1ra-348/2017 — art. 186 al. 2 , lit. c, d, 186 alin. 3 lit. b, 168 alin. 2 lit a, 276 alin. 1, 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 20 ianuarie 2016, inculpatul Cernega Ion a fost condamnat în baza art. 276 alin. (1) Cod penal la închisoare pe termen de 3 luni și 25 de zile. Pedeapsa aplicată a fost considerată executată în legătură cu executarea de către Cernega Ion a termenului de pedeapsă. A fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Cernega Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, pe episodul furtului de ovine de la Cujba Leonid și Filipciuc Larisa în legătură cu împăcarea părților. 1 Cernega Ion a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Veveriță Dmitri, a fost achitat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (3), 217 alin. (4) Cod penal pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunilor.

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a reținut că, Episodul 1- furtul de la Cujbă Leonid: Cernega Ion la 23 decembrie 2014, între orele 15:00-18:00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul altei persoane, tainic a pătruns în gospodăria cet. Cujbă Leonid, locuitor a satului XXXXXX, r-nul XXXXXXX, și din ocolul gospodăriei, tainic a sustras 4 ovine de rasa ,,Metis” cu costul unei ovine de 720 lei, pe care le-a însușit, cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 2 880 lei. Episodul 2 - furtul de la Filipciuc Ion: Cernega Ion, în noaptea de 07 spre 08 februarie a anului 2015, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul altei persoane, tainic, a pătruns în ocolul gospodăriei cet. Filipciuc Ion, locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXXXX de unde tainic a sustras 14 ovine de rasa ,,Metis” cu costul unei ovine de 850 lei, pe care le-a însușit, cauzând părții vătămate Filipciuc Ion o daună materială considerabilă, în sumă totală de 11 900 lei. Episodul 3 - falsificarea elementelor de identitate a automobilelor: Cernega Ion având în posesie autocamionul de model ,,Peugeot 290L”, cu nr. de înmatriculare LV AE 290, nr. caroseriei VF 3290A6200059580, a cărui proprietar, în baza certificatului de înmatriculare nr. 989603711 din 03.12.1998, este Jurat Alexandru, locuitor al s. XXXXXXXX, decedat la 20.03.2007, și autocamionul de model ,,Fiat Ducato”, fără numere de înmatriculare, în luna februarie a anului 2015, a instalat la autocamionul de model ,,Fiat Ducato”, panoul cu semnul ,,Peugeot”, a vopsit autocamionul de model ,,Fiat Ducato”, în partea de jos, cu o dungă de culoare albastră, pentru a-l face asemănător cu autocamionul de model ,,Peugeot” care avea numere de înmatriculare, a schimbat numărul de marcaj al caroseriei autocamionului de model ,,Fiat Ducato” , care inițial avea nr. caroseriei ZFA29000000313543 cu nr. caroseriei de la autocamionul ,,Peugeot” VF 3290A6200059580, a montat la autocamionul de model ,,Fiat Ducato” n/î LV AE 179, care de fapt au fost eliberate pentru autocamionul de model ,,Peugeot”, a demontat nr. de marcaj al caroseriei de la autocamionul de model ,,Peugeot” , a distanțat în regiunea locului pasagerului din 2 față a autocamionului, lângă pragul acestuia, astfel falsificând elementele de identitate al autocamionului de model ,,Fiat Ducato”. Episodul 4 - munca forțată: Cernega Ion, este învinuit în aceia că, urmărind scopul obținerii muncii sau a serviciilor prin înșelăciune, constrângere, violență sau amenințare cu violența, folosindu-se de poziția de vulnerabilitate a victimei, manifestată prin situația precară din punct de vedere a supraviețuirii sociale, în luna decembrie anul 2014, i-a adăpostit la stâna de oi, pe care o deține în proprietate, situată în extravilanul s. XXXXX, r-nul XXXXXX, în calitate de ciobani, pe cet. Frunze Simion și concubina acestuia, Bîrnaz Anastasia asigurându-i că le va achita salariul câte 3 000 lei fiecăruia. Ulterior, în perioada decembrie 2014 - martie 2015 Frunze Simion și Bîrnaz Anastasia au lucrat în calitate de ciobani, îngrijând și păscând ovinele și au efectuat lucrări legate de întreținerea și îngrijirea stânei de oi, dar Cernega Ion le-a achitat doar câte 1 000 lei lunar și contrar voinței lor, i-a forțat să muncească în continuare, luându- i buletinul de identitate și polița de asigurare a lui Frunze Simion din lucrurile personale ale acestuia, ca el să nu plece de la stână și promițându-le că începând cu luna aprilie 2015 le va achita salariul lunar câte 3 000 lei. La 12 aprilie 2015, pe motiv că n-au supravegheat corespunzător cârlanii, Cernega Ion l-a lovit pe Frunze Simion de mai multe ori cu o sapă în regiunea capului și în spate, cauzându-i, conform raportului de constatare medico-legală nr.186 din 18.05.2015 leziuni corporale sub formă de plagă, ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată, i-a numit pe Frunze Simion și Bîrnaz Anastasia cu cuvinte injurioase, i- a amenințat cu aplicarea violenței, iar după cazul dat, Frunze Simion și Bîrnaz Anastasia au plecat la ei la domiciliu, comunicându-i că nu vor mai ieși la lucru. Peste câteva zile, Cernega Ion s-a deplasat la domiciliul acestora cu un automobil și i-a silit să vină înapoi la stână ca să lucreze în continuare, numindu-i cu cuvinte injurioase și asigurându-i că le va achita salariul în mărime de 3 000 lei, dar după aceasta nu le-a achitat careva bani pentru munca prestată. Veveriță Dmitri, este învinuit că, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a semănat, a cultivat, a extras, a prelucrat, a păstrat substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare, în următoarele circumstanțe: - la 13 mai 2015, ora 07:20, în baza ordonanței organului de urmărire penală din 05.05.2015 și încheierii Judecătorului de instrucție al Judecătoriei Cimișlia din 07 mai 2015, privind autorizarea percheziției la domiciliul pe cauza penală nr.2015400125, a fost efectuată percheziția la domiciliu cet. Veveriță Dmitri, situat în s. XXXXXX, r-nul XXXXXX, în rezultatul căreia, în grădina gospodăriei acestuia au fost depistate și 3 ridicate 99 plante verzi, care, conform raportului de expertiză chimică nr.5125 din 20.05.2015, reprezintă plante de canabis, care se atribuie la substanțe narcotice, de asemenea, a fost depistat și ridicat un capac din polimer, de culoare verde, cu depuneri de substanță de culoare brună pe suprafața capacului, care potrivit raportului de expertiză nr.5125 din 20 mai 2015, reprezintă rășină din canabis, în cantitate de 0.019 g, care se atribuie la substanțe narcotice, și în odaia ce servește dormitor din casa de locuit a cet. Veveriță Dmitri a fost depistat un pachet de hârtie cu masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, care conform raportului de expertiză nr.5125 din 20 mai 2015 reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuana uscată) fiind de 8,175 g. Tot, Veveriță Dmitri, este învinuit în aceia că, împreună cu Cernega Ion, fiind membru al unui grup criminal organizat de persoane, reunit în prealabil, cu un plan bine determinat de activitate infracțională, în care Cernega Ion îi revenea rolul de organizator, în noaptea de 07 spre 08 februarie 2015, cu scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, în urma înțelegerii prealabile, au pătruns în ocolul gospodăriei cet. Filipciuc Ion, locuitor al s. XXXXXX, r-nul XXXXXX de unde, tainic, au sustras 14 ovine de rasa „Metis”, cu costul unei ovine de 850 lei, pe care le-au însușit, prin ce au cauzat părții vătămate, Filipciuc Ion, daună materială considerabilă, în sumă totală de 11 900 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea parțială a sentinței contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care: Inculpatul Cernega Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și în temeiul art. 109 Cod penal, art. 285 alin. (1)-(2) Cod de procedură penală, procesul penal să fie încetat în legătură cu împăcarea părților; - art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 unități convenționale; - art. 168 alin. (2) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea dreptului de a exercita activitatea legată de gestionarea întreprinderilor și de întreprinzător pe un termen de 5 ani; - art. 276 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare 1 an. 4 Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili definitiv lui Cernega Ion pedeapsa de 9 ani închisoare, cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 unități convenționale, ceea ce constituie 20 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercite activitatea legată de gestionarea întreprinderilor și de întreprinzător pe termen de 5 ani. Inculpatul Veveriță Dmitri să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 unități convenționale; - art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal stabilindu-i pedeapsă 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea ce ține de domeniul farmaceuticii și medicinală pe termen de 5 ani. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili definitiv lui Cernega Ion pedeapsa de 7 ani închisoare, cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea ce ține de domeniul farmaceuticii și medicinală pe termen de 5 ani. În rest, procurorul a indicat că sentința necesită a fi menținută fără modificări. În motivarea apelului declarat procurorul a menționat că, instanța de fond neîntemeiat a recalificat acțiunile lui Cernega Ion din art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal în art. 186 alin. (2) Cod penal, pe episodul privind sustragerea ovinelor de la cet. Filipciuc Larisa și a achitat inculpatul Veveriță Dmitri, punând la baza sentinței declarațiile inculpatului Cernega Ion care a declarat că de unul singur a sustras ovinele de pe imaș și le-a vândut ulterior lui Durlescu Valeriu. De către instanța de judecată nu au fost luate în considerație probele administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de judecată, care nemijlocit dovedesc vinovăția lui Cernega Ion și Veveriță Dmitri în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor din avutul altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, de un grup criminal organizat, cu cauzarea părții vătămate de daune în proporții considerabile. Faptul că și Veveriță Dmitri a participat la furtul a 14 oi de la cet. Filipciuc Larisa se confirmă prin declarațiile părții vătămate Filipciuc Larisa, care a declarat că furtul a fost săvârșit de persoanele care nemijlocit au pătruns în ocolul din gospodăria acestora de unde au sustras oile, paguba cauzată ca urmare a sustragerii a 14 oi este considerabilă pentru bugetul familiei sale. În ședința de judecată partea vătămată 5 Filipciuc Larisa a menționat că prejudiciul cauzat ca urmare a furtului ovinelor i-a fost restituit. Mai mult, procurorul a indicat că, instanța de judecată neîntemeiat a concluzionat că în acțiunile lui Cernega Ion lipsesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. a) Cod penal, munca forțată. Procurorul a susținut că, sentința este ilegală și în partea ce ține de achitarea lui Veveriță Dmitri de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece în motivare, instanța de judecată a reiterat că cânepa în grădina gospodăriei lui Veveriță Dmitri creștea sălbatec, Veveriță Dmitri nu întreprins careva acțiuni în vederea realizării laturii obiective a infracțiunii date ce ține de circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică semănatul sau cultivarea, prelucrarea, extragerea, păstrarea ilegală a plantelor care conțin substanței narcotice. Totodată, instanța a pus la baza sentinței declarațiile inculpatului care a menționat că, cânepa creștea singură în grădină și că nu cunoștea despre capacul de polimer depistat de către colaboratorii de politie într-un sertar și despre pachetul cu iarbă uscată, mărunțită, depistat de către colaboratorii de poliție sub saltea, în odaia în care dormea mătușa acestuia, de asemenea că în casa dată au avut acces mai multe persoane. 3.1. Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, a declarat apel inculpatul Cernega Ion prin care a solicitat casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei hotărâri prin care acesta să fie achitat de învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 276 alin. (1) Cod penal. Astfel, inculpatul a indicat că, sentința în partea condamnării în baza art. 276 alin. (1) Cod penal este ilegală, deoarece, ultimul nu a falsificat prin ștergere, înlocuire sau modificare a seriei, numărului de identificare ale șasiului, caroseriei sau motorului auto, deoarece schimbând partea din fișă nu a realizat că pe verso sunt scrise careva date. Totodată, automobilul dat nu a fost stopat în cadrul circulației, dar a fost ridicat din curtea casei, în timpul percheziției când organul de urmărire penală căuta oile furate și alte obiecte interzise în circulație pe teritoriul Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, a fost respins apelul declarat de către inculpatul Cernega Ion ca fiind depus peste termen, admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea achitării inculpatului Veveriță Dmitri de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și a pronunțat o hotărâre după cum urmează: 6 Veveriță Dmitri a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. ( 4) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi, i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea ce ține de domeniul farmaceuticii și medicinală pe un termen de 2 ani. În rest, instanța de apel a menținut sentința. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel cu referire la apelul inculpatului Cernega Ion a constatat că, inculpatul Cernega Ion a participat la judecarea cauzei, cât și a fost prezent la pronunțarea integrală a sentinței (f.d. 213, Vol. IV), sentința integrală fiindu-i înmânată la 20.01.2016, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d. 242, vol. IV). Potrivit prevederilor art. 403 Cod de procedură penală, instanța de apel este în drept să soluționeze repunerea în termen a apelului declarat după expirarea termenului prevăzut de lege, dar, cu condiția, să constate că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate. Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Cernega Ion a declarat apel la 04.04.2016, după expirarea termenului legal de 15 zile, mai mult, în conținutul apelului inculpatului nu sunt invocate motive întemeiate de întârziere a termenului de depunere a apelului. Cât privește apelul procurorului, instanța de apel a constatat că, Veveriță Dmitri, înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a semănat, a cultivat, a extras, a prelucrat, a păstrat substanței narcotice în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare, în următoarele circumstanțe: la 13 mai 2015, ora 07:20, în baza ordonanței organului de urmărire penală din 05.05.2015 și încheierii Judecătorului de instrucție al Judecătoriei Cimișlia din 07 mai 2015, privind autorizarea percheziției la domiciliul pe cauza penală nr.2015400125, a fost efectuată percheziția la domiciliu cet. Veveriță Dmitri, situat în s. XXXXXXX r-nul XXXXXX, în rezultatul căreia, în grădina gospodăriei lui Veveriță Dmitri, au fost depistate și ridicate 99 plante verzi, care, conform raportului de expertiză chimică nr.5125 din 20.05.2015, reprezintă plante de canabis, care se atribuie substanțelor narcotice, de asemenea, a fost depistat și ridicat un capac din polimer, de culoare verde, cu depuneri de substanță de culoare brună pe suprafața capacului, care, potrivit raportului de expertiză nr.5125 din 20 mai 2015, reprezintă rășină din canabis, în cantitate de 0,019 gr, care se atribuie la substanțe narcotice, și în odaia ce servește dormitor din casa de locuit a cet. Veveriță Dmitri a fost depistat un pachet de hârtie cu masă vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, care conform raportului de expertiză nr.5125 din 20 mai 2015 7 reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuana uscată) fiind de 8,175 gr. Instanța de apel a indicat că, deși inculpatul nu și-a recunoscut vina în cele imputate, apreciind declarațiile acestuia prin prisma prevederilor art. 100-101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, utilității, veridicității și coroborării cu celelalte probe administrate în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, instanța de apel le-a dat o apreciere critică. Mai mult, instanța de apel a susținut că, declarațiile inculpatului Veveriță Dmitri pe acest episod nu numai că nu coroborează cu faptele și împrejurările dovedite prin alte mijloace de probă, dar sunt combătute prin: - declarațiile martorilor Plămădeală Mihail și Gușilic Victor; - procesul verbal de percheziție la domiciliul cet. Veveriță Dmitri din 13.05.2015 (f.d. 76-89 vol. II); - raportul de expertiză nr.5125 din 20 mai 2015 (f.d. 139 vol. II); - proces-verbal de examinare suplimentară la fața locului (domiciliul lui Veveriță Dmitri) ( f.d. 224-225 vol. II). Instanța de apel a indicat ca fiind nefondată concluzia primei instanțe precum că, nu au fost prezentate probe pertinente și concludente prin care s-ar putea dovedi semănatul, cultivatul, prelucrarea sau utilizarea unor asemenea plante de către Veveriță Dmitri. Or, conform procesului-verbal de examinare la fața locului menționat și tabelul fotografic se vede că plantele de cânepă, mai ales cele care creșteau în grădină, printre culturile agricole erau îngrijite. Vinovăția inculpatului rezultă și din declarațiile martorului Plămădeală Mihai care a declarat că, a văzut în grădină că Veveriță Dmitri peste tot creștea iarbă verde de vreo 30 cm înălțime, iar în vie a văzut că creștea mac care era înflorit. Veveriță Dmitri spunea că a stropit iarba cu erbicide. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor Summan G., Veveriță I., de vreme ce sunt rude cu inculpatul și urmăresc scopul evitării răspunderii penale a inculpatului. Nici declarațiile martorului Curcă Ion potrivit cărora, la rugămintea lui Veveriță Dmitri, i-a dat ultimului o soluție pentru a stropi în grădina, deoarece, creștea iarbă. Această soluție usucă iarba și i-a dat-o lui Veveriță Dmitri în vara anului acesta înainte de a fi reținut, instanța de apel nu le-a luat în vederea achitării inculpatului pe acest capăt de acuzare, de vreme ce aceste declarații sunt în contradicție cu declarațiile martorului Plămădeală Mihai care a declarat că, a văzut în grădină că 8 Veveriță Dmitri peste tot creștea iarbă verde de vreo 30 cm. înălțime, iar în vie a văzut că creștea mac care era înflorit. Astfel, nu poate fi acceptată achitarea inculpatului Veveriță Dmitri de vreme ce probele prezentate de către procuror, inclusiv martorii interogați într-un proces public și sub jurământ, avertizați fiind conform art. 312 Codul penal, pentru prezentarea cu bună știință a declarațiilor mincinoase, confirmă pe deplin și fără ambiguități vinovăția acestuia, iar raționamentele aduse în sprijinul acestor afirmații au un scop de a evita răspunderea penală a inculpatului. Cât privește numirea pedepsei inculpatului Veveriță Dmitri, instanța de apel reiterează prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) Cod penal conform căruia, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Totodată, instanța de apel a indicat că, elementele legate de fapta comisă și de persoana inculpatului Veveriță Dmitri au fost pe deplin valorificate în procesul de individualizare a sancțiunii penale stabilite, luând în considerație gradul pericolului social al infracțiunii comise: că infracțiunea imputată inculpaților este gravă comisă cu intenție, de personalitatea inculpatului care nu a recunoscut vinovăția pentru fapta comisă, la locul de trai se caracterizează negativ, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior a fost judecat, săvârșind prezenta infracțiune fiind în stare de recidivă, de lipsa circumstanțelor atenuante. Ținând cont de circumstanțele cauzei enunțate, de persoana inculpatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, se apreciază că scopul pedepsei, poate fi atins prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, sub formă de închisoare în cuantumul prevăzut de sancțiunea normei încriminate, cu privarea de dreptul de a exercita activitatea ce ține de domeniul farmaceuticii și medicinală. Cu referire la acțiunile inculpatului Cernega Ion, instanța de apel a conchis că soluția instanței de fond este una corectă, semnificând unitatea de vedere dintre instanța de fond și cea de apel în evaluarea și interpretarea probelor. Inculpatul Cernega Ion, fiind audiat în cadrul ședinței instanței de apel, a susținut declarațiile din prima instanță potrivit cărora, vina în comiterea 9 infracțiunilor incriminate a recunoscut-o parțial și, referitor la învinuirea adusă în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, privind sustragerea a 4 oi de la Cujbă Leonid a declarat că anterior, i-a dat lui Cujbă Leonid doi câini și două roți, cu condiția că ultimul o să-i plătească. Peste o perioadă de timp Cujbă Leonid i-a spus că nu are bani, însă poate să-i dea oile cu condiția că când va veni soția de peste hotare să vadă că oile sunt acasă. Într-o zi a mers la Cujbă Leonid acasă, însă văzând că acesta nu a fost de găsit, supărându-se, a luat cele 4 oi la el acasă și peste câteva zile oile le-a vândut în s. Gradiște lui Durlescu Valeriu cu 2 000 lei. Partea vătămată Cujbă Leonid, a declarat că nu are nici o datorie față de Cernega Ion, mai mult acesta a indicat că, la 24.12.2014, aproximativ pe la orele 15:00, s-a dus la vecinul său să-i ajute să ducă niște grâu la moară. Întorcându-se acasă a văzut că gardul era smuls și ovinele lipseau. Consideră că ovinele au fost încărcate în mașină, deoarece, lângă gard a văzut urmele de la șine. Cunoaște că ovinele au fost sustrase de către Cernega Ion, deoarece ovinele au fost găsite de către poliție și restituite proprietarului, i-ar persoana de la care au fost ridicate ovinele a comunicat că acestea i-au fost vândute de către Cernega Ion. În privința lui Veveriță Dmitri nu are nici o pretenție deoarece consideră că acesta nu are atribuție la furtul oilor. Pentru partea vătămată prejudiciul este unul considerabil. Declarațiile martorului Durlescu Valeriu potrivit cărora, în iarna anului 2014- 2015, a cumpărat de la Cernega Ion 18 ovine, prima dată 4 ovine și a doua oară 14 ovine. Pe 4 ovine a achitat 2 000 lei, iar pe cele 14 ovine trebuia să achite 8 000 lei, însă a achitat numai 4 000 lei. Cealaltă sumă urma să o achite mai târziu. Peste aproximativ 3-4 luni, la stână a venit sectoristul și un cioban, au ales oile pe care le-a adus Cernega Ion și le-au luat. Din probele administrate acțiunile inculpatului Cernega Ion , în cazul comiterii de către acesta, la 23 decembrie 2014, a furtului prin pătrundere în încăpere a 4 ovine de la Cujbă Leonid, corect au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal după indicii furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvârșit prin pătrundere în încăpere sau alt loc pentru depozitare cu cauzarea părții vătămate a unei daune considerabile. La finalul cercetări judecătorești Cujbă Leonid a renunțat de la acțiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal față de Cernega Ion și a solicitat încetarea urmăririi penale în privința lui Cernega Ion și Veveriță Dmitri. Cu referire la acțiunile inculpatului Cernega Ion privind furtul de la Filipciuc Ion, săvârșit de un grup criminal organizat, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată soluția instanței de recalificare a acțiunilor lui Cernega Ion pe episodul ce 10 ține de furtul din 07 spre 08 februarie a 14 oi din gospodăria lui Filipciuc Ion de la art. 186 alin. (3) Cod penal, la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, după indicii - furtul săvârșit prin pătrundere în încăpere cu cauzarea părții vătămate a unei daune considerabile. Pe acest episod Cernega Ion a declarat că, într-o seară se afla la discoteca din sat, în acel timp din spusele cuiva a auzit că, la marginea satului se aflau niște oi. A plecat, a luat oile și le-a dus la el acasă. Peste ceva timp a vândut oile în s. Gradiște cu 8 000 lei, 4 000 lei a primit îndată, iar 4 000 lei urma să le primească peste ceva timp. Oile de la Filipciuc Ion le-a furat singur, Veveriță Dmitri nu are absolut nici o implicare în aceste evenimente. Vinovăția inculpatului Cernega Ion în săvârșirea furtului din 07 spre 08 februarie a 14 oi din gospodăria lui Filipciuc Ion este demonstrară prin: - declarațiile părții vătămate Filipciuc Larisa; - declarațiile martorilor Durlescu Valeriu, Haruța Vasile; - raportul OUP al SUP al IP Cimișlia Leancă G.nr.111 din 09.02.2012 (f.d.104 vol. I); - CFL din 08.02.2015. Tabel fotografic (f.d. 106-107 vol. I); - recipisa cet. Filipciuc Larisa din 13.05.2015 precum că i-au fost întoarse 12 oi și 4 cârlani (f.d. 128 vol. I); - raportul șefului SPC al SIL al IP Cimișlia din 03.05.2015 privind examinarea informației GSM S.A. ,,Orange” privind numerele de intrare și ieșire ale numărului de telefon mobil, 060431877 care aparține abonatului S.A. „Orange” Cernega Ion pe perioada: 27.04.2014-27.04.2015 (f.d.81 vol. I); - extras din informația referitor la apelurile de intrare-ieșire ale abonatului S.A. „Orange” Cernega Ion pe perioada 27.04.2014 (f.d.24-80 vol. I; 165-191 vol. III); - procesul verbal din 07 martie 2015 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații și 2 stenograme-audio anexă a convorbirilor telefonice petrecute abonatul S.A. „Orange'’ Cernega Ion și abonatul S.A .„Moldcell” Durlescu Valeriu la 20.02.2015 și între abonatul S.A. „Orange” Cernega Ion și abonatul S.A. „Orange” Veveriță Dmitri la 24.02.2015 (f.d.25-27 vol. I); - procesul verbal din 06.03.2015 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații și 3 stenograme-audio anexă a convorbirilor telefonice petrecute abonatul S.A. „Orange” Cernega Ion și abonatul S.A. „Orange'’ Veveriță Dmitri la 01 martie 2015. orele 09:30; abonatul S.A. „Orange” Cernega Ion și abonatul S.A. „Moldcell” Durlescu Valeriu la 01.03.2015 și între abonatul S.A. ,,Orange” Cernega Ion și abonatul S.A. „Orange” Veveriță Dmitri la 01.03.2015 orele 11:19 (f.d.29-32 vol. II); 11 - procesul verbal din 25.03.2015 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații și o stenogramă-audio anexă a convorbirilor telefonice petrecute abonatul S.A. „Orange” Cernega Ion și abonatul S.A. „Orange” Savastru Eduard la 22.03.2015 (f.d.34-36 vol. II): - procesul verbal din 21 aprilie 2015 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații și 3 stenograme-audio anexă a convorbirilor telefonice petrecute abonatul S.A. „Orange” Cernega Ion și abonatul S.A. „Orange” Munteanu Traian la 12.04.2015, ora 10:02 min; ulterior la ora 12:30 min; între abonatul S.A. „Orange” Cernega Ion și abonatul S A. „Moldtelecom'’ Curcă Vasile la ora 09:44 (f.d.38- 41 vol. II); - proces verbal de percheziție la domiciliul cet. Durlescu Valeriu din 13.05.2015; Tabel fotografic (f.d. 110-114 vol. II). Altfel, instanța de apel a conchis că, din probele enunțate cu certitudine rezultă vina inculpatului Cernega Ion în comiterea la 07 spre 08 februarie a furtului a 14 oi din gospodăria locuitorului Filipciuc Ion și nici de cum nu a fost probată săvârșirea furtului de către un grup criminal organizat de persoane, după cum insistă acuzarea. Conform art. 46 Cod penal, prin grup organizat de persoane se înțelege o reuniune stabilă de persoane care sau organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Grupul criminal organizat se caracterizează prin stabilirea reuniunii, prin prezența în componentă a unui conducător, prin elaborarea prealabilă a planurilor, prin repartizarea obligatorie a rolurilor, prin săvârșirea mai multor infracțiuni (în cazul săvârșirii unei singure infracțiuni - pregătirea minuțioasă a acesteia), prin asigurarea tehnică a grupului etc. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, acuzarea nu a prezentat nici o probă ce ar indica direct la implicarea altor persoane în săvârșirea acestui furt, nefiind făcută proba nici unuia, dintre elementele, ce ar fi putut indica la prezența unui grup criminal organizat și la săvârșirea de către acesta a infracțiunii date. Mai mult, instanța de apel a menționat că, partea vătămată Filipciuc Larisa a înaintat o cerere prin care a solicitat încetarea urmăririi penale în privința lui Cernega Ion și Veveriță Dmitri și a renunțat la acțiunea civilă înaintată în procesul penal față de Cernega Ion. Motiv pentru care, instanța de apel a conchis că, soluția primei instanțe de recalificare a acțiunilor lui Cernega Ion pe episodul ce ține de furtul săvârșit la 07 spre 08 februarie a 14 oi de din gospodăria lui Filipciuc Ion de la art. 186 alin. (3) în art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, este una corectă. Cu referire la învinuirea inculpatului Cernega Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal, privind forțarea lui Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia de a munci la stâna de oi, inculpatul Cernega Ion a declarat că, în anul 2014, 12 a fost telefonat de către Pavlenco Vladimir din s. Pervomaisc, acesta spunându-i că sunt două persoane, Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia, care vor să lucreze la el la stână, spunându-i să vină să le ia. El a fost și a luat aceste persoane, au convenit în privința salarizării, apoi le-a dus la stână unde au lucrat toată iarna. Ei au cerut un salariul mare, însă până la urmă s- au înțeles cu 1 000 lei pe lună și cu hrana stăpânului. Aceste persoane au lucrat până la paște, apoi s-au certat puțin din cauza faptului că un câine a mâncat un cârlan. Acest fapt a dus la apariția conflictului și Frunză Simion l-a apucat de gât, iar, inculpatul l-a împins și l-a lovit cu teul în regiunea capului. În prima zi când a venit la lucru Frunză Simion i-a transmis buletinul de identitate, spunându-i să-l păstreze la Cernega Ion, deoarece îi era frică că îl poate pierde. După conflict, Frunză Simion a cerut buletinul său de identitate, Cernega Ion i-a spus să meargă să numere oile, deoarece, când i-a angajat la lucru și le-a dat oile în primire acestea au fost numărate, însă Frunză Simion a refuzat și a plecat în s. XXXXXXX. După puțin timp Frunză Simion s-a întors la stână, s-au împăcat, fiind de acord să lucreze mai departe. Deoarece, Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia trebuiau să se ducă la o înmormântare în s. Gura Galbenei, la cererea lui Frunză Simion, Cernega Ion le-a dat 1 200 lei, după care Frunză Simion împreună cu concubina sa Bîrnaz Anastasia, au plecat în s. Gura Galbenei. A doua zi Cernega Ion i-a sunat pe Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia și i-a întrebat dacă se întorc la stână pentru a lucra mai departe, însă Bîrnaz Anastasia i-a răspuns că vor veni să se clarifice de ce l-a bătut pe Frunză Simion. În acea seară ultimii nu au mai venit la lucru, de aceia Cernega Ion a mers în s. Gura Galbenei, la casa cet. Griștiuc Valentina, știind că Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia se aflau acolo. A rugat pe Streliciuc Valentina să-i cheme, a vorbit cu ei, au plecat împreună la benzinărie unde au consumat bere, după care s-au întors înapoi în s. Gura Galbenei. Tot în acea zi i-a dat concubinei lui Frunză Simion, Bîrnaz Anastasia bani pentru a perfecta un certificat. Nu i-a forțat să lucreze pentru el nu i- a obligat niciodată să rămână la el la lucru, au avut o înțelegere pe care el a respectat- o. Salariul pe lunile aprilie și mai nu a avut posibilitatea să le achite în termen, deoarece, a fost arestat. La moment a achitat salariul asupra căruia au convenit. Instanța de apel a indicat că, în calitate de probe administrate la faza de urmărire penală și cercetate în ședința instanței de fond de către procuror, dar și suplimentar în apel, se relevă următoarele: - declarațiile părților vătămate Frunze Simion și Bîrnaz Anastasia; 13 - declarațiile martorilor Dolga Ilie, Strelciuc Valentina; - raport de expertiză medico legală nr.116 D din 24.06.2015 în privința lui Frunză Simion (f.d.170 vol. II); - proces verbal de cercetare la fața locului. Tabel fotografic (stâna de oi) din 20.05.2015 (f.d. 176-181 vol. II); - proces verbal de cercetare a obiectului (a sapei) din 27 iunie 2015 (f.d. 182 vol. II). Fiecare probă a fost apreciată din punct de vedere al pertinenții, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, astfel concluziile instanței cu privire la achitarea inculpatului Cernega Ion sunt formate în urma cercetării și examinării probelor prezentate de părți, în cumul, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Instanța de apel a susținut poziția instanței de fond și a menționat că, procurorul nu a prezentat probe pertinente care să arate la temeinicia acuzațiilor aduse privind obligarea a lui Frunze și Bîrnaz la muncă forțată de către inculpatul Cernega Ion. Apreciind declarațiile inculpatului din punct de vedere al pertinenții și concludenții, instanță de apel a conchis că, ele se coroborează cu alte mijloace de probă, cercetare în cadrul ședinței instanței de fond și de apel. Astfel, declarațiile inculpatului Cernega Ion pe acest capăt de acuzare nu sunt doar afirmații or, declarațiile inculpatului sunt confirmate de către declarațiile părții vătămate Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia care au indicat că în toamna anului 2014 s-au adresat la colaboratorul de poliție, cu numele Pavlenco Vladimir, întrebându-l dacă nu poate să-i angajeze în calitate de ciobani. Instanța de apel a menționat că, art. 168 Cod penal prevede răspundere pentru forțarea unei persoane să presteze o muncă împotriva dorinței sale, pentru ținerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii, pentru obținerea muncii sau a serviciilor prin înșelăciune, constrângere, violență sau amenințare cu violență. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute respective se exprimă prin fapta prejudiciabilă constând în acțiune. Aceasta se prezintă sub următoarele trei modalități cu caracter alternativ: 1) forțarea unei persoane să presteze muncă împotriva dorinței sale; 2) ținerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii; 3) obținerea muncii sau a serviciilor prin înșelăciune, constrânge, violență sau amenințare cu violența. Raportând cele enunțate la caz, instanță de apel a constatat că în speță lipsește componența de infracțiune - muncă forțată în privința lui Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia. 14 Or, din probele examinate se constată cu certitudine că, Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia în rezultatul dorinței de a se angaja la lucru, au discutat despre acest fapt cu mai multe persoane. În urma căutărilor, aflându-se în s. Ialpujeni r-nul Cimișlia au fost direcționați către Cernega Ion. Au negociat condițiile de muncă și condițiile salarizării. Au prestat muncile conform înțelegerii și au fost salarizați conform înțelegerii. Aveau posibilitatea de a părăsi liber locul de muncă, așa precum au făcut de câteva ori. S-au întors la muncă benevol, după conflicte, în urma rugăminților lui Cernega Ion, fapt confirmat și de martorul Streliciuc Valentina, și nu în urma amenințărilor sau violenței. Buletinul de identitate a fost transmis pentru păstrare la Cernega Ion de către însăși Frunză Simion care se temea că-l putea pierde. Totodată, instanța de apel a menționat că, procurorul a indicat că, declarațiile părților vătămate Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia din cadrul urmării penale sunt veridice, iar cele din instanța de fond să fie apreciate critic, deoarece au fost influențate de către inculpat să facă declarații în favoarea acestuia prin promisiuni de a le achita banii pentru munca efectuată. Mai mult, instanța de apel a indicat că, declarațiile părților vătămate Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia din instanța de fond, instanța de apel nu are temei de a nu le da credibilitate, deoarece aceste declarații au fost făcute sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal, coroborează și se completează prin ansamblul de probe cercetate în ședința instanței de fond și cea de apel. Instanța de apel a conchis că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii încriminate lui Cernega Ion, motiv pentru care acesta întemeiat a fost achitat pe episodul privind obligarea lui Frunză Simion și Bîrnaz Anastasia de a munci la stâna de oi, soluție pe care instanța de apel o menține. Cu referire la acțiunile incriminate lui Veveriță Dmitri privind săvârșirea furtului de la Filipciuc Ion, în grup organizat, instanța de apel a indicat că, procurorul nu a prezentat probe pertinente care să arate la temeinicia acuzațiilor aduse și în această parte sentința instanței de fond fiind una întemeiată. Versiunea inculpatului Veveriță Dmitri că nu a participat la furtul de oi de la Filipciuc Larisa nu a fost combătută de către acuzare prin probe concludente și pertinente. Faptul că nu a participat la furtul de oi de la Filipciuc Larisa este susținut și de către inculpatul Cernega Ion care a menționat că de unul singur a furat oile de la Filipciuc Larisa, Veveriță Dmitri nu are nici o implicare în aceste evenimente, însăși din declarațiile părții vătămate Filipciuc Larisa și a martorului Durlescu Valeriu nu rezultă faptul participării inculpatului Veveriță Dmitri la furtul de oi de la Filipciuc 15 Larisa, aceste declarații nu conțin date care ar indica la vinovăția lui Veveriță Dmitri în comiterea infracțiunii. Interceptările telefonice, la care face trimiterea acuzarea în apel în demonstrarea participării lui Veveriță Dmitri la furtul de oi de la Filipciuc Larisa, confirmă faptul că Veveriță Dmitri ar fi cerut mijloace financiare de la Cernega Ion, dar acest fapt nu indică că acesta a participat la furtul de oi de la Filipciuc Larisa, cu atât mai mult din aceste descifrări telefonice nu rezultă săvârșirea furtului de un grup criminal organizat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procuror și avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Veveriță Dmitri. 5.1. Procurorul declară recurs ordinar în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei contestate cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță într-un alt complet de judecată. Procurorul contestă decizia în partea achitării inculpatului Cernega Ion de învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) Cod penal, în partea recalificării acțiunilor lui Cernega Ion din art. 186 alin. (3) lit. b) în art. 186 alin. (2) Cod penal și în partea achitării inculpatului Veveriță Dmitri de învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal. În motivarea recursului declarat, recurentul indică că, decizia instanței de apel este ilegală, deoarece nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel de către procuror și faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită. Totodată, recurentul susține că, instanța de apel a admis erorile procesuale comise de către prima instanță și anume: - la calificarea acțiunilor inculpatului Cernega Ion și achitarea lui Veveriță Dmitri pentru sustragerea ovinelor de la Filipciuc Ion, instanțele în mod greșit au constatat acea faptă incriminată inculpaților, deoarece în partea descriptivă a sentinței (și prin faptul că nu a fost casată în această parte instanța de apel a admis această eroare) se indică că, în legătură, cu acest fapt instanța consideră necesar de a recalifica acțiunile lui Cernega Ion pe episodul ce ține de furtul din 07 spre 08 februarie 2015 a 14 oi din gospodăria lui Filipciuc Ion de la art. 187 alin. (3) Cod penal, la art. 186 alin. (2) Cod penal după indicii - furtul săvârșit prin pătrundere în încăpere cu cauzarea părții vătămate a unei daune considerabile, or, conform actului de învinuire lui Cernega Ion nu i-a fost incriminată fapta prevăzută de art. 187 alin (3) Cod penal, adică nu i- a fost incriminată săvârșirea sustragerii în mod deschis; - în dispozitivul sentinței (eroare menținută de către instanța de apel) instanța califică această faptă în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, fără însă a indica și acele „litere”. 16 - în dispozitivul sentinței a dispus achitarea lui Veveriță Dmitri de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) Cod penal, fără a ține cont de faptul că acestuia i-a fost incriminată fapta prevăzută de art. 186 alin. (3). lit. b) Cod penal. - a calificat acțiunile lui Cernega Ion fără însă a constata fapta ultimului în această parte. Mai mult procurorul menționează dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel. 5.1. Avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Veveriță Dmitri își întemeiază recursul conform art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei contestate cu menținerea sentinței prin care inculpatul Veveriță Dmitri a fost achitat. În motivarea recursului avocatul indică că, decizia instanței de apel este bazată pe aprecieri greșite și anume, instanța de apel incorect a indicat că canabisul este plantă, deoarece acesta face parte din categoria substanțelor narcotice. Mai mult, instanța de apel a utilizat formulări generale, neclare și contradictorii, admițând în cazul dat o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței. Totodată, recurentul susține că, instanța de apel contrara prevederilor legale și- a motivat soluția de condamnare a inculpatului Veveriță Dmitri pe aceleași mijloace de probe în baza cărora prima instanță l-a achitat pe ultimul, fără a administra probe suplimentare. Recurentul conchide că, instanța de apel a ignorat prevederile art. 65 alin. (1) Cod penal, potrivit căruia privarea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate constă în interzicerea de a ocupa o funcție sau a exercita o activitate de natura acelei de care s-a folosit condamnatul la săvârșirea infracțiunii, deoarece acesta nu era angajat în câmpul muncii.

Verificând argumentele invocate de procuror și avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Veveriță Dmitri, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea recursurilor ordinare, reieșind din următoarele considerente. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror, Colegiul penal constată că argumentele recurentului vizează aprecierea de către instanța de apel a probelor, critici pe care instanța de recurs le consideră neîntemeiate, din următoarele considerente. Astfel, examinând motivele invocate de recurent, Colegiul penal menționează că critica aprecierii probelor, care în mod implicit presupune o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate constitui temei pentru a interveni în soluția adoptată de către instanța de apel, în sensul casării deciziei atacate, or reaprecierea probelor nu 17 constituie temei pentru recurs, nefiind prevăzută în conținutul art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs. Cu referire la temeiul pentru recurs, prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de recurent și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece în mod nemijlocit vizează aprecierea probelor de către instanță, critici pe care instanța de recurs, după cum s-a menționat anterior, le consideră de jure inadmisibile. Cu referire la temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, invocat în cererea depusă, Colegiul penal îl apreciază la fel ca fiind neîntemeiat, or este invocat în mod similar cu privire la critica aprecierii probelor. Mai mult, Colegiul penal respinge argumentele procurorului care indică că instanța de apel a admis erorile procesuale comise de către prima instanță făcând trimitere la recalificările acțiunilor inculpatului Cernega Ion și achitarea lui Veveriță Dmitri pentru sustragerea din 07-08 februarie 2015 a ovinelor din gospodăria lui Filipciuc Ion de la art. 187 alin. (3) Cod penal la art. 186 alin. (2) Cod penal, or conform actului de învinuire lui Cernega Ion nu i-a fost incriminată fapta prevăzută de art. 187 alin (3) Cod penal. Așadar, Colegiul penal statuează că, nu constituie o eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea hotărârii atacate, dar constituie niște erori tehnice neesențiale, ce nu schimbă sau periclitează corectitudinea soluției adoptate prin hotărâre. Totodată, instanța de recurs susține că asemenea cazuri nu sunt prevăzute ca temeiuri de recurs de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, or în cazul constatării cărora erori materiale în cuprinsul unui act procedural, acestea pot fi corectate prin procedura prevăzută de art. 248-250 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal ține să remarce faptul că, argumentele procurorului țin de erori tehnice neesențiale, mai mult acestea nu schimbă în fond situație, deoarece pe episoadele respective părțile s-au împăcat. Cu referire la argumentul procurorului precum că, instanța de apel a calificat acțiunile infracționale ale inculpatului Cernega Ion fără a constata fapta, Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat, deoarece instanța de apel a casat sentința numai în partea achitării inculpatului Veveriță Dmitri, iar în partea condamnării inculpatului Cernega Ion, instanța de apel a menținut sentința. Din aceste considerente, Colegiul penal consideră că recursul declarat de către procuror este inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat. 18 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Veveriță Dmitri, Colegiul penal indică că potrivit textului recursului declarat se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - când instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate, motivându-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie). Totodată, se reține că recurentul indică temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, indicând că instanța de apel a menționat greșit că canabisul este o plantă de cânepă, dar de fapt aceasta este o substanță narcotică. Astfel, Colegiul penal consideră acest argument ca fiind neîntemeiat, deoarece calificarea acțiunilor infracționale comise de către inculpat corect au fost încadrate de către instanța de apel în art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal prevede - în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare - fie a semănatului sau cultivării ilegale a plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope, a prelucrării sau utilizării o astfel de plante, fie a producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor. Or, substanțele psihoactive ale canabisul sunt extrase din florile uscate și frunzele soiurilor selecționate pentru a produce cantități mari de THC (Δ9- tetrahidrocannabinol). Iar argumentul avocatului precum că, conform Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23.01.2006 aceasta nu este o plantă ci o substanță narcotică, este neîntemeiat deoarece conform acestei hotărâri substanță narcotică se consideră, rășina de canabis, ulei de canabis sau hașiș, marijuană uscată, verde, adică această plantă conține substanță narcotică. Mai mult, Colegiul penal respinge argumentul apărării precum că, instanța de apel incorect în condamnarea inculpatului a indicat că acesta a extras, prelucrat și a păstrat substanțe narcotice în proporții deosebit de mari și anume rășină de canabis 19 0,019 gr. și marijuană uscată în cantitate de 8,175 gr., deoarece conform hotărârii menționate acestea nu constituie proporții deosebit de mari. Astfel, Colegiul penal menționează că, conform actului de învinuire inculpatului i se încriminează nu numai faptul că în urma percheziției la domiciliul acestuia au fost depistate rășină de canabis 0,019 gr. și marijuană uscată în cantitate de 8,175 gr., dar și 99 de plante verzi care conform raportului de expertiză chimică nr. 5125 din 20.05.2015, reprezintă plante de canabis. Așadar, în acord cu art. 1341 alin. (4) și (5) Cod penal, proporțiile deosebit de mari ale plantelor care conțin substanțe narcotice sau psihotrope sunt determinate de Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, care indică că proporții deosebit de mari se folosește la caracterizarea parametrilor numerici. Deci, în cazul respectiv de cultivare a cânepei, proporțiile deosebit de mari se referă la un număr de cel puțin 51 plante, or de la inculpat au fost ridicate 99 de plante. Cât privește argumentul apărării precum că, după achitarea inculpatului dispusă de prima instanță, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare având în vedere aceleași mijloace de probe, Colegiul penal îl va respinge ca fiind nefondat, deoarece instanța de apel dând o nouă apreciere probelor administrate în respectiva cauză penală (audiind pe viu inculpatul, martorii în cumul cu celelalte probe) corect a constatat vinovăția inculpatului de comiterea faptei imputate. Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că, instanța de apel incorect a aplicat pedeapsa complimentară prevăzute de art. 217 alin. (4) Cod penal, care constă în privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Astfel, Colegiul penal statuează că, potrivit art. 384 din Codul de procedură penală, sentința se adoptă în numele legii. Din coroborarea acestui articol cu art. 394 din Cod, rezultă că temeiurile motivării sentinței trebuie să se regăsească în lege. Concluziile sunt întărite de consacrarea principiului legalității în această lege procesuală. Mai mult, art. 5 alin. (1) din Legea privind organizarea judecătorească prevede că justiția se înfăptuiește în strictă conformitate cu legislația. Deci, instanța de apel legal s-a condus de prevederile art. 217 alin. (4) Cod penal, care în partea sancțiunii pe lângă pedeapsa principală prevede și una complimentară. Colegiul penal constată că erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit, acțiunilor săvârșite de către inculpați, li s-au dat o apreciere și încadrare juridică corectă, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea judecătorească nu s-au stabilit. 20 Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursurilor declarate de către procuror și avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Veveriță Dmitri pe motiv că acestea sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și avocatul Holban Vladimir în numele inculpatului Veveriță Dmitri, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 decembrie 2016, în cauza penală în privința lui Cernega Ion XXXXXX și Veveriță Dmitri XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 15 martie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 21