1ra-269/17 — art. 264 alin 3 lit a CP

Dosarul nr. 1ra-269/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 iulie 2016 și

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2016, declarat

de partea vătămată Șobraneschi Albert, în cauza penală în privința lui

Danilov Alexandr Nicolai, născut la 29 iulie 1970,

originar și domiciliat mun. Chișinău,

bd. Cuza-Vodă, 39/2, ap. 104.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.02.2014 - 27.07.2016;

Instanța de apel: 22.08. - 20.10.2016;

Instanța de recurs: 06.12.2016-15.03.2017.

C O N S T A T Ă :

Danilov Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3)

lit. a) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe termen de 4 ani, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

închisorii a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Șobraneschi Albert a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

la 05.04.2006, aproximativ la ora 21:00 în R. Bulgaria, conducând microbuzul model

„Mercedes Sprinter 316 CDI”, n/î C SA 614, se deplasa pe traseul 1-IX-169 km, în

direcția or. Obzor și ajungând în nemijlocita apropiere de intrarea în or. Obzor, nu a

manifestat prudență sporită la trafic în timp ce se deplasa pe timp de noapte și ceață

densă, prin ce a ignorat cerințele pct. pct. 10 alin. (1) lit. b), 45 alin. (1), (2), 49 al

Regulamentului circulației rutiere și ca urmare a tamponat din spate autocamionul

model „Skoda Europa”, n/î B 2756 B, cu semiremorca n/î CH 2541 EE, condus de

cetățeanul R. Bulgaria, Hristo Zlatcov Gramaticov, domiciliat or. Sliven

sect. „Cluțohor”, 1, scara „b”, et. 6, ap. 16, care se deplasa regulamentar în aceeași

direcție.

În rezultatul accidentului rutier ambele unități de transport tehnic au fost

deteriorate considerabil, iar pasagerii din microbuzul model „Mercedes Sprinter 316

CDI”, n/î C SA 614 s-au ales cu vătămări corporale și anume: Șobraneschi Albert -

grave; Rudic Alexandr – medii; Kenan Ertugrul Yucel – medii; Ciurcov Valeriu –

1

medii; Buzdugan Eudochia – ușoare; Tudos Silvia – ușoare.

casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i

fie stabilită o pedeapsă reală fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, cu

admiterea integrală a acțiunii civile, deoarece pedeapsa aplicată inculpatului de către

prima instanță este prea blândă în coraport cu fapta săvârșită, iar șocul emoțional

puternic pe care l-a simțit în momentul când a înțeles că a devenit invalid de gradul

II, i-a cauzat un dezechilibru psihologic și o stare de stres permanent, a pierdut

afacerea primind pensia de invaliditate, or, în opinia apelantului inculpatul și

SRL „ECOWATT-IMPEX” urmează solidar să-i restituie prejudiciul material în

sumă de 2000000 dolari SUA, iar moral în sumă de 3000000 dolari SUA.

fost admis parțial apelul părții vătămate Șobraneschi Albert, casată sentința în latura

civilă, cu încasarea de la Danilov Alexandr cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul

lui Șobraneschi Albert suma de 25000 lei.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

La adoptarea soluției date, instanța de apel cu referire la prevederile art. 1422

alin. (1), 1423 Cod civil, a reținut, că deși, a avut loc o vătămare a drepturilor

personale nepatrimoniale privind integritatea morală a părții civile, suma solicitată de

către acesta în valoare de 3000000 dolari SUA, cu titlu de prejudiciu moral, este

exagerată, în raport cu suferințele cauzate, or, la stabilirea cuantumului instanța

urmează să țină cont de caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate

persoanei vătămate, astfel reieșind din circumstanțele cauzei, Șobraneschi Albert în

rezultatul accidentului rutier s-a ales cu vătămări corporale grave sub formă de

traumă cranio-cerebrală deschisă asociată manifestată prin contuzie cerebrală gravă;

evacuarea hematomului intracerebral; fractura deschisă a osului temporal pe dreapta;

fractura coastelor II-IV pe linia axilară medie; fractură cominutivă a patelei humerale

drepte a ulnei; fractură în consolidare a epimetafizei distale a tibiei drepte.

Cu referire la încasarea prejudiciului material în sumă de 2000000 dolari SUA,

instanța de apel a relevat solidaritate cu soluția primei instanței, or, inculpatul nu a

prezentat careva probe care ar confirma întinderea prejudiciului material solicitat.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a conchis, că prima

instanță la acest compartiment, a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61,

75 Cod penal, inclusiv a menționat, că deși inculpatul Danilov Alexandr a săvârșit o

infracțiune gravă, acesta anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului psihiatru

sau narcolog nu se află, circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite,

corect ajungând la concluzia aplicării în privința inculpatului a prevederilor art. 90

Cod penal.

Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel,

solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpatul să fie condamnat la o pedeapsă reală, fără suspendarea

condiționată a executării acesteia, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

În susținerea cerințelor, partea vătămată a specificat, că inculpatul

Danilov Alexandr și SRL „ECOWATT-IMPEX” au fost recunoscuți ca parte

civilmente responsabilă, iar în acțiunea civilă partea vătămată a solicitat încasarea

prejudiciilor moral și material în mod solidar de la inculpat și SRL „ECOWATT-

2

IMPEX”, însă, instanța de apel ignorând circumstanțele enunțate supra, a admis în

parte acțiunea civilă și a încasat prejudiciul doar de la inculpatul Danilov Alexandr.

Mai mult, recurentul a menționat, că alăturat acțiunii civile au fost anexate mai

multe bonuri referitor la cheltuielile suportate de către partea vătămată după

accidentul rutier, or, toate cheltuielile suportate conform bonurilor prezentate au fost

evaluate la 38000 euro.

În ce privește acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, recurentul

a invocat faptul, că până la producerea accidentului rutier acesta avea afacere de

succes, era căsătorit, devenind și tată, însă după producerea accidentului a devenit

invalid, a divorțat de soție la dorința ultimei, în perioada de reabilitare nu a avut

posibilitatea de a continua activitatea sa de întreprinzător.

Consideră că atât inculpatul cât și SRL „ECOWATT-IMPEX” urmau să-i

achite toate cheltuielile legate de tratament, inclusiv prejudiciul moral, or, șocul

emoțional puternic pe care l-a simțit în momentul când a înțeles că a devenit invalid

de gr. II, a pierdut familia și afacerea, i-a cauzat un dezechilibru psihologic și o stare

de stres permanent cu care va fi nevoit să trăiască tot restul vieții.

procurorul, solicitând respingerea acestuia deoarece motivele invocate de recurent nu

cad sub incidența temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din cererea de recurs înaintată de partea vătămată Șobraneschi Albert, care a

făcut referire la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, pe lângă faptul că

recurentul a invocat dezacordul sub aspectul situației când hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de

apel, atunci când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, Colegiul penal, din contextul aceluiași recurs ordinar, găsește concomitentă

și critica în situația în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția în partea soluționării laturii civile, inclusiv, reieșind din solicitările

recurentului, și critica acestuia sub aspectul pct. 10) al normei vizate supra, care ține

de cazurile în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, toate temeiurile configurate supra pentru declararea recursului ordinar nu

și-au găsit confirmare la examinarea acestuia, nefiind stabilite presupusele erori de

drept invocate de recurent.

În această ordine de idei, Colegiul penal va susține poziția și motivarea

instanței de apel referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, reiterând cu

trimitere la prevederile art. art. 1422 alin. (1), 1423 Cod civil, că deși a avut loc o

vătămare a drepturilor personale nepatrimoniale privind integritatea morală a părții

civile, suma solicitată de către acesta în sumă de 3000000 dolari SUA, cu titlu de

prejudiciu moral, este una exagerată, în raport cu suferințele cauzate, or, la stabilirea

cuantumului instanța urmează să țină cont de caracterul și gravitatea suferințelor

3

psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, astfel reieșind din circumstanțele cauzei,

Șobraneschi Albert în rezultatul accidentului rutier s-a ales cu vătămări corporale

grave sub formă de traumă cranio-cerebrală deschisă asociată manifestată prin

contuzie cerebrală gravă; evacuarea hematomului intracerebral; fractura deschisă a

osului temporal pe dreapta; fractura coastelor II-IV pe linia axilară medie; fractură

cominutivă a patelei humerale drepte a ulnei; fractură în consolidare a epimetafizei

distale a tibiei drepte, iar cu referire la încasarea prejudiciului material în sumă de

2000000 dolari SUA, instanța de apel la fel de corect a relevat solidaritate cu soluția

primei instanțe, or, inculpatul nu a prezentat careva probe care ar confirma întinderea

prejudiciului material solicitat.

Colegiul penal relevă, că motivele invocate de recurent, în ce privește latura

civilă, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, astfel, criticele formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării

hotărârii recurate, ca fiind ilegală și în acest aspect, își găsesc relevanță explicațiile

conținute în literatura de specialitate, din care rezultă, că în materia despăgubirilor,

materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanței de recurs

să reaprecieze cuantumul acțiunii civile, or, în recurs nu se poate solicita

reactualizarea despăgubirilor cuvenite, stabilite de instanța de fond.

La capitolul individualizării pedepsei aplicate în privința lui Danilov Alexandr

instanțele de fond au acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod

penal.

Reieșind din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare

a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit acea infracțiune, având deplina libertate

de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale

săvârșite.

Norma art. 75 Cod penal, indică expres, că persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a Codului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

4

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă,

din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, instanța de apel corect a menționat că prima instanță la stabilirea

pedepsei a ținut cont pe deplin de prevederile citate - criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale și corect a ajuns la concluzia privind aplicarea în

privința inculpatului a pedepsei de 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe termen de 4 ani, respectiv cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei închisorii pe perioada de probațiune de 4 ani,

stabilind astfel o pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a Codului penal, luând în considerație personalitatea inculpatului, că aceasta

anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află,

circumstanțe atenuante/agravante nu au fost stabilite, or, aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal, a fost determinată echitabil în speță.

Prin urmare, criticele formulate de recurent sub aspectul laturii civile precum și

individualizării pedepsei, au fost invocate și în apel, cărora instanța de apel le-a dat o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4,

iar decizia instanței de apel în totul corespunde prevederilor art. art. 415- 417 Cod de

procedură penală, soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin și a cărei

reluare nu se mai impune.

În consecință, față de toate argumentele expuse, se constată că nu sunt

incidente în speță, temeiuri de casare a hotărârii instanței de apel prevăzute în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, din care motive recursul părții vătămate se declară

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de partea vătămată Șobraneschi

Albert, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

20 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Danilov Alexandr Nicolai, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 aprilie 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

5