1ra-558/2017 — art.186 alin.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 mai 2016, Gortolomei R. a fost recunoscut vinovat și condamnat în temeiul art. 186 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond, în fapt, a constatat că Gortolomei R. în perioada de timp dintre 28 octombrie 2014, ora 22-00, pînă la 29 octombrie 2014, ora 08-25 min., avînd scopul sustragerii bunurilor altei persoane aflîndu-se pe str. C. Vîrnav, 26, mun. Chișinău, prin deteriorarea geamului din față a pătruns în automobilul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î xxx ce aparține cet. Zadoinov Eu., care se afla parcat pe adresa menționată, de unde pe ascuns a sustras patru pneuri de model matador 235/65 R17, instrumente electrice și unelte destinate pentru construcție și anume: un perforator de model Bosh GBH 7-45 DE, un ciocan demolator de model Bosh GBH 11E, un aparat de găurit beton de model Hilti DD 150 U, un suport pentru aparatul de găurit beton, un colector de apă pentru aparatul de găurit beton Hilti, un aspirator Kerkher, un aparat de șlefuit unghiular de model DWT 180, un prelungitor electric cu lungimea 40 m, un set de carote pentru aparatul de găurit Hilti și anume 1 carotă cu diametru 102, 111, 132 și 162, un set de burghii pentru perforator Bosh și anume cu diametrele: una 16, două cu 1 diametru 20, unul cu diametrul 32, unul cu diametrul 35 și unul cu diametrul 37, șase sule pentru ciocan demolator Bosh, un set de instrumente Kraft Welle, două lăzi de culoare roșie din plastic, un ciocan cu mîner din lemn, un complet de chei cu diferite diametre, două clește, o ruletă gradată, un set de creioane simple, un set de anchere, o cheie universală pentru gaz, o daltă din fier, un set de șurubelnițe, 4 discuri pentru metal la aparatul de șlefuit unghiular și 1 disc pentru beton pentru aparatul de șlefuit unghiular, o carotă cu diametru 125 mm pentru perforatorul de model Bosh, un set din 10 perechi de mănuși pentru construcție, mănuși din cauciuc dielectric, 4 adaptoare pentru carote pentru aparatul de găurit beton, un prelungitor din metal pentru carote pentru aparatul de găurit beton, un chipiu cu inscripția Heiniken, un chipiu cu inscripția Hikvision, o geantă cu desen: Steagul Americii, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel cauzîndu-i părții vătămate Zadoinov Eu. un prejudiciu material considerabil în sumă de 108542,30 lei, evaluat conform Raportului de expertiză judiciară nr.1884 din data de 23 decembrie 2015 și Raportul de expertiză judiciară nr.262-263 din data de 29 februarie 2016. Tot el, în aceiași perioadă de timp aflîndu-se pe str. C. Vărnav 22 mun. Chișinău și avînd același scop cupiditate de sustragere a bunurilor altei persoane prin aceeași metodă a pătruns în automobilul de model „Mercedes Sprinter”, cu n/î xxx ce aparține cet. Timoșco R., care se afla parcat pe adresa menționată de unde pe ascuns a sustras un antiradar de model Cobra la prețul de 1600 lei, un detergent antistatic de model Plak la prețul de 100 lei, bani în valoare de 100 Euro, care conform ratelor oficiale ale BNM pentru data comiterii infracțiunii constituia suma de 1862 lei, bani în valoare de 2000 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, astfel, cauzîndu-i părții vătămate Timoșco R. un prejudiciu material considerabil în sumă de 5 562 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, în proporții deosebit de mari.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare în termenul și modul prevăzut de art. 401-402 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apeluri de inculpat și avocatul Pîslaru V. în numele acestuia. 3.1. Avocatul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recalificate acțiunile inculpatului din art. 186 alin. (5) Cod penal, în art. 186 alin. (2), lit. c), d) Cod penal și stabilirea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de art. 186 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În motivarea cerințelor s-au invocat următoarele aspecte: - s-a dat o apreciere eronată circumstanțelor de fapt și incorect s-au calificat acțiunile inculpatului, deoarece prejudiciul cauzat a fost până la 40 000 lei; - a fost încălcat principiul individualizării pedepsei penale, dat fiind că inculpatul se caracterizează pozitiv la locul de muncă, și-a exprimat sincer căința de cele înfăptuite; 2 - totodată, apărarea a considerat că motivele dispunerii suspendării condiționate a executării pedepsei sunt următoarele: personalitatea inculpatului nu prezintă grad de pericol social necesar executării reale a pedepsei cu închisoarea, suspendarea condiționată ar permite realizarea eficientă a scopurilor pedepsei, pedeapsa și-ar atinge scopurile. 3.2. Inculpatul Gortolomei R. a solicitat casarea sentinței, cu remiterea cauzei penale la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată pentru înlăturarea neajunsurilor admise. În motivarea cerințelor s-au invocat următoarele: instanța de judecată i-a încălcat dreptul la un proces echitabil prin neadmiterea efectuării expertizei complexe în comisie, prin care s-ar fi constatat mărimea reală a prejudiciului cauzat. Majoritatea bunurilor sustrase au fost într-o stare deplorabilă, ba chiar nefuncțională, uzate și cu lipsă de componente. Evaluarea efectuată prin expertiza merceologică a fost ireală și necorespunzătoare circumstanțelor cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, apelul declarat de inculpatul Gortolomei R. a fost respins ca fiind depus peste termen, iar apelul declarat de avocatul Pîslaru V. în interesele inculpatului Gortolomei R. a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gortolomei R. a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe termen de 7 (șapte) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a decide astfel, instanța de apel în partea descriptivă a deciziei a menționat că, în conformitate cu art. 402 Cod procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Conform art. 403 Cod procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Potrivit art. 404 alin. (1) Cod procedură penală, participantul la proces care a lipsit atît la judecarea, cît și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai tîrziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. În conformitate cu art. 415 alin. (1), pct. 1), lit. a) Cod procedură penală, instanța de apel, judecînd cauza în ordine de apel, adoptă una din următoarele decizii: 1) respinge apelul, menținând hotărîrea atacată, dacă: a) apelul a fost depus peste termen, cu excepția cazurilor prevăzute în art.402. Astfel, instanța de apel a constatat că, la data de 12 mai 2016 Judecătoria Centru, mun. Chișinău a emis sentința în privința inculpatului Gortolomei R. Din materialele cauzei penale rezultă că inculpatul a primit copia de pe sentința primei instanțe la data de 12 mai 2016, fapt confirmat prin recipisă, iar cererea de apel a fost depusă de către inculpatul la data de 31 mai 2015, adică peste termen. 3 Or, reieșind din circumstanțele menționate supra, instanța de apel a respins apelul declarat de inculpatul Gortolomei R. împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 12 mai 2016, ca fiind depus peste termen. Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul penal consideră că, acțiunile infracționale ale inculpatului urmează a fi recalificate de la alin. (5) la alin. (4) al art. 186 Cod penal. Instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile părții vătămate Zadoinov Eu., care a relatat că automobilul era parcat în ogradă și când a ieșit din scară a înțeles că acesta a fost spart de hoți, a observat că sunt sustrase toate instrumentele și accesoriile. A indicat că prejudiciul cauzat este în valoare de 107 000 lei, La fel și declarațiile părții vătămate Timoșco R., care a indicat că, automobilul ce-i aparținea a fost spart și i-au fost sustrase bunurile a căror valoare se ridică la suma de 5000-6000 lei. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că, prin raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din 23 decembrie 2015 s-a concluzionat că, prețul de piață, ținând cont de uzură a patru pneuri de model „Matador 235/65 Rl 7” constituie 7740 lei. Din conținutul raportului de expertiză nr. 262-263 din 29 februarie 2016 s-a concluzionat că, valoarea totală a bunurilor examinate, la momentul efectuării expertizei, ținând cont de uzură constituie 100802 lei 30 bani Prin urmare, s-a consemnat că inculpatul Gortolomei R. a comis sustragerea pe ascuns a bunurilor părților vătămate Zadoinov Eu. și Timoșco R., fapt confirmat prin declarațiile acestora apreciate în coroborare cu declarațiile martorilor Cicati Anton, Dumitru Rață, Olari Grigore, precum și prin raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din data de 23 decembrie 2015 și raportul de expertiză judiciară nr.262-263 din data de 29 februarie 2016. În ceea ce privește argumentele avocatului Pîslaru V. referitor la faptul că, au fost apreciate eronate circumstanțele de fapt, deoarece prejudiciul cauzat a fost până la 40 000 lei, instanța de apel le va respinge ca fiind nefondate, deoarece probele administrate la cauza penală, inclusiv raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din data de 23 decembrie 2015 și raportul de expertiză judiciară nr.262-263 din data de 29 februarie 2016 stabilesc valoarea prejudiciului material cauzat la suma de 108542,30 lei. Totodată, instanța de apel a reținut că concluziile formulate în raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din data de 23 decembrie 2015 și raportul de expertiză judiciară nr.262-263 din data de 29 februarie 2016 coroborează cu declarațiile părții vătămate Zadoinov Eu., care a indicat că valoarea prejudiciului este de aproximativ 107 000 lei, iar partea vătămată Timoșco R. a indicat că, valoarea prejudiciului este de aproximativ 5000 - 6000 lei. Instanța de apel a reținut că, potrivit actului de învinuire înaintat inculpatului acuzatorul de stat a constatat că valoarea prejudiciului cauzat părții vătămate Zadoinov Eu. constituie suma de 107 625 lei, însă, instanța de fond ca urmare a administrării de noi 4 probe, și anume raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din 23 decembrie 2015 și raportul de expertiză judiciară nr. 262-263 din 29 februarie 2016, a evaluat suma prejudiciului cauzat părții vătămate Zadoinov Eu. în mărime de 108 542,30 lei. În acest context, instanța de apel a menționat că ținând cont de faptul că, acuzatorul de stat nu a modificat învinuirea în sensul agravării acesteia, iar instanța de judecată urmează să judece cauza doar în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, va reține fapta incriminată în privința inculpatului Gortolomei R. așa cum a fost stabilită în rechizitoriu, astfel fiind reținut faptul că, prin acțiunile infracționale ale inculpatului, părții vătămate Zadoinov Eu. i-a fost cauzat un prejudiciu în mărime de 107 625 lei, iar părții vătămate Timoșenco R. i-a fost cauzat un prejudiciu în mărime de 5562 iei, iar în total părților vătămate le-a fost cauzat un prejudiciu total în mărime de 113187 lei. La stabilirea proporțiilor mari sau deosebit de mari a prejudiciului cauzat părților vătămate, instanța de apel a ținut cont de modificările survenite prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative’’, potrivit căreia art. 126 Cod Penal are următorul cuprins: Se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. (11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 „privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014’’, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în mărime de 4225 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. Așadar, instanța de apel a constatat că, suma prejudiciului cauzat părților vătămate - 113187 iei, depășește 20 de salarii medii lunare pe economie la momentul săvârșirii faptei (113187 lei x 20 salarii medii = 84500 lei), ceea ce constituie proporții mari conform alin. (1), art. 126 Cod penal, fapt pentru care acțiunile inculpatului se reîncadrează de la aliniatul 5 la aliniatul 4. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului instanța de apel a specificat că, în conformitate cu art. 111 alin. (1), lit. h) Cod penal, se consideră ca neavînd antecedente penale persoanele: h) condamnate la închisoare pentru săvîrșirea unei infracțiuni grave - dacă au expirat 6 ani după executarea pedepsei. Potrivit art. 111 alin. (2) Cod penal, dacă condamnatul, în modul stabilit de lege, a fost liberat înainte de termen de executarea pedepsei sau partea neexecutată a pedepsei i-a fost înlocuită cu o pedeapsă mai blîndă, termenul stingerii antecedentelor penale se 5 calculează pomi rid u-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentul liberării de executarea pedepsei principale și complementare. Conform art. 34 alin. (2) Cod penal, recidiva se consideră periculoasă: a) dacă persoana anterior condamnată de două ori la închisoare pentru infracțiuni intenționate a săvîrșit din nou cu intenție o infracțiune; b) dacă persoana anterior condamnată pentru o infracțiune intenționată gravă sau deosebit de gravă a săvîrșit din nou cu intenție o infracțiune gravă sau deosebit de gravă. Potrivit art. 82 Cod penal, la aplicarea pedepsei pentru recidivă, recidivă periculoasă și recidivă deosebit de periculoasă de infracțiuni se ține cont de numărul, caracterul, gravitatea și urmările infracțiunilor săvîrșite anterior, de circumstanțele în virtutea cărora pedeapsa anterioară a fost insuficientă pentru corectarea vinovatului, precum și de caracterul, gravitatea și urmările infracțiunii noi. (2) Mărimea pedepsei pentru recidivă nu poate fi mai mică de jumătate, pentru recidivă periculoasă este de cel puțin două treimi, iar pentru recidivă deosebit de periculoasă - de cel puțin trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2009 inculpatul Gortolomei R. a fost condamnat în baza art. 171 alin. (2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, în baza art. 172 alin. (2), lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, iar conform art. 84 alin. (1) Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 ani și 6 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, iar la data de 12.10.2012 a fost eliberat înainte de termen. Așadar, instanța de apel a constatat că, inculpatul a săvârșit infracțiunea având antecedente penale nestinse pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, ceea ce denotă săvârșirea infracțiunii în stare de recidivă periculoasă, respectiv, la aplicarea pedepsei urmează să se țină cont de regulile aplicării pedepsei pentru recidivă periculoasă, prevăzute la art. 82 alin. (2) Cod penal, pedeapsa urmând a ti aplicată în limitele, după cum urmează: de la 5 la 10 ani. Ca urmare, instanța de apel a menționat că ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, astfel reținând faptul că, inculpatul Gortolomei R. a recunoscut parțial vina în comiterea faptelor infracționale incriminate acestuia că, dânsului i se impută săvârșirea unei infracțiuni grave, că în privința acestuia nu au fost reținute careva circumstanțe atenuante, însă a fost constatat că infracțiunea a fost comisă în stare de recidivă periculoasă, va aplica inculpatului Gortolomei R. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, ceea ce va constitui o pedeapsă echitabilă, de natură să aducă atingere scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal. Atestând circumstanțele expuse, s-a specificat că sunt neîntemeiate argumentele apărării referitor la faptul că pedeapsa penală în privința inculpatului urmează a fi 6 aplicată prin prisma art. 90 Cod penal, or, potrivit art. 90 alin. (4) Cod penal, persoanelor care au săvîrșit infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei, condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se aplică.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Pîslaru V. acționînd în numele inculpatului declară recurs ordinar, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare, în aceiași instanță, în alt complet de judecată. În cererea de recurs apărătorul menționează că instanța de apel a admis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală prin faptul ignorării cerinței apărării de a efectua o expertiză suplimentară a obiectelor furate și restituite înapoi, care prin raportul de expertiză judiciară nr. 262-263 din 29.02.2016 au fost greșit evaluate, iar declarațiile părții vătămate care au fost făcute în coroborare cu acest raport sunt din intenții meschine. Astfel, instanța de apel a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO și principiul egalității armelor în procesul penal.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de partea apărării, menționînd că acesta este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, iar în vederea statuării date se expun următoarele argumente de drept și de fapt. Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se reține că instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. La caz, din conținutul recursului declarat de avocatul Pîslaru V. în numele inculpatului se constată că acesta invocă temei prevăzut de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, dat fiind că nu este de acord că instanța de apel a ignorat cerința apărării de a efectua o expertiză suplimentară a obiectelor furate și restituite înapoi, care prin raportul de expertiză judiciară nr. 262-263 din 29.02.2016 au fost greșit evaluate, iar declarațiile părții vătămate care au fost făcute în coroborare cu acest raport sunt din intenții meschine. Verificînd materialele dosarului, în raport cu criticele punctate de recurent în cererea sa, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă în partea 7 condamnării lui Gortolomei R. în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. La fel, Colegiul penal menționează că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care cuprinde temeiurile ce au dus la adoptarea soluției expuse în pct. 4 din prezenta decizie. Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat obiectiv probele administrate la dosar, verificându-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît cele ale apărării, cît și cele ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Gortolomei R. de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal să fie una legală și întemeiată, care se menține și de instanța de recurs. Cît privește critica invocată de recurent prin care susține că instanța de apel la judecarea cauzei a ignorat cerința apărării privind dispunerea expertizei judiciare merceologice suplimentară sau repetate asupra obiectelor materiale, instanța de recurs o consideră vădit neîntemeiată, dat fiind că, potrivit părții descriptive a încheierii instanței de apel din 16 noiembrie 2016 (f.d. 228-229, vol. II) aceasta a consemnat că, avocatul inculpatului a solicitat în mod verbal admiterea demersului privind dispunerea expertizei judiciare merceologice suplimentară sau repetate asupra obiectelor materiale, neinvocînd careva temeiuri de a fi numită expertiza suplimentară, la fel nu a indicat careva argumente în baza cărora să fie constatat faptul că, rapoartele de expertiză sunt incomplete. Tot aici, Colegiul penal specifică că instanța de apel corect a dispus respingerea demersului avocatului inculpatului, drept nefondat, din motiv că concluziile formulate în raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din 23 decembrie 2015 și raportul de expertiză judiciară nr.262-263 din 29 februarie 2016 coroborează cu probele administrate la cauza penală, în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din care considerente sa considerat că în speță nu au fost întrunite nici un temei legal privind dispunerea expertizei merceologice suplimentară sau repetate. În același timp, instanța de recurs menționează că, prin raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din 23 decembrie 2015 s-a concluzionat că, prețul de piață, ținând cont de uzură a patru pneuri de model „Matador 235/65 Rl 7” constituie 7740 lei și din conținutul raportului de expertiză nr. 262-263 din 29 februarie 2016 s-a concluzionat că, valoarea totală a bunurilor examinate, la momentul efectuării expertizei, ținând cont de uzură constituie 100802 lei 30 bani. Or, concluziile formulate în raportul de expertiză judiciară nr. 1884 din 23 decembrie 2015 și raportul de expertiză judiciară nr.262-263 din 29 februarie 2016 coroborează cu declarațiile părții vătămate Zadoinov Eu., care a indicat că valoarea prejudiciului este de aproximativ 107 000 lei, iar partea vătămată Timoșco R. a indicat că, valoarea prejudiciului este de aproximativ 5000 - 6000 lei. Totodată, urmează a fi respins și argumentul titularului dreptului de recurs precum că s-a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO și principiul egalității armelor în procesul penal, în acest sens, Colegiul penal constată, că 8 recurentul invocă motivul dat pur declarativ și examinînd materialele acestei cauzei penale nu s-a identificat nici o circumstanță ce ar putea fi interpretată ca o încălcare a dreptului la un proces echitabil. În consecință, se reiterează că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală, argumentată și întemeiată. Într-un alt aspect, Colegiul constată că recurentul critică soluția instanței de apel, de altfel și cea a primei instanțe, din considerentul că acestea au ignorat cerința apărării de a efectua o expertiză suplimentară a obiectelor furate și restituite înapoi, care prin raportul de expertiză judiciară nr. 262-263 din 29.02.2016 au fost greșit evaluate. Însă, în ceea ce privește faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor reprezintă o eroare de drept, Colegiul penal amintește că, la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decît cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. În virtutea celor expuse și constatînd că în cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de instanța de apel, nefiind identificată de instanța de recurs prezența vreunei erori prevăzute în pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor art. 6 C.E.D.O., invocate de recurent, Colegiul penal ajunge la concluzia că recursul declarat de avocatul Pîslaru V. în numele inculpatului este inadmisibil, ca vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Pîslaru Vitalie în numele inculpatului Gortolomei Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2016, în cauza penală privindu-l pe Gortolomei Radu Mihail, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 aprilie 2017. Președinte URSACHE Petru Judecător NICOLAEV Ghenadie Judecător MORARU Petru 9