1ra-379/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-379/2017 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-379/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Ungheni din 15 iulie 2016 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, declarat de

avocatul Anatoli Snegur, în numele inculpaților

Jdanov Valentin, născut la

xx xxxxx xxxx, originar și locuitor al or. xxxxxxx, str.

xxxxxx x, ap. xxx, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale;

Jdanova Aliona xxxxxxx,

născută la xx xxxxxx xxxx, originară și locuitoare a or.

xxxxxxx, str. xxxxxx x, ap. xxx, cetățeancă a R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 17.12.2015 – 15.07.2016,

instanța de apel: 09.08.2016 – 30.11.2016,

instanța de recurs: 12.01.2017 – 07.02.2017.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de

400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei.

Jdanova Aliona a fost condamnată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

la amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 8000 lei.

1

V. împreună cu Jdanova A. se aflau în cafenea-barul ÎI ”Barbacaru”, din str.

Romană 15, or. Ungheni, și consumau băuturi alcoolice cu prietenii Cravcenco A.

și Vieru A. În jurul orelor 23.00, când barmenul Belevschi E. s-a apropiat de masa

acestora, pentru a-i deservi, Cravcenco A., exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate, încălcând în mod grosolan și demonstrativ regulile morale și sociale

de conviețuire, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, fără careva motive

întemeiate, motivând că Belevschi E. i-ar face curte lui Vieru A., în prezența mai

multor persoane, a împins-o, în rezultat rupându-i lanțul cu cruce de la gât,

încercând ulterior să-i aplice lovituri. Astfel, prin aplicarea violenței fizice față de

Belevschi E., a fost întreruptă activitatea normală a localului, pe un termen de 15

minute. Imediat după aceasta, Belevschi E. a solicitat intervenția pazei particulare

”Climalex” care, venind la fața locului și constatând că regimul de lucru al barului

este până la 24.00, le-au cerut persoanelor date să servească băuturile comandate și

să plece, localul urmând să se închidă, însă aceștia au refuzat. Deoarece inculpații

continuau acțiunile huliganice, angajații ”Climalex” au solicitat intervenția

colaboratorilor poliției ai Inspectoratului de Poliție Ungheni. Aceștia, venind la

fața locului, s-au apropiat de masa inculpaților, le-au cerut să-și consume băuturile

procurate și să părăsească localul. În acel moment, Jdanov V., fiind în stare de

ebrietate avansată, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, a început să-l insulte pe

colaboratorul de poliție Grinciuc V., care l-a rugat să-i urmeze la inspectoratul de

poliție. Din motiv că acesta a refuzat și a opus rezistență fizică, a fost urcat cu forța

în automobilul colaboratorilor de poliție. De automobil s-au apropiat Jdanova A. și

Cravcenco A., care exprimându-se cu cuvinte necenzurate, au solicitat eliberarea

lui Jdanov V., lovind cu picioarele în caroseria automobilului. După ce Jdanov V. a

fost escortat la Inspectoratul de Poliție Ungheni pentru a fi documentat, acesta și-a

continuat acțiunile ilegale, manifestate prin amenințări în adresa colaboratorilor de

poliție, după care, fiind condus la IMSP SR Ungheni pentru examenul medical în

vederea constatării faptului de consumare a băuturilor alcoolice, și-a continuat

acțiunile sale ilegale, manifestate prin necuviință, comportare batjocoritoare cu

cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, exprimarea unei vădite

lipse de respect față de societate, manifestată prin proferarea de expresii indecente,

abordarea unei ținute lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene. Jdanova A.

și Cravcenco A., fiind în stare de ebrietate și ignorând instrucțiunile interne privind

accesul în incinta Inspectoratului de Poliție Ungheni, au încercat să intre forțat în

incinta acestuia, au depus rezistență, violență reprezentanților Inspectoratului de

Poliție Ungheni, care încercau să curme actele huliganice, astfel fiind întreruptă

activitatea normală a instituției pe o perioadă de o oră.

Instanța a reținut că inculpatul Jdanov V. nu a recunoscut vina și a declarat

că Cravcenco A. a inițiat un conflict cu chelnerița și i-a rupt acesteia lănțișorul de

la gât, iar el a intervenit pentru a le despărți. Colaboratorul de poliție, care s-a

apropiat, l-a tras de mâini. Fără a i se explica de ce este învinuit, polițistul Grinciuc

V., cu care este în relații ostile, i-a cerut să-l urmeze. Colaboratorii de poliție l-au

luat de mâini și l-au dus lângă mașina lor. A solicitat să-i fie prezentată învinuirea,

însă, fiindu-i puse mâinile la spate, a fost doborât la pământ și i s-au pus cătușele

forțat, a fost urcat în automobil și dus la Inspectoratul de Poliție Ungheni.

2

Inculpata Jdanova A. nu a recunoscut vina și a indicat că Cravcenco A. a

inițiat un conflict cu chelnerița, i-a rupt acesteia lănțișorul de la gât, iar soțul ei și-a

cerut scuze de la ultima, din partea lui Cravcenco A. pentru cele întâmplate.

Ulterior, când au încercat să plece, colaboratorii de poliție l-au reținut pe soțul său,

i-au pus cătușele și l-au dus la Inspectoratul de Poliție Ungheni. A încercat să urce

împreună cu soțul în automobil, apoi au mers și ei la inspectorat, însă nu li s-a

permis să intre.

Martorul Bordeianu V., angajatul Serviciului pază particulară ”Climalex”, a

comunicat că a fost solicitată intervenția lor, chelneriței Belevschi E. fiindu-i rupt

lănțișorul de la gât. Le-a cerut persoanelor de la masă să plece, or, aceștia erau

agresivi. Deoarece persoanele au refuzat să părăsească localul, au solicitat

intervenția colaboratorilor de poliție, care l-au scos pe Jdanov V. forțat afară. A

fost aplicată forța, deoarece acesta a refuzat să meargă și împreună cu soția sa

loveau cu picioarele în cauciucurile automobilului și le adresau cuvinte

necenzurate. Jdanov V. nu a lovit pe nimeni, doar striga.

Martorii Grinciuc V., Griceaniuc P. și Roadedeal A. au relatat similar că,

fiind polițiști, s-au apropiat de masa la care erau inculpații și le-au cerut să plece,

or, localul urma să se închidă. Jdanov V., fiind în stare de ebrietate, a răspuns urât,

iar Grinciuc V. i-a cerut să-l urmeze la inspectoratul de poliție. Până la ușă acesta a

mers benevol, apoi a devenit agresiv, a lovit cu picioarele în mașina de serviciu, ei

fiind nevoiți să-l urce forțat în automobil. Soția acestuia, împreună cu celelalte

persoane au început să se manifeste violent, lovind cu picioarele în automobil și

încercând să-i împiedice.

Martorul Mostovoi P. a indicat că, fiind angajat în serviciul de gardă al

Inspectoratului de Poliție Ungheni, auzind strigăte și ieșind afară, le-a văzut pe

Jdanova A. și Cravcenco A. care se exprimau cu cuvinte necenzurate în fața

sediului poliției. Fiind informate că Jdanov V. urmează să dea declarații, acestea au

reacționat negativ, bătând cu pumnii și picioarele în ușa comisariatului, iar bărbatul

care era cu ele încerca să le liniștească. Cu toate că în atribuțiile lui intră

recepționarea și transmiterea informației, a fost nevoit să intervină pentru a liniști

inculpata. În același timp, în incinta comisariatului, Jdanov V., la fel, se manifesta

agresiv.

Martorul Cravcenco A. a declarat că s-a aflat împreună cu inculpații și Vieru

A. în localul de agrement din or. Ungheni. Încercând să-i aranjeze bluza chelneriței

care s-a apropiat să-i servească, întâmplător, i-a rupt lănțișorul de la gât, însă și-a

cerut scuze pentru cele întâmplate. Ulterior, aceasta a chemat paza care le-a cerut

să plece, or, localul urmează să se închidă. În scurt timp, s-au prezentat și

colaboratorii de poliție, iar Jdanov V. a ieșit afară cu polițistul Grinciuc V., ulterior

a fost urcat în automobil și dus la Inspectoratul de Poliție Ungheni. Cu Vieru A. și

Jdanova A. au mers la sediul poliției, ultima încercând să intre, însă nu i s-a

permis.

Martorul Vieru A. a comunicat că, fiind în localul de agrement împreună cu

inculpații și Cravcenco A., ultima a inițiat un conflict cu chelnerița, rupându-i

acesteia lănțișorul. S-a apropiat paza, apoi colaboratorii de poliție, le-au cerut să

servească berea și să plece, localul urmând să se închidă. Jdanov V. a fost chemat

3

de colaboratorul de poliție Grinciuc V. afară, unde i-au fost puse cătușele, iar

Jdanova A. și Cravcenco A. încercau să oprească colaboratorii de poliție.

Conform procesului-verbal de examinare, au fost cercetate înregistrările

camerelor de luat vederi amplasate la intrare și în incinta Inspectoratului de Poliție

Ungheni din noaptea de 08.08.2015 spre 09.08.2015.

Instanța a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice,

precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, acțiune săvârșită de două sau mai multe persoane.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați.

Apelantul a indicat că instanța de fond a constatat eronat că inculpații au

manifestat violență față de chelnerița Belevschi E.

Or, violență a manifestat doar Cravcenco A., aceasta agresând-o fizic pe

Belevschi E., insultând-o și smulgându-i lanțul de la gât, iar inculpații nu au atacat-

o pe Belevschi E.

În cadrul urmăririi penale, Belevschi E. a confirmat că inculpații nu i-a făcut

nimic rău, iar în instanța de fond Belevschi E. nu a fost audiată, din motiv că

acuzarea a renunțat la această probă.

Totodată, se constată un abuz din partea colaboratorilor de poliție, ei

neavând dreptul să le solicite inculpaților să servească băuturile procurate, să

gestioneze activitatea localului, cerându-le acestora să plece acasă, nefiind ora de

închidere a barului, un astfel de comportament fiind de natură să provoace revolta

oricărui cetățean.

Sub pretextul unei presupuse nesupuneri, colaboratorii de poliție, care s-au

prezentat pe cauza lui Cravcenco A., au aplicat forța fizică față de Jdanov V. și l-au

escortat la Inspectoratul de Poliție Ungheni. Nefiindu-i clar motivul reținerii,

acesta începe să se opună polițiștilor, iar persoanele care erau cu el, Jdanova A. și

Cravcenco A., la fel, încep să se revolte. Or, polițiștii nu au dreptul să dea indicații

clienților localului să servească băuturile procurate și să plece acasă.

Acuzarea a ignorat motivul reținerii lui Jdanov V., acesta confirmând că este

în relații ostile cu polițistul Grinciuc V., iar martorul Vieru A. a indicat că i s-a

creat impresia că polițiștii sunt neobiectivi, având ciudă pe inculpat, motiv din care

l-au reținut.

Provoacă dubii și faptul că nimeni nu a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată, Belevschi E. fiind audiată în calitate de martor. Astfel, în urma acțiunilor

inculpaților, nu au fost lezate drepturile și interesele legale ale cuiva.

Faptele inculpaților au fost provocate de acțiunile ilegale ale colaboratorilor

de poliție și se încadrează în prevederile Codului contravențional.

2016, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

4

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, corect concluzionând în privința vinovăției inculpaților, aceasta fiind

confirmată prin probele cercetate în instanțele de fond și de apel.

Astfel, vina inculpaților în săvârșirea faptelor incriminate a fost dovedită în

instanța de fond prin probele administrate, inclusiv procesul-verbal de examinare a

obiectului din 23.09.2015, prin care s-au cercetat înregistrările camerelor de luat

vederi, înregistrate pe DVD.

Totodată, motivele invocate în apelul declarat de avocatul Anatoli Snegur

sunt nefondate și necesar a fi respinse.

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpații să fie achitați, din motiv că acțiunile lor nu întrunesc elementele

infracțiunii imputate.

Recurentul a invocat că a fost constatat eronat că inculpații au manifestat

violență față de chelnerița Belevschi E. și din cauza lor a fost chemată paza

particulară.

Este evident că violență a manifestat doar Cravcenco A., aceasta agresând-o

fizic și psihic pe Belevschi E., iar inculpații nu au atacat-o pe Belevschi E, fapt ce

se probează prin declarațiile ultimilor și ale martorilor Cravcenco A. și Vieru A.

Totodată, în cadrul urmăririi penale, martorul Belevschi E. a confirmat că

inculpații nu i-a făcut nimic rău, în instanța de fond aceasta nefiind audiată, din

motiv că acuzarea a renunțat la această probă.

Instanța de apel nu a aplicat Legea cu privire la amnistie din 29.07.2016

lipsind căința sinceră, din motiv că inculpații nu și-au recunoscut vina.

Căința sinceră este prezentă, inculpații recunoscând parțial vina, fiind în

imposibilitate să o recunoască integral, deoarece faptele incriminate nu corespund

adevărului. Ei nu au fost agresat-o pe Belevschi E., iar poliția nu a fost chemată din

cauza lor.

În același timp, repararea prejudiciului nu a fost posibilă, lipsind o parte

vătămată pe caz.

Or, căința sinceră este evidentă, însă inculpații nu au recunoscut ceea ce nu

au făcut.

Se constată un abuz din partea colaboratorilor de poliție, ei neavând dreptul

să le solicite inculpaților să servească băuturile procurate, să gestioneze activitatea

localului, cerându-le acestora să plece acasă, nefiind ora de închidere a barului, un

astfel de comportament fiind de natură să provoace revolta oricărui cetățean.

Sub pretextul unei presupuse nesupuneri, colaboratorii de poliție, care s-au

prezentat pe cauza lui Cravcenco A., au aplicat forța fizică față de Jdanov V. și l-au

escortat la Inspectoratul de Poliție Ungheni. Nefiindu-i clar motivul reținerii,

acesta începe să se opună polițiștilor, iar persoanele care erau cu el, Jdanova A. și

Cravcenco A., la fel, încep să se revolte. Anume din acest moment au apărut

opunerea și tonul ridicat, iar nesupunerea este un motiv inventat, nefiind clar în ce

constă nesupunerea. Or, polițiștii nu au dreptul să dea indicații clienților localului

să servească băuturile procurate și să plece acasă.

Acuzarea a ignorat motivul reținerii lui Jdanov V., acesta confirmând că este

în relații ostile cu polițistul Grinciuc V., iar martorul Vieru A. a indicat că i s-a

5

creat impresia că polițiștii sunt neobiectivi, având ciudă pe inculpat, motiv din care

l-au reținut.

Provoacă dubii și faptul că nimeni nu a fost recunoscut în calitate de parte

vătămată, Belevschi E. fiind audiată în calitate de martor. Astfel, în urma acțiunilor

inculpaților, nu au fost lezate drepturile și interesele legale ale cuiva.

Or, faptele inculpaților au fost provocate de acțiunile ilegale ale

colaboratorilor de poliție și se încadrează în prevederile Codului contravențional.

Instanța de apel nu a examinat amănunțit probele prezentate, fiind evident că

învinuirea înaintată nu se confirmă, constatând că vinovăția inculpaților se

confirmă prin sentința Judecătoriei Ungheni de condamnare a Cravcenco A.,

aceasta solicitând examinarea cauzei conform prescripțiilor art. 3641 Cod de

procedură penală, iar faptul că ultima este vinovată nu probează și vinovăția

inculpaților. Instanța nemotivat s-a referit la sentința privind condamnarea

Cravcenco A., or, Judecătoria Ungheni, judecând-o pe aceasta, nu a avut dreptul să

se expună asupra vinovăției inculpaților.

În drept, recursul este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12)

Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În

corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct.

1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. Potrivit art. 325 alin. (1)

Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele

învinuirii formulate în rechizitoriu.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

6

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct.

3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpaților în rechizitoriu, nu a indicat motivele pentru care a respins versiunile și

probele apărării, inclusiv cele invocate repetat în apel și recursul ordinar (pct. 2., 3., 5.

din decizie);

b) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele de fapt și de drept

incriminate inculpaților în rechizitoriu, adică în limitele învinuirii formulate.

Or, potrivit rechizitoriului, inculpații sunt acuzați că au comis infracțiunea

prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, dar cu condiția că acestea:

1) sunt însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe;

2) de opunerea de rezistență, dar violentă, altor persoane care curmă actele

huliganice;

3) precum și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită (v. 1, f.d. 153-156 ct. 2. din decizie).

Însă, în descriptivul sentinței nu sunt descrise, deci nici constatate, acțiunile

concrete ale inculpaților, prin care aceștea, intenționând să încalce grosolan

ordinea publică și într-un loc public concret, ar fi aplicat violența asupra unor

persoane concrete, sau ar fi amenințat pe cineva cu aplicarea unei asemenea

violențe, sau ar fi opus rezistență violentă altor persoane concrete care curmă actele

huliganice deja efectuate de inculpați, acțiuni concrete care prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, neindicând esența cinismului

sau obrăzniciei deosebite.

Este de menționat că instanța a constatat în descriptivul sentinței că

inculpații au opus rezistență violentă reprezentanților autorităților, însă asemenea

element constitutiv nu le-a fost incriminat prin rechizitoriu, deci instnața a depășit

în această parte limita învinuirii formulate (v. 1, f.d. 153-156 ct. 2. din decizie).

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile

de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

7

coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări,

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, le-a repetat întocmai, nu a desființat

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată legal;

b) ca și prima instanță, nu a apreciat fiecare probă separat și în coroborare,

inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, și

nu a indicat care sunt acțiunile infracționale ale inculpaților în raport cu elementele

din art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal;

c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării,

inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și repetate în recursul ordinar la pct. 5. din

prezenta decizie, iar doar mențiunea că ”…motivele invocate în apelul declarat de

avocatul Anatoli Snegur sunt nefondate și necesar a fi respinse” nu reprezintă o

pronunțare legal argumentată a instanței de apel în aspectul vizat, și nu corespunde

criteriilor de apreciere a probelor administrate pe caz, prescrise în art. 101 alin. (1)

și (4) Cod de procedură penală;

d) incorect a respins cererea inculpaților privind aplicarea amnistiei, printr-o

încheiere în formă protocolară, cererea repetată, expusă în dezbaterile judiciare

nefiind soluționată în genere (vol. II, f.d. 118-120), asupra cererii declarate urmând să

se expună odată cu decizia adoptată în deliberare.

Or, conform jurisprudenței naționale, în cursul judecării cauzei, la orice

etapă a procedurilor, inculpatul este în drept, prin acord scris, să solicite încetarea

procesului penal, în privința sa, în temeiul art. 2 al Legii nr. 210. În atare situație,

instanța de judecată va pune în discuție solicitarea inculpatului, privind încetarea

procesului penal, după care se va retrage în camera de consiliu și va adopta o

hotărîre de încetare a procesului penal (Recomandarea nr. 97 din 9 februarie 2017 Cu

privire la aplicarea prevederilor din Legea nr. 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de către

instanțele judecătorești).

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul de pe rol este întemeiat.

8

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de

recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei

contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Anatoli Snegur, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 26 octombrie 2016, în privința

inculpaților Jdanov Valentin și Jdanova Aliona xxxxxxx, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 30 martie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

9