2ra-780/14 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral

2ra-780/14 — cu privire la repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr.2ra-780/14

prima instanță: T. Boubatrîn

instanța de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi

Î N C H E I E R E

19 martie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac

Judecătorii Oleg Sternioală și Tatiana Vieru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sorbalo Stanislav,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sorbalo

Stanislav împotriva Ministerului Finanțelor, Ministerul Justiției, Procuraturii

Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Șușu Constantin cu privire

la recuperarea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013, prin care a

fost respins apelul declarat de către Sorbalo Stanislav,

c o n s t a t ă

La 21 octombrie 2010, Sorbalo Stanislav s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova și Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu

privire la recuperarea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii înaintate Sorbalo Stanislav a invocat că în rezultatul

unui accident rutier ce a avut loc la 03 februarie 2007, i-a fost deteriorat

automobilul de model VAZ 21150, ce-i aparținea cu drept de proprietate.

În urma accidentului i-a fost cauzat un prejudiciu material și la fel i sau

cauzat leziuni corporale atât lui, cât și pasagerilor ce se aflau la acel moment în

automobilul dat.

Vinovat de comiterea accidentului rutier, prin sentința din 17 noiembrie

2008 a Judecătoriei Sîngerei, a fost recunoscut Serghei Parhomenco.

Pe faptul dat, de către Procuratura Sîngerei a fost pornită urmărirea penală

în temeiul art. 264 alin. (3) lit. a) Codul penal.

Automobilul de model „VAZ 21150” ce-i aparține lui, a fost ridicat și

anexat în calitate de corp delict la cauza penală deoarece urma sa fie efectuate un

șir de expertize.

1

Prin ordonanța procurorului Sîngerei Constantin Șușu din 31 iulie 2007 și

prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 03 august 2007, automobilul lui Serghei

Parhomenco de model „Nissan Serena” cu numărul de înmatriculare C JB 757 a

fost sechestrat în vederea asigurării acțiunii civile în cadrul dosarului penal.

Prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 17 noiembrie 2008 Serghei

Parhomenco a fost declarat culpabil în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264

alin. (3) lit. a) Cod Penal și condamnat la 5 ani privațiune de liberate.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu ca ulterior să fie examinată în

instanța civilă. Totodată sechestrul de pe automobilul inculpatului Parhomenco

Serghei de model „Nissan Serena” nu a ridicat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2009 sentința

Judecătoriei Sîngerei din 17 noiembrie 2008 a fost casată în partea civilă și

pronunțată o soluție nouă prin care sa încasat de la Serghei Parhomenco în

beneficiul lui Stanislav Sorbalo suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Necătând la faptul că automobilul inculpatului se afla sub sechestru,

procurorul Procuraturii Sîngerei nu a întreprins măsurile cuvenite în vederea

păstrării bunului sechestrat, nu a înștiințat în modul corespunzător organele

competente cu privire la aplicarea sechestrului și i-a restituit automobilul lui

Serghei Parhomenco, care la rândul său 1-a înstrăinat unei alte persoane.

Faptul înstrăinării bunului face imposibilă recuperarea prejudiciului moral

încasat de la condamnat în sumă de 15 000 lei, deoarece în prezent ultimul, fiind

cetățean al Federației Ruse, a plecat din țară și nu dispune de alte bunuri pe

teritoriul Republicii Moldova.

Consideră Sorbalo Stanislav că procurorul în mod direct este implicat și

poartă vina de înstrăinarea bunului sechestrat.

Se mai invocă că procurorul pe parcursul urmăririi penale, a parcat

automobilul de model „VAZ 21150”, ce-i aparține cu drept de proprietate pe

teritoriul Comisariatului de Poliție al raionului Sîngerei sub cer liber, sub ploaie,

ninsoare și care sa aflat în astfel de condiții pâna la 19 martie 2010.

Procurorul nu a predat la nimeni spre păstrare automobilul, nu a întocmit

documentele necesare de transmitere-primire a automobilului cu descrierea stării

acestuia și fără înștiințarea proprietarului despre acestea. Datorită faptului că

automobilul sa aflat în condiții nefavorabile, prețul acestuia a scăzut cu suma de

22752 lei. În afară de aceasta de la automobilul enunțat au fost sustrase multiple

piese și mecanisme costisitoare, care conform expertizei din 17 martie 2010 sunt

evaluate la suma de 16 510,24 lei.

Mai menționează Sorbalo Stanislav că reieșind din faptul că lui i sa cauzat

prejudiciu ca rezultat a îndeplinirii necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu a

funcționarilor organelor statului, consideră că prejudiciul urmează a fi încasat din

contul statului. Prin acțiunile sale, statul la prejudiciat și moral, deoarece el și

familia sa timp de mai mult de 3 ani au fost lipsiți de proprietatea sa.

Indică că are la întreținerea sa, doi copii minori, dintre care unul este invalid

de gr. I. Periodic el cu copilul se deplasează la Moscova în scopul efectuării

tratamentului medical necesar copilului și acest tratament este destul de costisitor.

2

În urma comportamentului ilegal a organelor statului, abilitate în funcția de a

investiga cazul accidentului rutier conform legii, el și familia sa au primit un stres

profund și i-a fost dăunată nu numai sănătatea corporală, dar și psihică atât a sa, cât

și a membrilor familiei sale, punându-1 în imposibilitatea de a-și ajuta copilul

bolnav.

Solicită Sorbalo Stanislav încasarea din contul statului în beneficiul său

suma de 57 862,24 lei prejudiciu material, suma de 57 862,24 lei prejudiciu moral

și a cheltuielilor de judecată în sumă de 5366,38 lei.

Ulterior, prin declarațiile înaintate în scris la materialele pricinii, Sorbalo

Stanislav a menționat că solicită încasarea din contul Ministerului Finanțelor suma

de 58 553,49 lei prejudiciu material, suma de 57 862,24 lei prejudiciu moral și a

cheltuielilor de judecată în sumă de 7358,38 lei (f.d. 160-177, vol. I).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 02 noiembrie 2010 la demersul

Președintelui interimar a Judecătoriei Bălți Gherasim Dumitru, acțiunea depusă de

către Sorbalo Stanislav a fost strămutată la Judecătoria Sîngerei pentru examinarea

pricinii în fond.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 08 februarie 2011, a fost admisă

cererea președintelui Judecătoriei Sîngerei privind soluționarea cererii de

strămutare a pricinii civile la acțiunea lui Sorbalo Stanislav, cu strămutarea pricinii

la Judecătoria Glodeni, pentru examinarea pricinii în fond (f.d.110, vol. I).

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 07 iunie 2011 acțiunea depusă de

către Sorbalo Stanislav a fost admisă parțial.

S-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova gestionat de

Ministerul Finanțelor în beneficiul lui Sorbalo Stanislav paguba materială în

mărime de 58 553,49 lei, paguba morală în mărime de 30 000 lei și cheltuielile de

judecată în sumă de 7 358,38 lei. În rest acțiunea a fost respinsă (f.d.204-209, vol.

I).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 noiembrie 2011 apelurile declarate

de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Procuratura Generală a

Republicii Moldova au fost admise, casată hotărîrea primei instanțe cu trimiterea

cauzei la rejudecare în alt complet de judecată (f.d.230-232, vol. I).

La 13 decembrie 2011 Sorbalo Stanislav a înaintat cerere suplimentară

împotriva Procuraturii Generale, intervenient accesoriu Șușu Constantin privind

recuperarea prejudiciului cauzat de către organul de urmărire penală în persoana

procurorului Procuraturii Sîngerei (f.d.245, vol. I).

Totodată prin cererea suplimentară Sorbalo Stanislav a solicitat excluderea

Ministerului Finanțelor în calitate de pîrît pe cauza dată, atragerea în calitate de

pîrît a Procuraturii Generale și în calitate de intervenient accesoriu a procurorului

Procuraturii Sîngerei Șușu Constantin cu încasarea prejudiciului material în sumă

de 58 553,49 lei, a pagubei morale în sumă de 57 862,24 lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 7 358,38 lei din contul Procuraturii Generale (f.d.245, vol. I).

La 18 aprilie 2012, Sorbalo Stanislav a depus o cerere suplimentară prin care

a solicitat atragerea în calitate de pîrît a Ministerului Finanțelor (f.d.50, vol. II).

3

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 06 iunie 2012, acțiunea a fost admisă

parțial.

S-a încasat din contul bugetului de stat, gestionarul căruia este Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Sorbalo Stanislav prejudiciul

material în sumă de 58 553,49 lei, prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei și

cheltuielile de judecată în sumă de 6 332,76 lei. În rest pretențiile înaintate de

Sorbalo Stanislav au fost respinse (f.d. 109-113, vol. II).

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 octombrie 2012, la demersul

Procuraturii Generale a fost admisă intervenirea în procesul dat a Ministerului

Justiției în calitate de intervenient accesoriu (f.d. 156-157, vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2012 apelurile declarate

de Ministerul Finanțelor și Constantin Șușu au fost admise, casată hotărîrea primei

instanțe cu trimiterea pricinii la rejudecare la Judecătoria Glodeni în alt complet de

judecată (f.d. 169-173, vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 05 februarie 2013, a fost atras în

procesul dat, Ministerul Justiției în calitate de copîrît (f.d.192, vol. II).

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 24 mai 2013 acțiunea înaintată de

Sorbalo Stanislav a fost respinsă ca fiind neîntemeiată și nefondată (f.d.219, 222-

227, vol. III).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013, apelul declarat de

către Sorbalo Stanislav a fost respins și menținută hotărîrea primei instanțe fără

modificări (f.d.28-33, vol. IV).

La 30 decembrie 2013, Sorbalo Stanislav a depus recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 07 noiembrie 2013, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărîri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale.

Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată recursul depus în

termen.

Recurentul, Sorbalo Stanislav în motivarea recursului a indicat că instanțele

ierarhic inferioare nu au stabilit circumstanțele importante pentru soluționarea

corectă a litigiului și în concluzie au emis hotărîri ilegale.

Examinînd temeiurile admisibilității recursului în raport cu materialele

pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

4

La 29 ianuarie 2014, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Finanțelor, Ministerul Justiției, Procuraturii Generale și a lui Șușu

Constantin cererea de recurs depusă de către Sorbalo Stanislav cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Prin referințele depuse de Procuratura Generală la 18 februarie 2014 și a lui

Șușu Constantin la 04 martie 2014, au solicitat ca recursul depus de către Sorbalo

Stanislav să fie considerat inadmisibil.

Până la examinarea pricinii, intimații - Ministerului Finanțelor și Ministerul

Justiției nu au depus referință la cererea de recurs declarată de către Sorbalo

Stanislav, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și

face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu

alin.(2).

Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile

invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Colegiul menționează că, Sorbalo Stanislav, în cererea de recurs nu a invocat

nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul

de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

5

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „ ...

art.6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care

o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul

declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de

șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a

Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța

de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de

procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele

recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost

verificate minuțios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a considera recursul declarat de către Sorbalo Stanislav, ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Sorbalo Stanislav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului,

judecător Svetlana Novac

Judecătorii Oleg Sternioală

Tatiana Vieru

6