1ra-481/17 — art.190 alin.2 lit.b, c CP

1ra-481/17 — art.190 alin.2 lit.b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-481/17

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 februarie 2017 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, declarat de

către inculpatul

Suflet Vadim xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.190 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea

art.34 alin.(2) Cod penal, la 4 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții de administrare pe un termen de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată a fost admisă în principiu, urmând

ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

mun.Bălți împreună cu Vasilovici Oleg, avînd scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, sub pretextul câștigării unei sume de bani, au înșelat-o pe Lazarenco Natalia să

procure în rate, pe numele său, un telefon mobil de model „Huawe1Y 300” la prețul de

5079 lei, convingînd-o despre ulterioara radiere a ei din baza de date a companiei ÎM

,,Moldcell” SA. După care, au organizat venirea ei în centrul mun.Bălți, la salonul

,,Moldcell”, care-i aparține SC ,,Unifan” SRL din str.V.Alexandri 4, unde i-au transmis

800 lei, bani necesari pentru prima tranșă obligatorie, asigurându-i condiții necesare pentru

procurarea telefonului mobil, iar mai apoi după procurarea telefonului mobil, i-au mai

transmis bani în sumă de 300 lei, după care au dobândit ilicit de la ultima telefonul mobil

procurat de la salonul „Moldcell”, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă de 5079 lei.

Tot el, în una din zile la începutul lunii iulie 2013, fiind în centrul mun.Bălți,

împreună cu Vasilovici Oleg, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul câștigării unei sume de bani, au înșelat-o pe Usturoi Ina să procure în rate, pe

numele său, un telefon mobil de model „Blaid” la prețul de 3041 lei, convingând-o despre

ulterioara radiere a ei din baza de date a companiei ÎM ,,Moldcell” SA. După care, au

organizat venirea ei în centrul mun.Bălți, la salonul ,,Moldcell”, dislocat pe str.Ștefan cel

Mare, unde i-au transmis 500 lei, bani necesari pentru prima tranșă obligatorie,

asigurându-i condiții necesare pentru procurarea telefonului mobil, iar mai apoi după

procurarea telefonului mobil i-au mai transmis bani în sumă de 300 lei, astfel au dobândit

1

ilicit de la ultima telefonul mobil procurat de la salonul ,,Moldcell”, cauzându-i părții

vătămate prejudiciu material considerabil în sumă de 3041 lei.

Tot el, în una din zile la începutul lunii iulie 2013, fiind în centrul mun.Bălți

împreună cu Vasilovici Oleg, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub

pretextul câștigării unei sume de bani, au înșelat-o pe Țurcan Irina să procure în rate, pe

numele său, mobil de model ,,Huawei” la prețul de 3322 lei, convingând-o despre

ulterioara radiere a ei din baza de date a companiei ÎM ,,Moldcell” SA, după care, au

organizat venirea ei în centrul mun.Bălți, la salonul ,,Moldcell”, dislocat pe piața

V.Alexandri 4, care-i aparține SRL „Casa comercială Bulgară” unde i-au transmis 1000

lei, bani necesari pentru prima tranșă obligatorie, asigurându-i condiții necesare pentru

procurarea telefonului mobil, iar mai apoi după procurarea telefonului mobil, i-au mai

transmis bani în sumă de 300 lei, astfel au dobândit ilicit de la ultima telefonul mobil

procurat de la salonul ,,Moldcell”, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 3322 lei.

Tot el, la 25 iulie 2013, fiind în centrul mun.Bălți împreună cu Vasilovici Oleg

având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul câștigării unei sume

de bani, au înșelat-o pe Țurcan Irina să procure în rate, pe numele său, un laptop de model

,,Toschiba Satellite C850D” la prețul de 5760 lei și un modem de model „ZTE MF 190

new”, la prețul de 1 leu, convingînd-o despre ulterioara radiere a ei din baza de date a

companiei ÎM „Orange” SA. Apoi, au organizat venirea ei în centrul mun.Bălți la salonul

,,Orange”, dislocat pe piața V.Alexandri 4, care-i aparține SRL ,,Casa comercială bulgară”,

unde i-au transmis 2500 lei, bani necesari pentru prima tranșă obligatorie, asigurându-i

condiții necesare pentru procurarea laptopului, apoi după procurarea laptopului i-au

transmis acesteia bani în sumă de 300 lei, astfel au dobândit ilicit de la ultima laptopul,

cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în suma totală de 5761 lei.

Tot el, la data de 08 iunie 2013, fiind în centrul mun.Bălți împreună cu Vasilovici

Oleg, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, sub pretextul câștigării

unei sume de bani, au înșelat-o pe Usturoi Ina să procure în rate, pe numele său, un telefon

mobil de „Orange Grand IN” la prețul de 3240 lei, convingând-o despre ulterioara radiere

a ei din baza de date a companiei ÎM „Orange” SA. După care, au organizat venirea ei în

centrul mun.Bălți la „Orange Bălți 01 Shop” din str.Ștefan cel Mare 76, unde i-au transmis

270 lei, bani necesari pentru prima tranșă obligatorie, asigurându-i condiții necesare pentru

procurarea telefonului mobil, iar mai apoi, după procurarea telefonului mobil, i-au mai

transmis bani în sumă de 300 lei, astfel au dobândit ilicit de la ultima telefonul mobil

procurat de la salonul „Orange”, cauzîndu-i părții vătămate un prejudiciu material

considerabil în sumă de 3240 lei.

Astfel, în perioada de la 13 iunie 2013 până la 08 iunie 2013, Suflet Vadim

împreună cu Vasilovici Oleg au dobândit ilicit prin înșelăciune și abuz de încredere

bunurile părților vătămate Lazarenco Natalia, Usturoi Ina și Țurcan Irina în suma totală de

20443 lei.

- în apelul declarat la 25.03.2016, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri echitabile, invocând că instanța nu a ținut cont de faptul că inițial

pe cauza dată dînsul a avut calitatea de martor, iar organul de urmărire penală nu a efctuat

procedura de confruntare cu O.Vasilovici; - nu s-au luat în considerație declarațiile părților

vătămate, care au indicat că anume O.Vasilovici este persoana, care le-a înșelat și nu

dînsul; - incorect organul de urmărire penală ca și instanța de judecată au stabilit că anume

dînsul organiza și efectua întâlnirile părților vătămate cu O.Vasilovici, cărora le înmâna

banii; - părțile vătămate și martorii în cadrul cercetării judecătorești au fost audiate în lipsa

interpretului, de rând ce dădeau explicații în limba rusă; - instanța nu s-a expus asupra

2

solicitărilor și demersurilor sale de a-i fi acordat un interpret, iar actele cauzei să-i fie

traduse în limba rusă; - sentința a fost pronunțată la 19.02.2016, fiindu-i înmînată doar la

data de 23.03.2016, astfel că dînsul nu a omis termenul de declarare a apelului;

- în apelul declarat la 28.04.2016, casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare, invocând că instanța nu a luat în considerație declarațiile părților vătămate

N.Lazarencu, I.Țurcan, care au declarat că nu dânsul le-a cauzat prejudiciul material, iar la

urmărirea penală au scris din cele indicate de ofițerul de urmărire penală; - instanța nu a

dat apreciere faptului că dânsul a contribuit la prezentarea părților vătămate în cadrul

urmăririi penale, fiind cointeresat la soluționarea corectă a cauzei; - nu s-a dat apreciere

faptului că dînsul nu a avut intenția directă de a comite vre-o infracțiune în privința părților

vătămate, nu a dobîndit cu rea-credință bunurile acestora; - nici un martor nu a declarat că

dînsul intenționat ar fi dus părțile vătămate în eroare pentru a obține de la ele bunurile

respective; - incorect instanța a apreciat critic declarațiile sale, pe când acestea coroborează

cu cele ale părților vătămate; - incorect s-a constatat că dînsul a dus victimele în eroare,

făcându-le cunoștință cu O.Vasilovici; - nu a fost demonstrată nici latura subiectivă a

infracțiunii incriminate, fiindcă nu a avut intenția directă de a acționa în mod fraudulos în

scopul dobândirii bunurilor de la părțile vătămate; - instanța ia încălcat dreptul la apărare,

deoarece partea vătămată I.Usturoi nu a fost audiată în instanță, iar partea acuzării a dat

citire declarațiile acesteia de la urmărirea penală, prin ce a fost lipsit de dreptul de a-i

adresa întrebări;

- în cererea declarată la 22.09.2016, casarea sentinței și aplicarea în privința sa a

Legii cu privire la amnistie, prin care să fie amnistiat.

admis apelul inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Suflet Vadim a fost recunoscut vinovat în

baza art.190 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, cu aplicarea art.34 alin.(2) Cod penal, la 4 ani

închisoare, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții de

administrare pe un termen de 2 ani. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat apreciere corectă probelor

administrate și circumstanțelor cauzei, examinîndu-le conform art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia

privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, prin probele care au fost cercetate suplimentar și în instanța de

apel, și anume - plângerea părții vătămate N.Lazarencu din 17.04.2014, procesele-verbale

de ridicare și examinare a copiilor documentelor perfectate pe numele lui N.Lazarencu din

25.04.2014 și 29.04.2014, de confruntare între N.Lazarencu și V.Suflet din 29.04.2014; -

plângerea depusă de partea vătămată I.Usturoi din 17.04.2014, procesul-verbal de

confruntare între I.Usturoi și V.Suflet din 30.04.2014; - plângerea părții vătămate I.Țurcan

din 18.04.2014, procesele-verbale de ridicare și examinare a contractelor pe numele lui

I.Țurcan din 23.04.2014, de confruntare între I.Țurcan și V.Suflet din 29.04.2014; -

plângerea lui I.Usturoi din 05.05.2014, procesele-verbale de ridicare și examinare a

contractului de abonament perfectat pe numele lui I.Usturoi din 23.05.2013, de confruntare

între I.Usturoi și V.Suflet din 29.05.2014, declarațiile inculpatului V.Suflet date la

29.01.2016, a martorilor A.Mudeaeva și V.Țurcan.

Reieșind din probele cercetate, instanța de apel a ajuns la concluzia că acțiunile

inculpatului se încadrează în baza art.190 alin.(2) lit.b), c) Cod penal cu semnele

calificative - escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin abuz de

încredere și înșelăciune, comis de două persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

3

Totodată, instanța de apel, ținând seama de prevederile art.325 alin.(1) Cod penal,

cât și de pct.5 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.5 din 19.06.2006, privind

sentința judecătorească, a concluzionat că instanța a depășit limitele judecării cauzei, din

motiv că nefondat a reținut în fapt, acțiunile infracționale ale lui V.Suflet în complicitate

cu O.Vasilovici, pe când cauza penală în privința ultimului a fost disjunsă în procedură

separată, astfel că în partea constatatoare urma corect a stabili în fapt că ,,V.Suflet

împreună cu o persoană în privința căruia materialele cauzei au fost disjunse în procedură

separată….” , din care motiv a casat sentința pronunțând o nouă hotărâre, prin care a

constatat fapta de care a fost învinuit inculpatul, înlocuind sintagma ,,împreună cu

O.Vasilovici” cu sintagma ,,împreună cu o persoană în privința căruia materialele cauzei

au fost disjunse în procedură separată….”.

De asemenea, instanța de apel a respins invocările inculpatului, precum că în

acțiunile sale lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate, deoarece

probele existente la cauză, și cercetate atât în prima instanță, cât și în apel, au confirmat pe

deplin vina acestuia, iar dezacordul său cu sentința emisă de prima instanță, nu echivalează

cu achitarea sa.

La fel, instanța de apel a respins și argumentul referitor la faptul că nu a fost audiată

partea vătămată I.Usturoi, în sensul dat instanța a întreprins măsurile necesare în vederea

aducerii în fața instanței a părții vătămate, ce s-a soldat cu imposibilitatea prezentării

acesteia, în urma căreia inculpatul a renunțat la audierea acesteia, astfel că nu i s-a încălcat

dreptul procesual și principiul accesului liber la justiție.

Declarativ a considerat instanța de apel și argumentul apelantului, precum că prima

instanță nemotivat a apreciat critic declarațiile sale, considerând că faptul dat a fost invocat

în legătură cu dezacordul cu sentința de condamnare emisă în privința sa.

Respinsă, ca neîntemeiată, a fost și solicitarea inculpatului de a fi aplicată în

privința sa prevederile Legii privind amnistia, pe motiv că, deși articolul în baza căruia

inculpatul a fost condamnat este inclus în lista celor care cad sub amnistie, acesta nu poate

fi aplicat, deoarece infracțiunea a fost comisă în stare de recidivă și prejudicial cauzat prin

infracțiune nu este recuperat.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța a menționat că, la stabilirea

acesteia, prima instanță a ținut cont de prevederile art.61, 75 Cod penal, de scopul pedepsei

penale întru restabilirea echității sociale, de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana inculpatului, care are antecedente

penale nestise pentru comiterea infracțiunilor similare și nu a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii, astfel că corect a conchis că scopul educativ și preventiv al pedepsei în

privința inculpatului poate fi atins numai prin numirea pedepsei cu închisoarea, ce este

echitabilă faptei infracționale săvârșite de acesta.

Cât privește începtul termenului de executare a pedepsei, instanța de apel a conchis

că prima instanță incorect a inclus în termenul pedepsei perioada de la 11.12.2015 până la

13.01.2016, deoarece la data de 11.12.2015 a fost emisă încheierea privind aplicarea

măsurii preventive arestul preventiv și anunțarea lui V.Suflet în căutare, ultimul fiind

reținut și plasat în IDP al IP Fălești la 22.12.2015.

temei de drept prevăzut de art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri echitabile, prin care în privința sa să fie dispusă aplicarea Legii

privind amnistia, considerând că instanța de apel incorect nu a aplicat legea nominalizată

în privința sa, deoarece dînsul întrunește toate condițiile, recunoaște vina, a restituit

prejudiciul cauzat părților vătămate și acestea nu au careva pretenții de ordin material față

de el, fapt ce se confirmă prin cererile părților vătămate autentificate notarial, anexate la

actele cauzei.

4

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, ca fiind neîntemeiat,

Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate

fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel

numai în cazul comiterii unei sau mai multor erori din cele enumerate în pct.1) – 16) ale

normei vizate.

Recurentul în recurs nu a invocat nici un temei din cele prevăzute în norma sus-

menționată, dar din conținutul cererii de recurs, având în vedere că acesta solicită ca în

privința sa să fie aplicată Legea nr.210 din 29.07.2016 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței R.Moldova, pe motiv că recunoaște

vina și a recuperat prejudiciul material cauzat părților vătămate, care nu au față de el

pretenții de ordin material, se deduce temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.11) Cod de

procedură penală.

La acest capitol, Colegiul penal reține că, potrivit art.66 lit.p) din Constituția

R.Moldova, amnistia se acordă prin lege de către Parlament și, conform art.107 Cod penal,

este un act de clemență al puterii legislative, care pentru rațiuni de politica penală, are ca

efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Actul amnistiei în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

R.Moldova din 29.07.2016, la care face referință inculpatul, este un act de amnistie

specială, care se referă la anumite infracțiuni și anumite persoane.

La fel, acest act de amnistie este condiționat, deoarece acordarea prevederilor

respective este subordonată îndeplinirii anumitor condiții, care țin de voința legiuitorului.

Astfel, Parlamentul Republicii Moldova la adoptarea Legii privind amnistia a

condiționat aplicarea prevederilor în privința unor categorii de condamnați în dependență

de gradul pericolului social al infracțiunilor săvârșite, de personalitatea făptuitorilor,

precum și a condamnaților ce execută pedeapsa și obligațiunile acestora.

Prevederile art.107 alin.(2) Cod penal stipulează că, amnistia nu are efecte asupra

măsurilor de siguranță și asupra drepturilor persoanei vătămate, drepturi care conform

Constituției R.Moldova urmează a fi protejate.

Articolul 1 din Legea privind amnistia se aplică condiționat și exclusiv persoanelor

bănuite, învinuite și inculpate care manifestă căință activă în cadrul procesului penal și

celor condamnate care sânt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, perioadei

de probațiune sau termenului de probă și sânt evaluate psihologic ca prezentând risc de

recidivă mediu sau redus, dacă aceste persoane cad sub incidența prevederilor art.2-9, 11 și

12.

Totodată, prin Legea nominalizată s-a condiționat și s-a stabilit în art.10 alin.(1)

lit.g) că prevederile Legii privind amnistia nu se aplică persoanei inculpate și condamnate

care a fost condamnată anterior pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni grave,

deosebit de grave sau excepțional de grave, executând în tot sau în parte pedeapsa cu

închisoare.

Reieșind din actele cauzei, rezultă că inculpatul V.Suflet, prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21.12.2005, a fost condamnat în baza art.190 alin.(2)

lit.a), c) și art.191 alin.(2) Cod penal, definitiv la 7 ani închisoare, și prin sentința

Judecătoriei Bălți din 22.09.2006 în baza art.312 alin.(2) Cod penal la 4 ani închisoare, iar

în temeiul art.84 alin.(4) la pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, astfel că a fost anterior

condamnat pentru infracțiuni săvârșite cu intenție care, potrivit art.16 alin.(4), fac parte din

categroia infracțiunilor grave.

5

Totodată, art.10 alin.(2) din Legea privind amnistia prescrie că, la aplicarea alin.(1)

nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de antecedentele

penale stinse în modul stabilit de legislație. Astfel, rezultă că persoana inculpată sau

condamnată trebuie să fie cu antecedente penale stinse, pe cînd la momentul săvârșirii

faptei de către V.Suflet, acesta, reieșind din dispoziția art.111 alin.(1) lit.h) Cod penal,

avea antecedente penale nestinse.

Pe motivele nominalizate, Colegiul penal constată că în privința inculpatului nu

poate fi aplicată Legea privind amnistia.

În acest context, Colegiul penal constată că este corectă concluzia instanței de apel,

care a respins solicitarea recurentului privind aplicarea în privința lui a amnistiei.

Deci, analizînd materialele cauzei și hotărîrea instanței de apel atacată, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărîrii judecătorești

contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității recursului ordinar

declarat de V.Suflet, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Suflet Vadim, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 noiembrie 2016, în propria lui

cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 martie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

6