1ra-577/17 — art. 151 alin.1 CP

1ra-577/17 — art. 151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-577/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Negura Ion în numele inculpatului și avocatul Barbăneagră Sergiu în numele

părții vătămate Ostrovschi Veaceslav, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Criuleni din 23 februarie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

13 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui

Minciuna Alexandru xxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și domiciliat în xxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2016 - 23.02.2016;

Instanța de apel: 26.07.2016 - 13.10.2016;

Instanța de recurs: 07.02.2017 - 15.03.2017.

C O N S T A T Ă:

art. 3641 Cod de procedură penală, Minciuna Alexandru a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe

termen de 5 ani cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată executarea pedepsei cu închisoare pe un

termen de probă de 1 an.

S-a dispus încasarea de la Minciuna Alexandru în folosul părții vătămate Ostrovschi

Veaceslav a prejudiciului material cauzat în sumă de 40 132, 63 lei și a prejudiciului moral

cauzat în sumă de 100 000 lei, în total dispunându-se încasarea prejudiciului în sumă de

140 132, 63 lei.

Au fost admise în principiu capetele de acțiune civilă înaintate de către partea

vătămată Ostrovschi Veaceslav cu privire la încasarea de la Minciuna Alexandru a

salariului pentru primii trei ani în mărime de 166 068 lei, a pensiei pentru întreținerea

copiilor minori Ostrovschi Alina în sumă de 65 656 lei și Ostrovschi Veaceslav în sumă

de 49 737 lei și pentru soție în sumă de 57 780 lei, urmând ca asupra cuantumului acestor

despăgubiri să hotărască instanța civilă.

În rest, acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ostrovschi Veaceslav a fost

respinsă ca neîntemeiată.

1

11.10.2015, aproximativ ora 04.00, aflându-se acasă în satul Corjova, raionul Criuleni,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, în rezultatul unui conflict iscat cu cet. Minciuna Nicu

și Ostrovschi Veaceslav, care se aflau la el în ospeție, intenționat, cu un cuțit de bucătărie,

i-a aplicat cet. Ostrovschi Veaceslav o lovitură în regiunea subclavicolei stângi, în

rezultatul căreia i-a cauzat ultimului o plagă tăiată-înțepată cu lezarea arterei

subclaviobrahiale pe stânga, leziune care conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 344D din 20.10.2015 se califică ca vătămări grave.

Acțiunile lui Minciuna Alexandru au fost încadrate în dispoziția art. 151 alin. (1) Cod

penal.

3.1. procurorul, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care Minciuna Alexandru să fie condamnat în baza art. 151 alin.(1) Cod penal la 6 ani 8

luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

În susținerea apelului a indicat că pedeapsa condiționată stabilită inculpatului este

una prea blândă pentru fapta săvârșită, totodată instanța neindicând suficiente motive de

aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal care ar fi raționale ca Minciuna Alexandru să nu

execute pedeapsa cu închisoare.

3.2. avocatul Negura Ion în numele inculpatului, care a solicitat respingerea cererii

cu privire la încasarea din contul inculpatului în folosul părții vătămate Ostrovschi

Veaceslav a prejudiciului material și moral cât și capetele din acțiunea civilă admisă în

principiu deoarece instanța de fond a aplicat eronat normele de drept material și normele

de drept procedural dat fiind faptul că instanța a constatat că nu sunt probate solicitările și

urma în conformitate cu art. 387 alin. (1) Cod procedură penală să le respingă ca

nefondate.

Cu soluția instanței de fond referitor la admiterea în principiu a capetelor din acțiunea

civilă înaintată de către partea vătămată Ostrovschi Veaceslav cu privire la încasarea de la

inculpatul Minciuna Alexandru a salariului pentru primii trei ani în mărime de 166 068

lei, a pensiei pentru întreținerea copiilor minori Ostrovschi Alina în sumă de 65 656 lei și

Ostrovschi Veaceslav în sumă de 49 737 lei și pentru soție în sumă de 57 780 lei, de

asemenea nu este de acord.

3.3. partea vătămată Ostrovschi Veaceslav, care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri noi prin care a fi recunoscut

vinovat și condamnat Minciuna Alexandru în baza art. 151 alin.(1) Cod penal cu stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 6 ani 8 luni, totodată a fi admisă acțiunea

civilă cu încasarea în contul său a prejudiciilor în volumul solicitat.

În susținerea apelului a indicat că pedeapsa stabilită inculpatului este prea blândă,

astfel nu își va atinge scopul corijării acestuia. Inculpatul are un comportament violent și

antisocial, anterior în privința lui a fost pornită o altă cauză penală în baza art. 152 Cod

penal, care însă a fost încetată având ca temei împăcarea părților.

2

De asemenea, a menționat că inculpatul nu a reparat prejudiciul material și moral

cauzat, nu și-a cerut scuze, manifestă un comportament arogant, fapt ce demonstrează că

nu a conștientizat acțiunile sale.

După pronunțarea sentinței s-a constatat că atât urmărirea penală cât și cauza penală

în privința lui Minciuna Alexandru cât și în privința tatălui acestuia Minciuna Vladimir a

fost desfășurată și examinată de către același procuror și judecător, astfel apelantul

consideră că aceștia urmau a se abține de la judecare.

Totodată, partea vătămată a invocat că se afla în spital la tratament și nu se putea

prezenta la examinarea cauzei, iar instanța nu a ținut cont de acest fapt și a examinat cauza

în lipsa sa. La fel, contrar dispozițiilor art. 377 Cod de procedură penală, la etapa

dezbaterilor judiciare nu i s-a oferit cuvânt avocatului părții vătămate.

Referitor la acțiunea civilă, partea vătămată a invocat că în rezultatul acțiunilor

infracționale ale inculpatului i-a fost cauzat un prejudiciu material imens format din

cheltuieli pentru investigație și tratament, inclusiv cheltuieli pentru medicamente și

transport. De asemenea, ultimul a fost încadrat în gradul II de invaliditate, la moment se

află în incapacitate de a munci și a întreține familia, mai mult, starea sănătății este gravă

fiind mereu la tratament, incapacitatea de a munci este pe o perioadă nedeterminată, fiind

necesar tratament periodic. A mai menționat că este căsătorit, are la întreținere doi copii

minori și soția care se află în concediu pentru îngrijirea copilului, astfel urmând a fi

încasate cu titlu de plăți lunare, salariul său în mărime de 4613 lei pentru imposibilitate de

a munci, ce corespunde cu salariul mediu lunar pe economie stabilit de biroul național de

statistică; îndemnizația pentru întreținerea copiilor minori în mărime bănească fixă care să

acopere coșul minim de consum: pentru Ostrovschi Alina în mărime de 1823,8 lei lunar,

din 11.10.2015 până la atingerea majoratului; pentru Ostrovschi Stanislav în mărime de

1381,5 lei lunar, din 11.10.2015 până la atingerea majoratului; pentru soția sa Ostrovschi

Diana - pensia pentru întreținere în sumă de 1605 lei lunar până la atingerea copilului a

vârstei de 6 ani;

Astfel, apelantul a considerat că sumele urmează a fi încasate ca plată unică pentru o

perioadă de 3 ani de zile, și anume, suma salariului constituind 166 068 lei, suma pensiei

pentru întreținerea minorului Ostroschi Alina - 65 656 lei, Ostrovchi Stanislav - 49 737

lei și pentru soție - 57 780 lei.

Totodată, apelantul a contestat sentința și în partea prejudiciului moral, menționând

că inculpatul prin acțiunile sale i-a cauzat suferințe fizice și psihice enorme și fiind în stare

gravă până în prezent suportă tratament și intervenții chirurgicale, a fost în prag de deces,

vătămările corporale fiind grave periculoase pentru viață și sănătate.

s-a dispus:

- Respingerea apelului avocatului Negura Ion declarat în numele inculpatului, ca

nefondat.

- Admiterea apelului procurorului și apelului părții vătămate Ostrovschi Veaceslav,

casarea parțială a sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Minciuna Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea

3

infracțiunii prevăzute la art. 151 alin. (1) Cod penal, a-i numi pedeapsă cu aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 5 ani închisoare cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că pentru a pronunța sentința

instanța de fond a stabilit corect circumstanțele de fapt iar acțiunile inculpatului corect au

fost încadrate în drept.

Colegiul a menționat că deși instanța de judecată a dispus examinarea cauzei conform

prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, din materialele dosarului rezultă că inculpatul

nu a fost audiat în cadrul examinării cauzei în prima instanță, nu a fost prevenit de

răspundere penală pentru darea declarațiilor false potrivit art. 108 Cod de procedură

penală. Totuși, acesta a depus înscris personal cum că recunoaște vina integral și solicită

examinarea cauzei în baza probelor acumulate la urmărirea penală, care a fost admis de

instanță. Astfel, Colegiul a considerat că examinarea cauzei a avut loc în procedura

simplificată, în baza probelor de la urmărirea penală, instanța de fond acumulând doar

probe ce țin de acțiunile civile înaintate de partea vătămată care s-a constituit ca parte

civilă.

În opinia instanței de apel la stabilirea pedepsei închisorii instanța de fond a respectat

prevederile art. 75-77 Cod penal și a ținut cont de caracterul și gradul de pericol social al

infracțiunii comise care, conform prevederilor art. 16 Cod penal, se referă la infracțiuni

grave, de persoana inculpatului care la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 71), este

căsătorit și are la întreținere un copil minor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării inculpatului, de condițiile de viață ale familiei lui.

Totodată Colegiul a reținut că instanța de fond în mod greșit și nejustificat a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei numite lui Minciuna Alexandru stabilindu-

i termen de probă de 1 an, ori la caz nu au fost reținute circumstanțe ce ar fi dat posibilitate

de a aplica prevederile art. 90 Cod penal.

Astfel, Colegiul nu a fost de acord cu această concluzie, reținând că reieșind din

circumstanțele cauzei și persoana inculpatului, stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe termen de 5 ani, cu suspendarea acesteia conform art. 90 Cod penal pe

termen de probă de 1 an, admite un raționament fals și contrar măsurii să atingă scopul

urmărit de pedeapsa penală în cazul lui.

Totodată, Colegiul a remarcat că stabilirea unei pedepse cu aplicarea art. 90 Cod

penal, în privința inculpatului este prea blândă. La această concluzie, Colegiul a ajuns

reieșind din consecințele survenite în urma acțiunilor ilicite ale inculpatului, și anume

urmările care au survenit: gruparea părții vătămate cu gradul II de invaliditate,

inaptitudinea părții vătămate, care are doi copii minori, de a întreține familia și

personalitatea inculpatului, comportamentul lui de până și după comiterea infracțiunii.

Pentru motivele reținute Colegiul a conchis că este rațională și obiectivă stabilirea

pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 5 ani cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, astfel pedeapsa va fi echitabilă în raport cu acțiunile inculpatului.

4

Cât privește apelurile apărătorului Negura Ion în numele inculpatului și a părții

vătămate Ostrovschi Veaceslav în partea soluționării acțiunilor civile, Colegiul a

considerat că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente.

La evaluarea cuantumului despăgubirilor morale cauzate părții vătămate, instanța

judecătorească a luat în vedere faptul că în urma comiterii infracțiunii ultimului i-a fost

cauzat un prejudiciu material, exprimat prin cheltuielile suferite până la acel moment

pentru tratament medical, dar și un prejudiciu moral manifestat prin pierderea speranței în

viață.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, din acele suferințe psihice care au fost

cauzate părții vătămate prin acțiunile inculpatului, de starea lui financiară, Colegiul a

considerat că suma de 100 000 lei este echitabilă și suficientă a aduce satisfacție morală

pentru repararea daunei morale părții vătămate, iar suma solicitată de 400 000 lei, instanța

a considerat-o exagerată.

Mai mult, Colegiul a remarcat că inculpatul este căsătorit, are la întreținere un copil

minor, nu este încadrat în câmpul muncii, nu dispune de careva avere și a ajuns la

concluzia că solicitarea părții vătămate privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor

mobile și imobile pe mijloacele bănești în numerar sau din conturile bancare ce aparțin

inculpatului, este neîntemeiată.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că instanța de fond a individualizat corect

sumele ce urmează a fi achitate părții vătămate ca despăgubire cu titlu de prejudiciu moral,

ținându-se cont de faptul că pierderile suportate de partea vătămată sunt inestimabile și

nerecuperabile, de gradul de vinovăție al inculpatului care a comis infracțiunea în stare de

ebrietate, cât și de posibilitățile reale ale acestuia de a achita sumele percepute.

Cu referire la despăgubirile materiale solicitate de partea vătămată, Colegiul a

menționat că instanța de fond just și clar sa expus în vederea admiterii în principiu a

acțiunii civile pe acest capăt de cerințe și a lăsat a fi soluționat litigiul în ordinea civilă din

lipsa materialului probator de a justifica sumele solicitate.

5.1. Avocatul Negura Ion în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, doar în partea

stabilirii pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin care

lui Minciuna Alexandru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

151 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, a-i

stabili pedeapsa sub formă de 5 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, iar în baza

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fi suspendată pe termen de probă de 2 ani.

În susținerea recursului indică că pedeapsa numită inculpatului de către instanța de

apel este prea aspră și inechitabilă în raport cu circumstanțele atenuante stabilite:

recunoașterea vinei, caracteristica pozitivă a inculpatului de la locul de trai, lipsa

antecedentelor penale, prezența copilului minor la întreținerea acestuia, astfel recurentul

consideră că anume pedeapsa stabilită ultimului de către instanța de fond este una

echitabilă și rațională în raport cu circumstanțele cauzei.

5

5.2. Avocatul Barbăneagră Sergiu în numele părții vătămate Ostrovschi Veaceslav,

care invocând prevederile art. 427 alin.(1) pct. 2),5),6),10),12) Cod de procedură penală

solicită casarea hotărârilor emise la caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care Minciuna Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

27, 145 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse privative de libertate în limitele legii. A

admite acțiunea civilă în sensul formulat cu dispunerea încasării din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate a prejudiciului material în mărime de 40 132,63 lei și celui moral

în mărime de 400 000 lei.

Totodată, a fi dispusă încasarea din contul lui Minciuna Alexandru în beneficiul

părții vătămate a salariului pentru primii 3 ani în mărime de 166 068 lei, pensia pentru

întreținerea copiilor minori Ostrovschi Alina - 65 656 lei, Ostrovschi Stanislav - 49 737

lei și pentru soție - 57 780 lei.

În motivarea recursului a indicat aceleași motive expuse în cererea de apel declarată

de către partea vătămată Ostrovschi Veaceslav pe larg relatate în pct.3.3. al prezentei

decizii, textul apelului și prezentului recurs fiind identic.

instanța de apel, casând sentința în partea stabilirii pedepsei inculpatului, și-a argumentat

suficient soluția în sensul pedepsei penale, a ținut cont în deplină măsură de principiile

generale de aplicare a pedepsei precum și de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, iar în final i-a stabilit

inculpatului o pedeapsă echitabilă. De asemenea, a considerat legală și întemeiată decizia

instanței de apel și în partea ce ține de latura civilă, astfel consideră că instanța urmează a

decide asupra inadmisibilității recursurilor declarate ca fiind vădit neîntemeiate.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele

considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Negura Ion în numele inculpatului,

Colegiul menționează că potrivit textului recursului, acesta invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și anume, că

6

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, însă din textul recursului rezultă că avocatul critică aplicarea pedepsei de către

instanța de apel, eroare care se încadrează în pct. 10) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură

penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, însă Colegiul constată că acest temei

nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, or recurentul nu a indicat nici

un motiv concret care ar dovedi comiterea de către instanța de apel a acestei erori.

La acest capitol Colegiul menționează că în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost

condamnat inculpatul.

Astfel, s-a constatat că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei în privința lui Minciuna Alexandru, stabilite conform sancțiunii

articolului incriminat, totodată ținând cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Colegiul consideră că instanța de apel corect a remarcat că stabilirea inculpatului a

unei pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, este prea blândă, reieșind din consecințele

survenite în urma acțiunilor ilicite ale acestuia, și anume gruparea părții vătămate cu

gradul II de invaliditate, inaptitudinea acesteia, care are doi copii minori de a întreține

familia și personalitatea inculpatului, comportamentul lui de până și după comiterea

infracțiunii, astfel just fiind stabilită inculpatului o pedeapsă privativă de libertate.

Colegiul, menționează că circumstanțele indicate de către avocat în vederea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, și anume: recunoașterea vinei de către

inculpat, caracteristica pozitivă a acestuia de la locul de trai, lipsa antecedentelor penale,

prezența copilului minor la întreținere, nu pot servi ca circumstanțe pentru aplicarea

articolului menționat, deoarece nicidecum nu au legătură cu faptele comise de către

inculpat și nici nu-l caracterizează pe acesta ca pe o persoană tactică și

responsabilă pentru acțiunile sale. Mai mult ca atât, recunoașterea vinovăției care

atrage incidența procedurii simplificate, situație prezentă în speță, nu poate fi

valorificată ca o circumstanță atenuantă prevăzută de art.76 alin.(l) lit. f) Cod

7

penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă

valență juridică.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze

asupra inadmisibilității recursului declarat de avocatul Negura Ion în numele inculpatului

pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul avocatului Barbăneagră Sergiu în numele părții vătămate

Ostrovschi Veaceslav, Colegiul penal evidențiază că acesta în recursul declarat indică

drept temeiuri de casare pct. 2),5),6),10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța nu

a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33;

cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau

care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre

această imposibilitate; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține, că

temeiurile invocate nu și-au găsit confirmarea în cauza dată. Starea de fapt reținută și de

drept apreciată de către instanțele de fond, concordă cu circumstanțele stabilite și probele

administrate, relatate și examinate în cuprinsul hotărârii atacate.

Referitor la temeiul invocat de recurent prevăzut de pct. 2) alin.(1) art. 427 Cod de

procedură penală, Colegiul stipulează că potrivit art. 34 alin.(1) Cod procedură penală, în

cazul în care există circumstanțele prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să facă

declarație de abținere de la judecarea cauzei. Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, pentru

aceleași motive, judecătorul poate fi recuzat și de către părțile în proces. Recuzarea

trebuie să fie motivată și poate fi propusă, de regulă, înainte de începerea cercetării

judecătorești. Astfel, Colegiul penal conchide că cele indicate de recurent în susținerea

temeiului invocat, și anume că procurorul care a condus urmărirea penală și judecătorul

care a examinat cauza în privința lui Minciuna Alexandru anterior au participat la

instrumentarea și respectiv examinarea unei cauze penale și în privința tatălui acestuia,

nu confirmă imparțialitatea judecătorului de a examina cauza în prima instanță, mai mult,

în speța dată se reține lipsa unor cereri de recuzare a judecătorului sau procurorului cu

invocarea motivelor concrete, prevăzute de art. 33 Cod de procedură penală, care ar face

imposibilă participarea acestora la soluționarea cauzei respective. În consecință, în

speță se constată lipsa erorii prevăzută de art. 427 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură

penală.

Colegiul menționează că avocatul invocând temeiul prevăzut de pct. 5) alin.(1) art.

427 Cod de procedură penală, nu a concretizat în lipsa cui a avut loc judecata, or, instanța

verificând materialele cauzei a constatat că examinarea cauzei, atât în instanța de fond cât

8

și în cea de apel, a avut loc cu participarea procurorului, inculpatului, avocatului acestuia,

Goncear Constantin, părții vătămate Ostrovschi Veaceslav și avocatului acestuia,

Barbăneagră Sergiu. Colegiul menționează că ședința de judecată în instanța de fond din

14.01.2016 a fost amânată la cererea avocatului părții vătămate, ulterior Ostrovschi

Veaceslav a fost prezent în ședința din 04.02.2016 când a avut loc examinarea cauzei

(înaintarea cererilor și demersurilor, audierea inculpatului, cercetarea materialelor cauzei),

după aceasta instanța oferind avocatului Barbăneagră Sergiu termen pentru întocmirea

acțiunii civile. În ședința de judecată din 19.02.2016, când a avut loc înaintarea acțiunii

civile, partea vătămată nu a fost prezentă însă a fost prezent avocatul său, iar în ședința

din 23.02.2016 când a avut loc pronunțarea sentinței, Ostrovschi Veaceslav a fost prezent.

Prin urmare, Colegiul a stabilit că eroarea indicată de recurent, nu a fost comisă de nici

una dintre instanțele inferioare, aceasta fiind invocată formal.

Cu referire la pct. 6) art. 427 alin.(1) Cod de procedură invocat de recurent, Colegiul

stipulează că, acesta conține 5 temeiuri pentru recurs, iar avocatul recurent nu a concretizat

care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintate și prin ce se confirmă

aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a unuia din cele 5

temeiuri menționate este inadmisibilă, prin urmare prevederile art. 427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală, a fost invocat de recurent declarativ.

În privința temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, Colegiul evidențiază că acesta se invocă numai în cazul când faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită. Cercetând materialele cauzei, instanța de recurs constată

că în cadrul examinării cauzei în ședința de judecată din 04.02.2016, instanța a admis

cererea inculpatului cu privire la examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală. Astfel,

instanța de judecată conducându-se de prevederile art. 325 alin.(1) Cod de procedură

penală, l-a condamnat pe Minciuna Alexandru în baza art. 151 alin.(1) Cod penal, adică

în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Reieșind din cele menționate, Colegiul

penal conchide că temeiul invocat nu persistă în cauză, deoarece instanțele de judecată nu

au făcut o altă încadrare juridică a faptei comise de către Minciuna Alexandru decât cea

în baza căreia acesta a fost pus sub învinuire.

Concomitent, se constată că instanța de apel a stabilit pedeapsa inculpatului cu

respectarea prevederilor art. 61, 75-77 Cod penal, în limitele sancțiunii normei penale în

baza căreia a fost declarat vinovat, ținându-se seama de prevederile art. 3641 alin.(8) Cod

de procedură penală, de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gradul

pericolului social al infracțiunii comise, de persoana acestuia și de toate circumstanțele

cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea.

Este de menționat și faptul că referitor la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată,

în partea pretinselor prejudicii materiale, instanțele de fond, în lipsa materialului probator,

just și clar s-au expus în vederea admiterii în principiu a acțiunii înaintate, lăsând a fi

soluționat litigiul în ordine civilă. De asemenea, decizia instanței de apel în partea ce ține

de valoarea compensației pentru prejudiciul moral, este corectă, or mărimea compensației

9

apreciată de partea vătămată în sumă de 400 000 lei, este una exagerată în raport cu

suferințele cauzate acesteia și rata vinovăției inculpatului.

Astfel, analizând materialele cauzei și hotărârea atacată, Colegiul nu a constatat vre-

o eroare de drept ce ar afecta legalitatea ei, neexistând nici un temei de implicare a instanței

de recurs în vederea casării acesteia.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Negura Ion în

numele inculpatului și avocatul Barbăneagră Sergiu în numele părții vătămate Ostrovschi

Veaceslav, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Minciuna Alexandru, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 aprilie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

10