1ra-379/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2016, Jdanov Valentin a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei. Jdanova Aliona a fost condamnată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei. 1

Instanța a constatat că la 08 august 2015, între orele 20.30-23.00, Jdanov V. împreună cu Jdanova A. se aflau în cafenea-barul ÎI ”Barbacaru”, din str. Romană 15, or. Ungheni, și consumau băuturi alcoolice cu prietenii Cravcenco A. și Vieru A. În jurul orelor 23.00, când barmenul Belevschi E. s-a apropiat de masa acestora, pentru a-i deservi, Cravcenco A., exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, încălcând în mod grosolan și demonstrativ regulile morale și sociale de conviețuire, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive întemeiate, motivând că Belevschi E. i-ar face curte lui Vieru A., în prezența mai multor persoane, a împins-o, în rezultat rupându-i lanțul cu cruce de la gât, încercând ulterior să-i aplice lovituri. Astfel, prin aplicarea violenței fizice față de Belevschi E., a fost întreruptă activitatea normală a localului, pe un termen de 15 minute. Imediat după aceasta, Belevschi E. a solicitat intervenția pazei particulare ”Climalex” care, venind la fața locului și constatând că regimul de lucru al barului este până la 24.00, le-au cerut persoanelor date să servească băuturile comandate și să plece, localul urmând să se închidă, însă aceștia au refuzat. Deoarece inculpații continuau acțiunile huliganice, angajații ”Climalex” au solicitat intervenția colaboratorilor poliției ai Inspectoratului de Poliție Ungheni. Aceștia, venind la fața locului, s-au apropiat de masa inculpaților, le-au cerut să-și consume băuturile procurate și să părăsească localul. În acel moment, Jdanov V., fiind în stare de ebrietate avansată, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, a început să-l insulte pe colaboratorul de poliție Grinciuc V., care l-a rugat să-i urmeze la inspectoratul de poliție. Din motiv că acesta a refuzat și a opus rezistență fizică, a fost urcat cu forța în automobilul colaboratorilor de poliție. De automobil s-au apropiat Jdanova A. și Cravcenco A., care exprimându-se cu cuvinte necenzurate, au solicitat eliberarea lui Jdanov V., lovind cu picioarele în caroseria automobilului. După ce Jdanov V. a fost escortat la Inspectoratul de Poliție Ungheni pentru a fi documentat, acesta și-a continuat acțiunile ilegale, manifestate prin amenințări în adresa colaboratorilor de poliție, după care, fiind condus la IMSP SR Ungheni pentru examenul medical în vederea constatării faptului de consumare a băuturilor alcoolice, și-a continuat acțiunile sale ilegale, manifestate prin necuviință, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate, manifestată prin proferarea de expresii indecente, abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene. Jdanova A. și Cravcenco A., fiind în stare de ebrietate și ignorând instrucțiunile interne privind accesul în incinta Inspectoratului de Poliție Ungheni, au încercat să intre forțat în incinta acestuia, au depus rezistență, violență reprezentanților Inspectoratului de Poliție Ungheni, care încercau să curme actele huliganice, astfel fiind întreruptă activitatea normală a instituției pe o perioadă de o oră. Instanța a reținut că inculpatul Jdanov V. nu a recunoscut vina și a declarat că Cravcenco A. a inițiat un conflict cu chelnerița și i-a rupt acesteia lănțișorul de la gât, iar el a intervenit pentru a le despărți. Colaboratorul de poliție, care s-a apropiat, l-a tras de mâini. Fără a i se explica de ce este învinuit, polițistul Grinciuc V., cu care este în relații ostile, i-a cerut să-l urmeze. Colaboratorii de poliție l-au luat de mâini și l-au dus lângă mașina lor. A solicitat să-i fie prezentată învinuirea, însă, fiindu-i puse mâinile la spate, a fost doborât la pământ și i s-au pus cătușele forțat, a fost urcat în automobil și dus la Inspectoratul de Poliție Ungheni. 2 Inculpata Jdanova A. nu a recunoscut vina și a indicat că Cravcenco A. a inițiat un conflict cu chelnerița, i-a rupt acesteia lănțișorul de la gât, iar soțul ei și-a cerut scuze de la ultima, din partea lui Cravcenco A. pentru cele întâmplate. Ulterior, când au încercat să plece, colaboratorii de poliție l-au reținut pe soțul său, i-au pus cătușele și l-au dus la Inspectoratul de Poliție Ungheni. A încercat să urce împreună cu soțul în automobil, apoi au mers și ei la inspectorat, însă nu li s-a permis să intre. Martorul Bordeianu V., angajatul Serviciului pază particulară ”Climalex”, a comunicat că a fost solicitată intervenția lor, chelneriței Belevschi E. fiindu-i rupt lănțișorul de la gât. Le-a cerut persoanelor de la masă să plece, or, aceștia erau agresivi. Deoarece persoanele au refuzat să părăsească localul, au solicitat intervenția colaboratorilor de poliție, care l-au scos pe Jdanov V. forțat afară. A fost aplicată forța, deoarece acesta a refuzat să meargă și împreună cu soția sa loveau cu picioarele în cauciucurile automobilului și le adresau cuvinte necenzurate. Jdanov V. nu a lovit pe nimeni, doar striga. Martorii Grinciuc V., Griceaniuc P. și Roadedeal A. au relatat similar că, fiind polițiști, s-au apropiat de masa la care erau inculpații și le-au cerut să plece, or, localul urma să se închidă. Jdanov V., fiind în stare de ebrietate, a răspuns urât, iar Grinciuc V. i-a cerut să-l urmeze la inspectoratul de poliție. Până la ușă acesta a mers benevol, apoi a devenit agresiv, a lovit cu picioarele în mașina de serviciu, ei fiind nevoiți să-l urce forțat în automobil. Soția acestuia, împreună cu celelalte persoane au început să se manifeste violent, lovind cu picioarele în automobil și încercând să-i împiedice. Martorul Mostovoi P. a indicat că, fiind angajat în serviciul de gardă al Inspectoratului de Poliție Ungheni, auzind strigăte și ieșind afară, le-a văzut pe Jdanova A. și Cravcenco A. care se exprimau cu cuvinte necenzurate în fața sediului poliției. Fiind informate că Jdanov V. urmează să dea declarații, acestea au reacționat negativ, bătând cu pumnii și picioarele în ușa comisariatului, iar bărbatul care era cu ele încerca să le liniștească. Cu toate că în atribuțiile lui intră recepționarea și transmiterea informației, a fost nevoit să intervină pentru a liniști inculpata. În același timp, în incinta comisariatului, Jdanov V., la fel, se manifesta agresiv. Martorul Cravcenco A. a declarat că s-a aflat împreună cu inculpații și Vieru A. în localul de agrement din or. Ungheni. Încercând să-i aranjeze bluza chelneriței care s-a apropiat să-i servească, întâmplător, i-a rupt lănțișorul de la gât, însă și-a cerut scuze pentru cele întâmplate. Ulterior, aceasta a chemat paza care le-a cerut să plece, or, localul urmează să se închidă. În scurt timp, s-au prezentat și colaboratorii de poliție, iar Jdanov V. a ieșit afară cu polițistul Grinciuc V., ulterior a fost urcat în automobil și dus la Inspectoratul de Poliție Ungheni. Cu Vieru A. și Jdanova A. au mers la sediul poliției, ultima încercând să intre, însă nu i s-a permis. Martorul Vieru A. a comunicat că, fiind în localul de agrement împreună cu inculpații și Cravcenco A., ultima a inițiat un conflict cu chelnerița, rupându-i acesteia lănțișorul. S-a apropiat paza, apoi colaboratorii de poliție, le-au cerut să servească berea și să plece, localul urmând să se închidă. Jdanov V. a fost chemat 3 de colaboratorul de poliție Grinciuc V. afară, unde i-au fost puse cătușele, iar Jdanova A. și Cravcenco A. încercau să oprească colaboratorii de poliție. Conform procesului-verbal de examinare, au fost cercetate înregistrările camerelor de luat vederi amplasate la intrare și în incinta Inspectoratului de Poliție Ungheni din noaptea de 08.08.2015 spre 09.08.2015. Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane.

Avocatul Anatoli Snegur a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați. Apelantul a indicat că instanța de fond a constatat eronat că inculpații au manifestat violență față de chelnerița Belevschi E. Or, violență a manifestat doar Cravcenco A., aceasta agresând-o fizic pe Belevschi E., insultând-o și smulgându-i lanțul de la gât, iar inculpații nu au atacat- o pe Belevschi E. În cadrul urmăririi penale, Belevschi E. a confirmat că inculpații nu i-a făcut nimic rău, iar în instanța de fond Belevschi E. nu a fost audiată, din motiv că acuzarea a renunțat la această probă. Totodată, se constată un abuz din partea colaboratorilor de poliție, ei neavând dreptul să le solicite inculpaților să servească băuturile procurate, să gestioneze activitatea localului, cerându-le acestora să plece acasă, nefiind ora de închidere a barului, un astfel de comportament fiind de natură să provoace revolta oricărui cetățean. Sub pretextul unei presupuse nesupuneri, colaboratorii de poliție, care s-au prezentat pe cauza lui Cravcenco A., au aplicat forța fizică față de Jdanov V. și l-au escortat la Inspectoratul de Poliție Ungheni. Nefiindu-i clar motivul reținerii, acesta începe să se opună polițiștilor, iar persoanele care erau cu el, Jdanova A. și Cravcenco A., la fel, încep să se revolte. Or, polițiștii nu au dreptul să dea indicații clienților localului să servească băuturile procurate și să plece acasă. Acuzarea a ignorat motivul reținerii lui Jdanov V., acesta confirmând că este în relații ostile cu polițistul Grinciuc V., iar martorul Vieru A. a indicat că i s-a creat impresia că polițiștii sunt neobiectivi, având ciudă pe inculpat, motiv din care l-au reținut. Provoacă dubii și faptul că nimeni nu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, Belevschi E. fiind audiată în calitate de martor. Astfel, în urma acțiunilor inculpaților, nu au fost lezate drepturile și interesele legale ale cuiva. Faptele inculpaților au fost provocate de acțiunile ilegale ale colaboratorilor de poliție și se încadrează în prevederile Codului contravențional.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că instanța de fond, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o 4 apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, corect concluzionând în privința vinovăției inculpaților, aceasta fiind confirmată prin probele cercetate în instanțele de fond și de apel. Astfel, vina inculpaților în săvârșirea faptelor incriminate a fost dovedită în instanța de fond prin probele administrate, inclusiv procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.09.2015, prin care s-au cercetat înregistrările camerelor de luat vederi, înregistrate pe DVD. Totodată, motivele invocate în apelul declarat de avocatul Anatoli Snegur sunt nefondate și necesar a fi respinse.

Avocatul Anatoli Snegur a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, din motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele infracțiunii imputate. Recurentul a invocat că a fost constatat eronat că inculpații au manifestat violență față de chelnerița Belevschi E. și din cauza lor a fost chemată paza particulară. Este evident că violență a manifestat doar Cravcenco A., aceasta agresând-o fizic și psihic pe Belevschi E., iar inculpații nu au atacat-o pe Belevschi E, fapt ce se probează prin declarațiile ultimilor și ale martorilor Cravcenco A. și Vieru A. Totodată, în cadrul urmăririi penale, martorul Belevschi E. a confirmat că inculpații nu i-a făcut nimic rău, în instanța de fond aceasta nefiind audiată, din motiv că acuzarea a renunțat la această probă. Instanța de apel nu a aplicat Legea cu privire la amnistie din 29.07.2016 lipsind căința sinceră, din motiv că inculpații nu și-au recunoscut vina. Căința sinceră este prezentă, inculpații recunoscând parțial vina, fiind în imposibilitate să o recunoască integral, deoarece faptele incriminate nu corespund adevărului. Ei nu au fost agresat-o pe Belevschi E., iar poliția nu a fost chemată din cauza lor. În același timp, repararea prejudiciului nu a fost posibilă, lipsind o parte vătămată pe caz. Or, căința sinceră este evidentă, însă inculpații nu au recunoscut ceea ce nu au făcut. Se constată un abuz din partea colaboratorilor de poliție, ei neavând dreptul să le solicite inculpaților să servească băuturile procurate, să gestioneze activitatea localului, cerându-le acestora să plece acasă, nefiind ora de închidere a barului, un astfel de comportament fiind de natură să provoace revolta oricărui cetățean. Sub pretextul unei presupuse nesupuneri, colaboratorii de poliție, care s-au prezentat pe cauza lui Cravcenco A., au aplicat forța fizică față de Jdanov V. și l-au escortat la Inspectoratul de Poliție Ungheni. Nefiindu-i clar motivul reținerii, acesta începe să se opună polițiștilor, iar persoanele care erau cu el, Jdanova A. și Cravcenco A., la fel, încep să se revolte. Anume din acest moment au apărut opunerea și tonul ridicat, iar nesupunerea este un motiv inventat, nefiind clar în ce constă nesupunerea. Or, polițiștii nu au dreptul să dea indicații clienților localului să servească băuturile procurate și să plece acasă. Acuzarea a ignorat motivul reținerii lui Jdanov V., acesta confirmând că este în relații ostile cu polițistul Grinciuc V., iar martorul Vieru A. a indicat că i s-a 5 creat impresia că polițiștii sunt neobiectivi, având ciudă pe inculpat, motiv din care l-au reținut. Provoacă dubii și faptul că nimeni nu a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, Belevschi E. fiind audiată în calitate de martor. Astfel, în urma acțiunilor inculpaților, nu au fost lezate drepturile și interesele legale ale cuiva. Or, faptele inculpaților au fost provocate de acțiunile ilegale ale colaboratorilor de poliție și se încadrează în prevederile Codului contravențional. Instanța de apel nu a examinat amănunțit probele prezentate, fiind evident că învinuirea înaintată nu se confirmă, constatând că vinovăția inculpaților se confirmă prin sentința Judecătoriei Ungheni de condamnare a Cravcenco A., aceasta solicitând examinarea cauzei conform prescripțiilor art. 3641 Cod de procedură penală, iar faptul că ultima este vinovată nu probează și vinovăția inculpaților. Instanța nemotivat s-a referit la sentința privind condamnarea Cravcenco A., or, Judecătoria Ungheni, judecând-o pe aceasta, nu a avut dreptul să se expună asupra vinovăției inculpaților. În drept, recursul este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. 6 Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie): a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpaților în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins versiunile și probele apărării, inclusiv cele invocate repetat în apel și recursul ordinar (pct. 2., 3., 5. din decizie); b) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpaților în rechizitoriu, adică în limitele învinuirii formulate. Or, potrivit rechizitoriului, inculpații sunt acuzați că au comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, dar cu condiția că acestea: 1) sunt însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe; 2) de opunerea de rezistență, dar violentă, altor persoane care curmă actele huliganice; 3) precum și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită (v. 1, f.d. 153-156 ct. 2. din decizie). Însă, în descriptivul sentinței nu sunt descrise, deci nici constatate, acțiunile concrete ale inculpaților, prin care aceștea, intenționând să încalce grosolan ordinea publică și într-un loc public concret, ar fi aplicat violența asupra unor persoane concrete, sau ar fi amenințat pe cineva cu aplicarea unei asemenea violențe, sau ar fi opus rezistență violentă altor persoane concrete care curmă actele huliganice deja efectuate de inculpați, acțiuni concrete care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, neindicând esența cinismului sau obrăzniciei deosebite. Este de menționat că instanța a constatat în descriptivul sentinței că inculpații au opus rezistență violentă reprezentanților autorităților, însă asemenea element constitutiv nu le-a fost incriminat prin rechizitoriu, deci instnața a depășit în această parte limita învinuirii formulate (v. 1, f.d. 153-156 ct. 2. din decizie). Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al 7 coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, le-a repetat întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată legal; b) ca și prima instanță, nu a apreciat fiecare probă separat și în coroborare, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, și nu a indicat care sunt acțiunile infracționale ale inculpaților în raport cu elementele din art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal; c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și repetate în recursul ordinar la pct. 5. din prezenta decizie, iar doar mențiunea că ”…motivele invocate în apelul declarat de avocatul Anatoli Snegur sunt nefondate și necesar a fi respinse” nu reprezintă o pronunțare legal argumentată a instanței de apel în aspectul vizat, și nu corespunde criteriilor de apreciere a probelor administrate pe caz, prescrise în art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală; d) incorect a respins cererea inculpaților privind aplicarea amnistiei, printr-o încheiere în formă protocolară, cererea repetată, expusă în dezbaterile judiciare nefiind soluționată în genere (vol. II, f.d. 118-120), asupra cererii declarate urmând să se expună odată cu decizia adoptată în deliberare. Or, conform jurisprudenței naționale, în cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, inculpatul este în drept, prin acord scris, să solicite încetarea procesului penal, în privința sa, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210. În atare situație, instanța de judecată va pune în discuție solicitarea inculpatului, privind încetarea procesului penal, după care se va retrage în camera de consiliu și va adopta o hotărîre de încetare a procesului penal (Recomandarea nr. 97 din 9 februarie 2017 Cu privire la aplicarea prevederilor din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de către instanțele judecătorești). Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul de pe rol este întemeiat. 8 Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Anatoli Snegur, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, în privința inculpaților Jdanov Valentin și Jdanova Aliona xxxxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 30 martie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 9