeful
de post „Onești” căpitan de poliție Victor Braghiș a fost dispusă "încetarea verificării
în continuare a materialului în legătură cu neconfirmarea faptelor", în aceiași zi
încheierea fiind aprobată de către Șeful IP Strășeni. Necătând la acest fapt, la
17.01.2015, peste un an și două luni, fără a anula încheierea din 12.11.2013, pe același
caz a fost pornită prezenta cauză penală, cu audierea din nou doar a unor din persoanele
anterior vizate, cu punerea sub învinuire a lui Vieru Vladislav și expedierea cauzei în
instanța de judecată. Încheierea menționată a fost anulată prin ordonanța procurorului
raionului Strășeni, doar la 12 august 2015, adică deja după audierea tuturor persoanelor
vizate în dosar, după punerea sub învinuire a lui Vieru Vladislav, cu încălcarea
prevederilor alin. (4) art. 287 Cod de procedură penală;
- procesul penal urmează a fi încetat pe motiv că încheierea de încetare a verificării
în continuare a plângerii cet. Guzun Elizaveta, se echivalează cu o hotărâre
2
judecătorească irevocabilă și reprezintă autoritatea lucrului judecat, care nu permite
declanșarea unei noi proceduri cu privire la aceeași faptă și aceeași persoană.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2016,
s-a dispus respingerea apelului declarat ca nefondat cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. În motivarea poziției sale, instanța de apel a indicat că deși inculpatul vina în
comiterea infracțiunii imputate nu a recunoscut, faptul comiterii acțiunilor infracționale
este dovedit prin declarațiile părții vătămate Guzun Elizaveta, martorilor Borcilă
Eugenia, Proca Claudia, Bebea Margareta, Oprea Ecaterina, Anastase Vasile,
Pătrinichi Larisa, Bebea Sergiu, Braghiș Victor precum și prin raportul de expertiză
medico-legală nr. 119 din 13 iulie 2015, potrivit căruia Elizavetei Guzun i-au fost
depistate echimoze pe frunte, nas, ochi – care au fost cauzate în rezultatul acțiunii
traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,
duc la dereglarea sănătății până la 6 zile și în comun cât și separate, se califică ca
vătămare neînsemnată (f.d. 37 verso);
Colegiul a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate
în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității
și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele
administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina
inculpatului Vieru Vladislav încadrarea juridică corespunzătoare și anume art. 27, 187
alin.(2) lit. d), e) Cod penal, după semnele calificative: tentativă de jaf, adică
sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrunderea în locuință,
cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătatea persoanei.
Referitor la argumentul apărării cu privire la erorile de drept comise la faza de
urmărire penală, nemijlocit la calcularea termenului de stabilirea statutului de bănuit
din momentul pornirii urmăririi penale, Colegiul le-a considerat eronate, deoarece
norma art.63 alin.(1) Cod de procedură penală, indică că bănuitul este persoana fizică
față de care există anumite probe că a săvârșit o infracțiune până la punerea ei sub
învinuire și persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit inclusiv și prin ordonanța
de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit, iar prevederile art.63 alin.(2) Cod de
procedură penală, stipulează termenul deținerii persoanei în calitate de bănuit de 3 luni,
care poate fi prelungit cu acordul Procurorului General și adjuncților săi mai mult de 6
luni.
Astfel, instanța de apel, din materialele cauzei a constatat cu certitudine, că Vieru
Vladislav a fost recunoscut în calitate de bănuit prin ordonanța de recunoaștere a
persoanei în calitate de bănuit la 04.05.2015 (f.d.63, vol.I), iar prin ordonanța din
31.07.2015 (f.d.72, vol.I) a fost pus sub învinuire, deci au fost respectați termenii
procedurali în interiorul cărora au fost efectuate acțiunile de urmărire penală.
Cu referință la existența încheierii din 12.11.2013 emisă de către șeful de post
Onești căpitan de poliție Victor Braghiș, potrivit căreia a fost dispusă încetarea
verificării în continuare a materialului, care ulterior a fost aprobată prin semnătura
3
Șefului IP Strășeni, Colegiul a menționat că instanța de fond a atestat că prin ordonanța
procurorului din 12.08.2015, aceasta a fost anulată, hotărârea fiind în vigoare, nefiind
contestată în cadrul urmăririi penale de către persoanele interesate în vederea legalității
emiterii ei. Însă, contrar prevederilor art. 251 alin.(2, 4) Cod de procedură penală, atât
inculpatul cât și avocatul acestuia, în cadrul efectuării urmăririi penale au avut reala
posibilitate de a invoca pretinsele încălcări în vederea constatării nulității actelor
procedurale numite în cererea de apel și anume ordonanța procurorului raionului
Strășeni din 12.08.2015, ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit și a ordonanței
de punere sub învinuire, drept de care aceștia nu s-au folosit la etapa respectivă.
În circumstanțele descrise Colegiul a considerat că decad suspiciunile precum că,
la examinarea cauzei a fost încălcat principiul non bis in idem, care prezumă că, nimeni
nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile aceluiași stat pentru
săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deja condamnat printr-o hotărâre definitivă
conform legii și procedurii ale aceluiași stat.
Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar declară inculpatul, care
invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea
acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel pe motiv că instanța de
fond, aplicând în privința sa prevederile art. 85 Cod penal, a comis o eroare de drept,
care ulterior a fost menținută și de instanța de apel. Instanțele de fond urmau a aplica
în privința sa prevederile art. 84 Cod penal, deoarece infracțiunea prevăzută de art. 27,
187 alin.(2) lit. d),e) Cod penal, a fost săvârșită la 04.11.2013, adică înainte de a fi
pronunțată sentința Judecătoriei Strășeni din 04.05.2015.
5.1. Pe marginea recursului declarat, procurorul depune referință prin care solicită
dispunerea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit nefondat, deoarece apărarea în
interesele inculpatului nu a atacat sentința instanței de fond sub aspectul legalității
aplicării prevederilor art. 85 Cod penal, de aceea, motivele arătate în recursul ordinar,
urmează a fi considerate ca fiind invocate contrar prevederilor art. 427 alin.(2) Cod de
procedură penală și echivalează cu nefolosirea căii de atac, apelul.
Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța de recurs casează parțial sau total hotărârea atacată, rejudecă cauza și
pronunță o nouă hotărâre dacă nu se agravează situația inculpatului. Instanța de
recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze total sau
parțial, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea
unei hotărâri ilegale.
Potrivit alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează
cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în
baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Din conținutul recursului rezultă că, recurentul invocă ca temei de casare pct.10)
alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de
4
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor
legale.
Colegiul lărgit reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de
instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor, dar critică decizia
contestată în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 85 Cod penal.
Cercetând materialele cauzei instanța de recurs consideră că în cauză sunt
prezente erorile de drept menționate de recurent, instanțele de fond incorect aplicând
în privința lui Vieru Vladislav prevederile art. 85 Cod penal și tipul penitenciarului,
anume în această parte urmând a fi casate atât sentința instanței de fond cât și decizia
instanței de apel.
Colegiul constată că, potrivit sentinței Judecătoriei Strășeni din 04 mai 2015, Vieru
Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. d) Cod
penal la pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, iar în baza art. 187 alin.(2) lit. d) Cod
penal la pedeapsă sub formă de 6 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru
concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Vieru
Vladislav pedeapsa definitivă sub formă de 7 ani închisoare în penitenciar de tip
semiînchis.
Ulterior, asupra apelului declarat împotriva sentinței menționate, s-a expus instanța
de apel, care prin decizia din 29 septembrie 2015, a dispus achitarea lui Vieru Vladislav
în baza art. 187 alin.(2) lit. d) Cod penal pe motiv că nu a fost constatată existența faptei
infracțiunii, acesta fiind considerat condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal
la pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
Revenind la cazul din speță, Colegiul lărgit constată că infracțiunea prevăzută de
art. 27, 187 alin. (2) lit. d),e) Cod penal, pentru comiterea căreia inculpatul a fost
condamnat prin sentința Judecătoriei Strășeni din 13 iulie 2016, care ulterior a fost
menținută prin decizia instanței de apel din 18 noiembrie 2016, a fost comisă la 04
noiembrie 2013, adică până la emiterea sentinței Judecătoriei Strășeni din 04 mai 2015.
În situația creată, Colegiul lărgit conchide că la caz sunt aplicabile prevederile art.
84 alin.(4) Cod penal, care stipulează că conform prevederilor alin.(1)-(3) se stabilește
pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că persoana
condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvârșite înainte de
pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include
durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe.
De asemenea, Colegiul reține că instanța de fond, incorect a stabilit lui Vieru
Vladislav și tipul penitenciarului în care acesta urmează să-și execute pedeapsa, eroare
care a fost menținută și de instanța de apel, or potrivit art. 72 alin.(2) Cod penal în
penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare
pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție. Potrivit
prevederilor art. 16 alin.(4) Cod penal, infracțiuni grave se consideră faptele pentru
care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la
5
12 ani inclusiv, categorie la care se atribuie și infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2)
lit.d) Cod penal comisă de inculpat, or pedeapsa maximă pentru aceasta este de 7 ani
închisoare, prin urmare, Vieru Vladislav urmează a executa pedeapsa în penitenciar de
tip semiînchis.
În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Vieru Vladislav, casează parțial
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2016 și sentința
Judecătoriei Strășeni din 13 iulie 2016, în partea aplicării art. 85 alin.(1) Cod penal și
stabilirii tipului penitenciarului, rejudecă cauza și pronunță o hotărâre nouă în această
parte, după cum urmează:
lui Vieru Vladislav, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 27, 187 alin.(2)
lit. d),e) Cod penal la pedeapsă sub formă de 5 (cinci) ani închisoare și prin decizia
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2015 în baza art. 186
alin.(2) lit. d) Cod penal la pedeapsă sub formă de 3 (trei) ani închisoare, conform art.
84 alin.(4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor
aplicate, i se stabilește pedeapsa definitivă sub formă de 5 (cinci) ani 1 (una) lună
închisoare, fără amendă, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei pentru Vieru Vladislav se calculează din 28 martie
2017, cu deducerea duratei deținerii în stare de arest preventiv și a pedepsei executate
de la 04 mai 2015 până la ziua pronunțării prezentei hotărâri.
În rest, se mențin dispozițiile hotărârii atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la 25 aprilie 2017.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Iurie Diaconu
Elena Covalenco
Ion Guzun
6