1ra-361/17 — art. 188 alin.2 lit. b,d CP

Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 12 iulie 2016, a fost respinsă cererea de revizuire înaintată de condamnatul Caraman Pavel și dispunerea rejudecării cauzei penale de învinuire a sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 22 aprilie 2015, Caraman Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la 9 (nouă) ani închisoare. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2015, sentința sus menționată a fost menținută fără modificări. La 15 iunie 2016 în instanța de judecată a parvenit cerere de revizuire, înaintată de condamnatul Caraman Pavel privind revizuirea și dispunerea rejudecării cauzei penale de învinuire a sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, în perioada urmăririi penale și judecării cauzei s-a aflat în arest preventiv de la 15 septembrie 2014 până la 7 mai 2015, mai mult de 7 luni, măsura preventivă fiindu-i prelungită de două ori a câte 90 de zile calendaristice în baza art. 186 alin. (5) și (9) Cod de procedură penală, contrar prevederilor art. 25 alin. (4) din Constituția RM, din care motiv solicită inițierea reexaminării dosarului penal în ordine de revizuire. 1

Împotriva sentinței Judecătoriei Nisporeni din 12 iulie 2016 a declarat apel condamnatul Caraman Pavel care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de revizuire a cauzei penale. În motivarea cerințelor a invocat că au fost aplicate prevederile art. 186 alin. (5), (9) Cod de procedură penală care au fost declarate neconstituționale. De asemenea, în privința sa nu au fost aplicate prevederile art. 186 alin. (11), 175 alin. (9), 175/1 alin. (1), 303 alin. (1) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, s-a dispus admiterea apelului declarat, casarea parțială a sentinței, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează: Cererea de revizuire înaintată de condamnatul Caraman Pavel privind revizuirea și dispunerea rejudecării cauzei penale de învinuirea sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. lit. b), d) Cod penal, se respinge ca fiind nefondată. 4.1. Judecând apelul, instanța de apel a constatat că prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 22 aprilie 2015, Caraman Pavel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de 9 (nouă) ani închisoare, în penitenciar de tip închis. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2015 s-a respins ca nefondat, apelul avocatului Doina Guțanu în numele inculpatului Caraman Pavel și s-a menținut sentința Judecătoriei Nisporeni din 22 aprilie 2015. Astfel, Colegiul a reținut că sentința Judecătoriei Nisporeni din 22 aprilie 2015 a devenit irevocabilă și executorie până la data de 23 februarie 2016, dată la care a fost pronunțată Hotărârea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a alineatelor (3), (5), (8) și (9) ale articolului 186 din Codul de procedură penală. Colegiul a respins argumentele condamnatului Caraman Pavel precum că s-a aflat în arest preventiv de la 15 septembrie 2014 până la 7 mai 2015, mai mult de 7 luni, măsura preventivă fiindu-i prelungită de două ori a câte 90 de zile calendaristice în baza art. 186 alin. (5) și (9) Cod de procedură penală, contrar prevederilor art. 25 alin. (4) din Constituția RM, or, efectele hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 23.02.2016 nu se extind asupra situației lui Caraman Pavel, care s-a aflat în arest și a fost condamnat până la pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale menționate supra. Cu referire la soluția instanței de fond, Colegiul a constatat că instanța de fond corect a concluzionat că cererea de revizuire înaintată de condamnat urma a fi respinsă, însă greșit a respins-o ca inadmisibilă, or, în virtutea art. 458, 459, 460 Cod de procedură penală, condamnatul Caraman Pavel era în drept să înainteze o cerere de revizuire a procesului penal.

Împotriva hotărârilor emise, recurs ordinar declară condamnatul Caraman Pavel, care fără a invoca vre-un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.(1) Cod 2 de procedură penală, solicită casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea sa și inițierea procedurii de revizuire a cauzei penale în privința sa. În susținerea recursului condamnatul menționează că la examinarea cauzei după învinuirea sa, instanța nu a ținut cont de Hotărârea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a alineatelor (3), (5), (8) și (9) ale articolului 186 din Codul de procedură penală și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 5.1. Procurorul a depus referință pe marginea recursului declarat în care a menționat că lipsesc temeiuri de casare a hotărârii contestate solicitând astfel dispunerea inadmisibilității acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Colegiul reține că condamnatul în recursul declarat nu invocă nici un temei pentru recurs din cele 16 prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, însă potrivit solicitării recurentului, Colegiul deduce că motivele acestuia se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în care se specifică că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, Colegiul o consideră ca neîntemeiată, or instanța de apel judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la respingerea ca nefondată a cererii de revizuire înaintată de condamnatul Caraman Pavel. Astfel, Colegiul stipulează că temeiul invocat de recurent, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, 3 la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, adoptând o decizie legală și întemeiată. În acest sens, Colegiul menționează că revizuirea este mijlocul procesual prin folosirea căruia sunt înlăturate erorile judiciare ce ar putea fi cuprinse în hotărârile penale irevocabile. Conform art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, revizuirea poate fi cerută în cazurile în care s-au stabilit alte circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat. Conform art. 462 alin.(4) Cod de procedură penală, instanța, în baza celor constatate, dispune, prin încheiere, admiterea cererii de revizuire sau, prin sentință, respingerea acesteia. Sentința privind respingerea cererii de revizuire parcurge aceiași cale de atac ca și sentințele de achitare, condamnare sau încetarea procesului. În baza cererii de apel declarate instanța de apel face o nouă judecată cu aprecierea probele din dosar, utilizându-se și posibilitatea administrării de probe noi și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar ne pronunțarea asupra acestora echivalează cu nesoluționarea fondului apelului. Stabilirea de circumstanțe noi semnifică probele propriu-zise, adică elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie de dovedit în calea de atac a revizuirii. Noi, trebuie să fie probele administrate în cadrul cercetării altor cauze și nu mijloacele de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza respectivă. Așadar, orice faptă, orice împrejurare dată în vileag după rămânerea irevocabilă a hotărârii penale constituie pentru justiția penală o descoperire, din moment ce nu a fost cunoscută instanței atunci când a pronunțat hotărârea atacată. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În speță se constată că Caraman Pavel prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 22.04.2015 a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare în penitenciar de tip închis. Potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 23.02.2016 privind excepția de neconstituționalitate a alineatelor (3),(5),(8) și (9) art. 186 Cod de procedură penală s-a decis că „în sensul art. 25 alin.(4) din Constituție, arestul preventiv poate fi aplicat pentru o perioadă totală de cel mult 12 luni, care include atât etapa urmăririi penale, 4 cât și etapa judiciară, până la emiterea încheierii judecătorești prin care persoana este eliberată din arest sau momentul pronunțării sentinței de către instanța de fond”. Totodată, Curtea a mai decis că „efectele acestei hotărâri nu se extind asupra persoanelor care se află în stare de arest, în privința cărora există o sentință de condamnare, iar cauza se examinează în instanța de apel”. De asemenea, se menționează că conform art. 26 alin.(7) al Legii nr. 317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională, „Hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pe viitor”. Reieșind din cele expuse, Colegiul constată că instanța de apel corect a respins argumentele condamnatului precum că, contrar prevederilor art. 25 alin. (4) din Constituția RM, s-a aflat în arest preventiv de la 15.09.2014 până la 07.05.2015, mai mult de 7 luni, măsura preventivă fiindu-i prelungită de 2 ori a câte 90 zile calendaristice, or, efectele Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 23.02.2016 nu se extind asupra situației lui Caraman Pavel, care a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 22.04.2015, adică până la pronunțarea Hotărârii menționate. Astfel, analizând materialele cauzei și hotărârea atacată, Colegiul nu a constatat vre-o eroare de drept ce ar afecta legalitatea ei, neexistând nici un temei de implicare a instanței de recurs în vederea casării acesteia.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către condamnatul Caraman Pavel împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2016, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 09 martie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 5