1ra-349/2017 — art.328 alin. 1, 332 alin. 1 CP

1ra-349/2017 — art.328 alin. 1, 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-349/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

07 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016,

în cauza penală privindu-l pe

Balîc Adrian Xxxxx, născut la xxxxxxxxxxx, originar și

domiciliat mun. Xxxxxxx str. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Xxxxx a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 328

alin. (1) și art. 332 alin. (1) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunilor imputate.

urmărire penală, că activând în calitate de inspector pentru sistematizarea circulației

rutiere al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Secției securitate

publică a Inspectoratului de poliție Anenii Noi al IGP MAI, numit în această funcție

prin ordinul nr. 462 ef. din 01.08.2014 al Ministerului Afacerilor Interne, și fiind astfel

conform art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, având gradul special de

locotenent de poliție, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, la

care Republica Moldova a aderat la 12.07.1997, art. 24 alin. (2) din Constituția

Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994, încălcând grav prevederile art. 26 din

Legea Republicii Moldova „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului”

nr. 320 din 27.12.2012 care stipulează, că polițistul își desfășoară activitatea

profesională în interesul și în sprijinul persoanei, și este obligat: a) să respecte cu

1

strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament

demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legea;

b) să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând

îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției; d) să manifeste, în exercitarea

atribuțiilor de serviciu, inițiativă și perseverență, obiectivitate și imparțialitate; și

atribuțiilor stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau, la prevenirea

și descoperirea infracțiunilor și altor fapte antisociale, care atentează la viața,

integritatea corporală și libertăților persoanelor, avutul public și privat, drepturile și

interesele legitime ale cetățenilor, în orice circumstanță s-ar afla, a săvârșit

infracțiunea falsul în acte publice și depășirea atribuțiilor de serviciu.

Prin urmare, Balîc A. de către organul de urmărire penală se învinuiește în

faptul că, fiind persoană publică și acționând cu titlu oficial, reprezentând Ministerul

Afacerilor Interne, la data de 28.08.2014 fiindu-i transmisă spre examinare sesizarea

înregistrată sub nr. 3499 din REI - 2 al IP Anenii Noi, pe faptul săvârșirii accidentului

rutier pe traseul M-14 în apropierea s. Florești, r-nul Anenii Noi, și cunoscând cu

certitudine, că în rezultatul accidentului rutier lui Cîrlan Artiom i-au fost pricinuite

leziuni corporale și este internat în spitalul raional Anenii Noi, intenționat nu a

întreprins măsuri ca ultimul să fie supus examinării medico-legale pentru a stabili

gradul leziunilor corporale, intenționat nu a transmis materialele acumulate către

SUP a IP Anenii Noi pentru examinare în baza art. 274 CPP, și continuându-și

acțiunile ilegale pentru a elibera persoana de răspundere penală, în rezultatul

examinării cazului dat, intenționat la data de 01.09.2014 în privința lui Cotiga

Ghenadie a întocmit proces-verbal cu privire la contravenție nr. MAI02 620847 în

baza art. 242 alin. (1) Cod Contravențional și a adoptat decizie de sancționare a

contravenientului, însă ulterior în cadrul controlului efectuat de către Procuratura r-

lui Anenii Noi s-a stabilit, că conform raportului de expertiză medico-legală nr.

109/D din 08.09.2014, la Cîrlan Artiom au fost depistate vătămări corporale medii.

La contestația procurorului, prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din

17.09.2014 a fost anulată decizia agentului constatator Balîc A. din 01.09.2014 prin

care Cotiga G. a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.

242 alin. (1) Cod contravențional.

Pe cazul dat, Procuratura r-lui Anenii Noi la data de 19.08.2014 a pornit

urmărirea penală nr. 2014258033 în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, iar Cotiga

Ghenadie a fost pus sub învinuire și cauza penală a fost expediată Judecătoriei r-lui

Anenii Noi pentru examinare conform art. 297 CPP.

Balîc A. se învinuiește în aceea, că în rezultatul acțiunilor ilegale au fost cauzate

daune în proporții considerabile intereselor publice, daune materiale și morale în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege a părții vătămate

Cîrlan Artiom, precum și a fost prejudiciată imaginea poliției ca organ de drept, care

conform art. 28 alin. (1) lit. g) din Legea Republici Moldova „Cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului” nr. 320 din 27.12.2012 una din restricțiile și

2

interdicțiile în activitatea polițistului este, să compromită prin activitatea sa privată

ori publică, prestigiul funcției sau al autorității din care face parte.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, respectivele acțiunii a lui Balîc A., de către

organul de urmărire penală au fost calificate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal,

înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, săvârșite

din interes personal, precum și în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, săvârșirea de către o

persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice,

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Balîc A. să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza:

- art. 328 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale,

ceea ce constituie suma de 10.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

cadrul MAI, precum și alte funcții publice pe o perioadă de 3 ani;

- art. 332 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 600 unități convenționale,

ceea ce constituie suma de 12.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

cadrul MAI, precum și alte funcții publice pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă pentru concurs

de infracțiuni prin cumul parțial, amendă în mărime de 700 unități convenționale,

ceea ce constituie suma de 14.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în

cadrul MAI, precum și alte funcții publice pe o perioadă de 4 ani.

În motivarea apelului a invocat:

- vinovăția inculpatului, este confirmată pe deplin prin probele acumulate în

procesul de urmărire penală, dar și pe parcursul judecării cauzei și care au fost

examinate în cadrul cercetării judecătorești;

- inculpatul a acționat în scopul tăinuirii delicvenței, manifestând certitudine că

depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, circumstanțe ce

urmează a fi calificate de către instanță, drept fapte ce caracterizează latura

subiectivă a infracțiunii comise de inculpat, încadrându-se în calificativul ce vizează

depășirea în mod vădit a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege;

- camuflându-și acțiunile prin constatarea altor fapte decât cele care au avut loc,

precum și prin întocmirea, fără constatarea temeiurilor legale, a unor acte procesuale

care afectează drepturile fundamentale a persoanei la un proces echitabil prevăzut

de legislație și actele internaționale, cu încălcarea principiilor legalității, dreptății și

caracterului personal al răspunderii penale, ce a dus la sustragerea neîntemeiată a

resurselor în procesul de examinare și soluționare ulterioară a cauzei, inculpatul a

cauzat daune considerabile cu caracter nepatrimonial atât în interesele publice,

creând o imagine negativă organelor afacerilor interne în societate, prin

incapacitatea de a depista făptuitorii pentru atragerea lor la răspundere, cât și

3

drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanei fizice Cîrlan A., căruia prin

acțiunile inculpatului i-au fost cauzate daune considerabile de ordin moral;

- nulitatea actului emis de către inculpat în aspectul nerespectării prevederilor

legale a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, ce are puterea

lucrului judecat, prin urmare determină prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor componenței infracțiunii, prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal, fiind

prezentă fapta prejudiciabilă;

- referitor la comiterea infracțiunii prevăzută de la art. 332 alin. (1) Cod penal,

inculpatul acționând în mod intenționat, folosind situația de serviciu în interes

personal exprimat prin necesitatea camuflării încălcărilor comise și redării acțiunilor

sale a unui aspect legal, a introdus în procesul - verbal cu privire la contravenție nr.

MAI02 620887 din 01.09.2014, date vădit false „conducătorul nu a luat seama de

limita de viteză și a tamponat un pieton”, astfel, intenționat nu s-a referit la leziunile

corporale ale lui Cîrlan A., ceea ce constituie un document fals;

- este evident și demonstrat faptul că, Balîc A. a comis delictele în cauză și se

constată că există temeiul real - fapta prejudiciabilă săvârșită, temeiul juridic - de

tragere la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 328 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal.

2016, a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de către procuror și menținută

sentința.

inculpatului, a părții vătămate Cîrlan A., martorilor Surchicin O., Tereșcenco A.,

rezultă că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare legală, deoarece în

acțiunile lui Balîc A. nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute

de art. 328 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, iar argumentele apelului sunt

nefondate.

Instanța de apel a constatat, că o condiție obligatorie de răspundere penală

pentru excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, constă în existența

legăturii cauzale directe între acțiunile făptuitorului, ca persoana cu funcție de

răspundere, competențele ei date prin lege sau printr-un act subordonat legii și

consecințele acțiunii întreprinse.

Totodată, îndeplinirea sau neîndeplinirea în mod defectuos a unui act de către

făptuitor, trebuie să aibă neapărat la bază un interes material ori alte interese

personale, dacă aceste acțiuni ori inacțiuni au cazat daune considerabile intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau

juridice. Dacă aceste urmări lipsesc, nu poate fi vorba de răspundere penală.

Prin urmare, instanța de apel a notat, că în cazul dat acuzatorul de stat a

prezentat o învinuire formală, fără specificarea mărimii prejudiciului cauzat.

La fel, instanța de apel a reținut, că din declarațiile inculpatului și a martorilor,

angajați ai Inspectoratului de poliție Anenii Noi, rezultă că la cercetarea locului

accidentului rutier, a fost o întreagă grupă operativă, inclusiv și ofițerul de urmărire

4

penală Surchiciu O., care i-a dat indicații lui Balîc A. să formeze toate actele, ce țin de

competența agentului rutier, deoarece el și-a făcut concluzia, precum că în cazul

examinat la acel moment, nu se întrevedeau semne ale unei infracțiuni.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut din declarațiile părții vătămate, că

aceasta a refuzat efectuarea expertizei medico-legale, și că acest refuz nici într-un fel

nu a fost influențat de către Balîc A.

În opinia instanței de apel, aceste declarații de rând cu celelalte materiale din

dosar confirmă faptul, că inculpatul nu a avut intenție de a falsifica careva acte

publice, în cazul dat nu a fost demonstrată intenția directă de a falsifica acte publice

din interes material sau din alte interese personale. Din învinuirea adusă, se întrevăd

doar presupuneri, că Balîc A. ar fi acționat anume așa după cum este acuzat, din

careva interese.

procuror, prin care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă:

- instanța de apel urma să-și dezvăluie concluziile expunându-și punctul de

vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de

achitare, fapt ce nu a avut loc;

- instanțele de fond nu au dat apreciere corespunzătoare probelor acuzării care

dovedesc cu certitudine că Balîc A. a comis exces de putere și fals în acte publice

prin neexaminarea corectă și legală a sesizării nr. 3499 din 28.08.2014;

- Balîc A. a acționat contrar atribuțiilor funcționale, acționând în scopul tăinuirii

delincvenței, manifestând certitudine că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, circumstanțe ce urmează a fi calificate drept faptele ce

caracterizează latura subiectivă a infracțiunii de depășire în mod vădit a limitelor

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege;

- camuflându-și acțiunile prin constatarea altor fapte decât cele care au avut loc,

precum și prin întocmirea, fără constatarea temeiurilor legale, a unor acte procesuale

care afectează drepturile fundamentale a persoanei la un proces echitabil prevăzut

de legislație și actele internaționale, cu încălcarea principiilor legalității, dreptății și

caracterului personal al răspunderii penale, ce a dus la sustragerea neîntemeiată a

resurselor în procesul de examinare și soluționare ulterioară a cauzei, inculpatul a

cauzat daune considerabile cu caracter nepatrimonial atât în interesele publice,

creând o imagine negativă organelor afacerilor interne în societate, prin

incapacitatea de a depista făptuitorii pentru atragerea lor la răspundere, cât și

drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanei fizice Cîrlan A., căruia prin

acțiunile inculpatului i-au fost cauzate daune considerabile de ordin moral;

- cu privire la comiterea infracțiunii prevăzută de la art. 332 alin. (1) Cod penal,

inculpatul, acționând în mod intenționat, folosind situația de serviciu în interes

personal exprimat prin necesitatea camuflării încălcărilor comise și redării acțiunilor

sale a unui aspect legal, a introdus în procesul - verbal cu privire la contravenție nr.

5

MAI02 620887 din 01.09.2014, date vădit false „conducătorul nu a luat seama de

limita de viteză și a tamponat un pieton”, astfel, intenționat nu s-a referit la leziunile

corporale ale lui Cîrlan A., ceea ce constituie un document fals;

- în partea ce ține de depășirea atribuțiilor de serviciu, instanțele au omis din

vedere faptul, că conform actului de învinuire s-au descris atribuțiile de serviciu ale

inculpatului, printre care și descoperirea, constatarea și sancționarea persoanelor

vinovate de comitere anumitor fapte prejudiciabile; prevenirea și descoperirea

infracțiunilor și altor fapte antisociale;

- din probele cercetate s-a dovedit, că inculpatul având în gestiune cazul de

accidentare a lui Cîrlan A. urma să întreprindă toate măsurile necesare și legale în

vederea constatării corecte a faptei ce a avut loc, precum și a calificării acestei fapte;

- conform sentinței pronunțate în privința lui Cotiga G. s-a dovedit, că fapta

săvârșită de el cade sub incidența legii penale și deci se confirmă faptul, că

inculpatul a acționat contrar atribuțiilor de serviciu expuse, atât în actul de învinuire,

cât și atribuțiile de funcție ale acestuia;

- în situația în care inculpatul a examinat fapta săvârșită de către Cotiga G.,

conform normelor contravenționale, el urma să acționeze în corespundere cu

prevederile art. 142 și art. 143 Cod de procedură penală, care prevăd cazurile în care

expertiza medico - legală este obligatorie;

- faptul că inculpatul a acționat prin depășirea atribuțiilor este dovedit și prin

acea hotărâre expusă asupra cazului contravențional prin care s-a anulat decizia

acestuia ca agent constatator;

- în sensul interpretării daunelor conform componenței de infracțiune

prevăzute de art. 328 Cod penal, daunele aduse intereselor publice, pot fi de ordin

nepatrimonial;

- prin urmare, prin însăși faptul că inculpatul a „tăinuit” infracțiunea comisă de

către Cotiga G. nu doar că a prejudiciat interesele victimei Cîrlan A., dar a diminuat

și autoritatea organelor de drept ca organe de ocrotire a normelor de drept și a

intereselor cetățenilor;

- instanța în mod eronat a apreciat lipsa pretențiilor materiale din partea lui

Cîrlan A., or instanța de apel nu a apreciat faptul, că în situația în care acea decizie

ilegală a lui Balîc A. nu ar fi fost descoperită și nu ar fi fost anulată, acele drepturi,

inclusiv și cu privire la repararea prejudiciului moral și material ale lui Cîrlan A. nu

ar fi fost restabilite și dânsul ar fi fost privat de exercitarea lor;

- la aprecierea faptei imputate lui Balîc A. instanța de apel urma să i-a în

considerație că conform laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod

penal, prin acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege se are în vedere una din modalitățile faptice - săvârșirea unei

acțiuni care ține de competența unei alte persoane - fapt realizat pe caz de către Balîc

A. care era obligat să transmită spre examinare procesul penal organului de urmărire

penală.

6

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

penală, asupra recursului declarat a depus referință avocatul Curmeli V. în numele

inculpatului, prin care solicită respingerea acestuia, deoarece hotărârile instanțelor

de fond sunt legale și întemeiate. Pe parcursul examinării cauzei nu au fost

prezentate probe ce ar confirma întrunirea elementelor infracțiunii prevăzute de art.

332 alin. (1) Cod penal, nu a fost confirmat motivul infracțiunii și anume interesul

personal. Latura obiectivă a infracțiunii în cauză se caracterizează prin înscrierea în

documentele oficiale de către o persoană publică a unor date vădit false. Conform

materialelor cauzei penale la momentul întocmirii procesului-verbal cu privire la

contravenție la 01.09.2014 în privința lui Cotiga G., inculpatul a operat cu materiale

din care nu reieșea prezența la partea vătămată, a vătămărilor corporale medii. Mai

mult ca atât, însăși partea vătămată a refuzat efectuarea expertizei medicale, care se

confirmă prin înscrierea sa efectuată pe îndreptarea pentru efectuarea expertizei

medicale, eliberată de Balîc A. Expertiza medico-legală, prin care s-a constatat la

Cîrlan A. vătămări corporale medii, este datată cu 08.09.2014, astfel cele indicate de

inculpat în procesul-verbal cu privire la contravenție din 01.09.2014 nu constituie

date vădit false, o dată ce cauzarea vătămărilor corporale medii a fost constatată mai

târziu. Ce ține de infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, menționează

că în procesul de executare a atribuțiilor de serviciu, prevăzute de fișa de post din

17.01.2014, Balîc A. nu și-a depășit atribuțiile de serviciu. Astfel, pe parcursul

examinării cauzei nu au fost prezentate probe ce ar confirma prezența intenției și

motivele de comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal. Lipsa

motivelor de comitere a infracțiunii în cauză, se confirmă de faptul că Balîc A.

niciodată nu a fost cunoscut cu Cotiga G. și nu se afla cu el în careva relații. Instanței

nu au fost prezentate dovezi de comitere a acțiunilor incriminate lui Balîc A. din

interes material, fapt confirmat de declarațiile martorilor, conform cărora Cotiga G.

nu a încercat prin careva mijloace să influențeze colaboratorii de poliție în scopul de

a nu intenta în privința lui dosar penal.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat

cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat

legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este

legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

7

La motivele de drept al recursului declarat, se atestă că procurorul invocă

temeiul prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar.

Însă, în argumentarea recursului ordinar declarat la caz, procurorul susține că

decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu remiterea cauzei la rejudecare, dat

fiind că instanța nu a apreciat corespunzător probele administrate la dosar, care în

opinia sa dovedesc cu certitudine vinovăția lui Balîc A. în săvârșirea infracțiunilor

imputate.

Așadar, temeiul pentru recurs invocat de către recurent prin prisma pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, în cauza supusă judecării este aplicabil atunci

când instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a

motivat întemeiat hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea

pronunțată să fie motivată atât în fapt, cât și în drept.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța

de apel, la adoptarea soluției de respingere ca nefondat a apelului declarat de

procuror, cu menținerea sentinței atacate fără modificări, a respectat prevederile

legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs

consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din

art. 6 CEDO.

Totodată, instanțele de fond corect au stabilit că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunilor incriminate, analizând și verificând cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, nefiind încălcate prevederile

art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală. Deși, instanța de apel nu s-a

pronunțat minuțios asupra fiecărui motiv invocat în apel, temeiul de casare prevăzut

la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este incident în prezenta

cauză, iar cu privire la alegațiile recurentului invocate, precum că instanța de apel nu

și-a motivat corespunzător soluția de achitare adoptată în privința lui Balîc A. și nu a

dat răspuns la toate argumentele invocate în apelul declarat, instanța de recurs

remarcă considerentele rezultate din jurisprudența constantă a Curții Europene,

potrivit cărora motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului, ce nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

de amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale, precum și faptul posibilității preluării de către o curte de apel în

principiu a motivelor primei instanțe în cazul în care această instanță și-a motivat

8

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările ce confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

apel/recurs eventual, așa cum s-a procedat, în cauza dată. Din textul deciziei recurate

se constată, că instanța de apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora și care

în ansamblul lor, au confirmat că inculpatul nu a săvârșit infracțiunile imputate.

Astfel, toate probele prezentate au primit o evaluare la justa valoare, iar concluziile

făcute de instanțele judiciare ierarhic inferioare rezultă din lucrările dosarului și

concordă cu situația factologică.

Din cuprinsul recursului, în viziunea recurentului probele administrate

confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1)

și art. 332 alin. (1) Cod penal, menționând conținutul declarațiilor părții vătămate,

martorilor și materialele cauzei, însă aceste alegații, nu pot fi reținute de către

instanța de recurs, deoarece din cuprinsul hotărârilor atacate se constată, că probele

indicate au fost cercetate și asupra cărora instanța de apel s-a expus întemeiat prin

argumente fundamentate în fapt și în drept, și care au fost redate în pct. 5 al

prezentei decizii, iar în motivarea soluției sale just a statuat, că: „din probele expuse

rezultă că instanța de fond a pronunțat o sentință de achitare legală, bazată pe probe

concludente, verificate în ședință și expuse supra, deoarece în acțiunile lui Balîc A. nu se

conțin elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (1) și 332 alin. (1)

Cod penal, iar argumentele apelului sunt nefondate.”

Totodată, instanța de recurs reține, că în conformitate cu prevederile art. 296

alin. (2) Cod de procedură penală, rechizitoriul se compune din două părți:

expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în

privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și

vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele

verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează

răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere

penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă constată asemenea

temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și

formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și

mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă.

Colegiul penal remarcă, că învinuirea înaintată lui Balîc A. prin rechizitoriu, nu

este clară și concretă nefiind indicată formularea învinuirii care i se incriminează lui

Balîc A. separat în baza fiecărui articol de care se învinuiește. Astfel, în rechizitoriu

nu este descrisă fapta ce i se incriminează lui Balîc A. în baza art. 332 alin. (1) Cod

penal, iar instanțele de fond just au conchis că în ordonanța de punere sub

învinuirea și în rechizitoriu, procurorul nu a indicat concret în ce constă falsul în acte

publice comis de Balîc A.

La fel, instanța de recurs atestă, că potrivit doctrinei penale, latura obiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, constă în fapta prejudiciabilă

exprimată prin acțiunea de înscriere în documente oficiale a unor date vădit false, ori

9

de falsificare a unor astfel de documente. De asemenea, este de menționat și acel fapt

că infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, este o infracțiune formală și

se consideră consumată din momentul înscrierii în documentele oficiale a unor date

vădit false ori al falsificării unor astfel de documente.

În cazul dat, instanța de recurs remarcă, că procesul-verbal cu privire la

contravenție în privința lui Cotiga G. în baza art. 242 Cod contravențional, a fost

întocmit de către Balîc A. la data de 01.09.2014 (f.d. 29), iar raportul de expertiză

medico-legală nr. 109/D, prin care la Cîrlan A. s-a constatat vătămare corporală

medie a fost întocmit la data de 08.09.2014 (f.d. 22). Astfel, la momentul întocmirii

procesului-verbal cu privire la contravenție din 01.09.2014 în privința lui Cotiga G.,

nu existau datele raportului de expertiză medico-legală, iar inculpatul a operat cu

materiale din care nu reieșea prezența la partea vătămată a vătămărilor corporale

medii, de unde rezultă că cele indicate de inculpat în procesul-verbal cu privire la

contravenție din 01.09.2014 erau date obiective și nu constituie date vădit false,

deoarece cauzarea vătămărilor corporale medii a fost constatată mai târziu.

În ce privește latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la alin. (1) art. 332 Cod

penal, se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii în cauză are un

caracter special și se exprimă în: 1) interesul material; 2) alte interese personale.

Deci raportând, considerațiunile teoretice, la circumstanțele cauzei și cumulul

de probe, Colegiul constată, că în prezența speță nu a fost dovedită intenția directă,

de asemenea în rechizitoriu nu a fost descris și nici nu s-a constatat în ședința de

judecată interesul material sau personal la comiterea faptei.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs respinge argumentele procurorului,

precum că inculpatul acționând în mod intenționat a introdus în procesul - verbal cu

privire la contravenție nr. MAI02 620887 din 01.09.2014, date vădit false

„conducătorul nu a luat seama de limita de viteză și a tamponat un pieton”, astfel

intenționat nu s-a referit la leziunile corporale ale lui Cîrlan A., ceea ce constituie un

document fals.

Cu referire la învinuirea adusă lui Balîc A. în baza art. 328 alin. (1) Cod penal,

Colegiul penal reține, că în învinuire nu au fost indicate care prevederi legale sau

atribuții de serviciu au fost încălcate de către Balîc A., prin care a depășit în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

Referitor la invocările părții acuzării, precum că în partea ce ține de depășirea

atribuțiilor de serviciu instanțele au omis din vedere faptul, că conform actului de

învinuire s-au descris atribuțiile de serviciu ale inculpatului, printre care și

descoperirea, constatarea și sancționarea persoanelor vinovate de comitere anumitor

fapte prejudiciabile; prevenirea și descoperirea infracțiunilor și altor fapte

antisociale, instanța de recurs menționează că cele formulate în învinuire sunt

descrise la general, nefiind indicate concret care prevederi legale au fost încălcate de

către Balîc A., ca persoană publică prin care a depășit în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

10

De asemenea, din doctrina penală, latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de

art. 328 alin. (1) Cod penal, include următoarele trei semne: 1) fapta prejudiciabilă

care se exprimă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege; 2) urmările prejudiciabile, și anume - daunele în proporții considerabile

cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile. Așadar, specific pentru acțiunea prejudiciabilă de depășire a

limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege este că făptuitorul comite o

acțiune care nu este în competența lui de serviciu sau în competența exclusivă a lui

de serviciu, dar este în competența unei alte persoane sau a unui alt organ ori

acțiune care nu se află în competența a nici unei persoane sau a nici unui organ.

Infracțiunea specificată la art. 328 alin. (1) Cod penal, este o infracțiune materială și

se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice.

Așadar, reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de recurs atestă, că în

procesul de executare a atribuțiilor de serviciu, prevăzute de fișa de post din

17.01.2014, Balîc A. nu și-a depășit atribuțiile de serviciu, efectuând acțiuni care erau

în competența sa de serviciu, prin aceea că având în procedură materialul pe faptul

comiterii accidentului rutier, a acționat potrivit prevederilor art. 440 Cod

contravențional și ca agent constatator în baza probelor acumulate, a întocmit

procesul-verbal cu privire la contravenție în privința lui Cotiga G. în baza art. 242

Cod contravențional, aplicându-i sancțiune sub formă de amendă în limitele

dispoziției normei imputate. Din care considerent, Colegiul penal respinge criticile

recurentului, precum că inculpatul a cauzat daune considerabile cu caracter

nepatrimonial intereselor publice, creând o imagine negativă organelor afacerilor

interne în societate, a tăinuit infracțiunea comisă de către Cotiga G. și că era obligat

să transmită spre examinare procesul penal organului de urmărire penală, deoarece

ultimul a acționat în baza actelor acumulate, neavând raportul de expertiză medico-

legală ce ar confirma prezența leziunilor medii la Cîrlan A.

Cât privește argumentul recurentului, precum că inculpatul a cauzat daune

considerabile de ordin moral drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanei

fizice Cîrlan A. și instanța în mod eronat a apreciat lipsa pretențiilor materiale din

partea ultimului, Colegiul penal consideră juste concluziile instanței de apel, precum

că dauna considerabilă prevăzută la art. 328 alin. (1) Cod penal, urma să fie evaluată

prin prisma prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal și să fie indicată în rechizitoriu,

în cazul dat urma să fie indicată valoarea daunei cauzate persoanei fizice Cîrlan A.

La fel, partea vătămată Cîrlan A. a confirmat în ședința de judecată că singur a

refuzat de a trece expertiza medico-legală la rugămintea lui Cotiga G. și la moment

nu are pretenții materiale și morale nici față de Balîc A. și nici față de Cotiga G., iar

în cadrul cercetării judecătorești nu a înaintat acțiune civilă ce ar permite instanței să

evalueze dauna cauzată.

11

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, se

caracterizează prin intenție directă sau indirectă. În dispoziția de la alin. (1) art. 328

Cod penal, se menționează despre săvârșirea de către o persoană publică a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege. Aceasta înseamnă că făptuitorul manifestă certitudine, este lipsit de orice

îndoială, nu are dubii că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin

lege. În lipsa caracterului vădit al depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, răspunderea nu poate fi aplicată potrivit art. 328 alin. (1) Cod

penal. Motivele infracțiunii specificate, pot consta în interesul material, năzuința de a

obține unele avantaje nepatrimoniale, răzbunare, gelozie, interpretarea eronată a

obligațiilor de serviciu.

Astfel, pe parcursul examinării cauzei nu au fost prezentate probe ce ar

confirma prezența intenției și motivele de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (1) Cod penal.

Totodată, nu sunt fondate nici criticile procurorului, precum că inculpatul a

acționat prin depășirea atribuțiilor, ceea ce este dovedit și prin hotărârea expusă

asupra cazului contravențional prin care s-a anulat decizia acestuia ca agent

constatator, precum și prin sentința pronunțată în privința lui Cotiga G. În acest

sens, Colegiul penal atrage atenția asupra faptului, că temei de admitere a

contestației procurorului și anularea procesului-verbal cu privire la contravenție din

01.09.2015 în privința lui Cotiga G. și a deciziei agentului constatator din aceeași

dată, a servit raportul de expertiză medico-legală nr. 109/D, întocmit ulterior la data

de 08.09.2014, de care Balîc A. nu avea cum să cunoască la momentul emiterii

deciziei de sancționare în privința lui Cotiga G., care a stat ulterior la baza pornirii

cauzei penale în privința ultimului.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit statuează că soluțiile

instanțelor de fond privitor la achitarea lui Balîc A. de învinuirea săvârșirii

infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 328 alin. (1) Cod penal este corectă,

deoarece faptele acestuia nu întrunesc elementele infracțiunilor menționate, iar

instanțele de fond corect au examinat cauza în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu, conform prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, care prevede că

instanța de judecată urmează să judece cauza în limitele învinuirii, de asemenea

ținând cont și de art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, precum că judecătorul nu

trebuie să fie predispus să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în

defavoarea inculpatului sau să înceapă o judecată de la ideea preconcepută că acesta

a comis o infracțiune ce constituie obiectul învinuirii.

Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârile instanțelor de fond corespund

tuturor prevederilor legii de procedură penală, sunt legale și motivate, fiind evaluat

just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-au întemeiat hotărârile

adoptate, drept urmare toate criticile din recursul declarat de către partea acuzării,

sunt vădit neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

12

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016, în cauza penală

privindu-l pe Balîc Adrian Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 04 aprilie 2017.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

13