1ra-1861/2016 — Art. 152 alin. 2 lit. e CP și art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-1861/2016 — Art. 152 alin. 2 lit. e CP și art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-73/2017

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

31 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin și Moraru

Petru

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Sandu Serghei în numele inculpaților Cumpătă Sergiu și Garghel Igor, de către

avocatul Andriuța Violeta în numele inculpatului Bulgac Victor și de către avocatul

Bobeica Vasile în numele inculpatului Mitrofan Ion, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Bulgac Victor XXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în r-nul Soroca, s. Racovăț;

Cumpătă Sergiu XXXX, născut la XXXXX, originar

din r-nul Ungheni, s. Cornești, domiciliat în r-nul Soroca,

s. Racovăț;

Garghel Igor XXXXX, născut la XXXXXX, originar

și domiciliat în r-nul Soroca, s. Racovăț;

Mitrofan Ion XXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în r-nul Soroca, s. Racovăț.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Cumpătă Sergiu XXXX, Garghel Igor XXXX și Mitrofan Ion XXXX au fost recunoscuți

1

cuplabili și condamnați pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 2 ani închisoare, pe art.

152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, fiecărui din ei definitiv spre executare fiindu-i

stabilită pedeapsa închisorii pe termen de șase ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă în mărime de 30000 lei.

2013 pe la orele 16.00, aflându-se în curtea gospodăriei lui Bulgac Victor, acționând cu

intenție și de comun acord, încălcând grosolan ordinea publică, prin abordarea unei ținute

lipsită de pudoare, cu profitarea de expresii indecente exprimată printr-o vădită lipsă de

respect față de societate, manifestată prin necuviință, neobrăzare, și agresivitate, fără nici

un motiv, l-au legat pe Lupașcu Timofei cu un fir metalic de un pilon de beton,

imobilizându-i membrele superioare, cauzându-i conform raportului de expertiză medico

- legală nr. 230 A din 19 noiembrie 2013 vătămări corporale medii cu o pierdere

permanentă a capacității de muncă în volum de 10% sub formă de sindrom carpian

bilateral, bloc moderat - seber de conducere, plexopatie posttraumatică pe stânga cu

pareză siatală pe stânga, produse prin mecanism de presiune îndelungată cu obiecte

contodente cu o suprafață de impact limitată, ce au condiționat o pierdere permanentă a

capacității de muncă, după care prin umilință l-au impus să emită sunete de animale, să

plângă și să-i roage să-1 elibereze.

Aceste acțiuni ale inculpaților Bulgac Victor, Cumpătă Sergiu, Garghel Igor și

Mitrofan Ion au fost încadrate în baza:

- art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, după semnele calificative: vătămarea

intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, ce nu este periculoasă pentru

viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată

fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai

puțin de o treime din capacitatea de muncă, săvîrșită de două sau mai multe persoane;

- art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după semnele calificative: huliganismul – adică

acțiuni intenționate ce încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, săvârșite de către două sau mai multe persoane.

3.1. avocatul Gagiu Ion cu inculpatul Bulgac Victor, prin care au solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare;

În motivarea cerințelor sale avocatul Gagiu Ion a invocat următoarele aspecte:

- în acțiunile lui Bulgac Victor nu se întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de

art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- instanța a apreciat neobiectiv și unilateral în favoarea acuzării, probele administrate

2

pe caz;

- urma să aprecieze critic depozițiile părții vătămate Lupașcu Timofei, a cărui

intenție este îndreptată spre răzbunare în legătură cu un conflict produs anterior între ei.

3.2. avocatul Sandu Serghei cu inculpații Garghel Igor și Cumpătă Sergiu, prin care au

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de

achitare;

În motivarea cerințelor sale avocatul Sandu Serghei a invocat următoarele aspecte:

- în acțiunile lui Garghel Igor și Cumpătă Sergiu nu se întrunesc elementele

infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- la materialele dosarului lipsesc suficiente probe ce le-ar demonstra vinovăția

acestora;

- hotărârea de condamnare se bazează în exclusivitate pe declarațiile victimei

Lupașcu Timofei și soția sa, chiar dacă ei manifestă un interes ascuns de a-i pedepsi, în

vederea recuperării pretinsei daune materiale;

- raportul de expertiză medico-legală este neîntemeiat;

- lipsesc probe verbale ce ar dovedi comiterea faptelor imputate.

3.3. avocatul Olșanski Alexandr, a cărui apel a fost preluat de avocatul Mardari Iosif în

numele inculpatului Mitrofan Ion prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare;

În motivarea cerințelor sale avocatul Sandu Serghei a invocat următoarele aspecte:

- urmează a fi audiați martorii Cebotari Adriana, Ceban Galina și Braniște Ana;

- inculpatul Mitrofan Ion nu a comis fapta imputată lui;

- cauza a fost examinată superficial și neobiectiv;

- acuzarea nu a prezentat probe suficiente ce ar demonstra incontestabil vinovăția

inculpaților în faptele imputate ca infracțiune;

- instanța și-a bazat soluția în exclusivitate pe declarațiile lui Lupașcu Timofei și a

soției sale, ce sunt cointeresați de pronunțarea unei soluții de condamnare, în legătură cu

relațiile ostile stabilite între ei;

- nu a apreciat critic declarațiile depuse de martorii colaboratori de poliție

Boldescu Serghei și Zgherbaci Serghei cărora, deși li-a fost cunoscut despre pretinsa

faptă, nu au reacționat în modul stabilit de lege, ceea ce a dus la sesizarea întârziată a

OUP, abia la data de 17 octombrie 2013, chiar dacă se pretinde că fapta a avut loc la 09

august 2013;

- nu au fost pe deplin motivate depozițiile expertului legist cu privire la aparența

vătămărilor corporale;

- urmau a fi delimitate acțiunile fiecărui din inculpați în faptele pretinse a fi

comise și urmările produse ca rezultat.

3.4. Ulterior, avocatul Mardari Iosif în numele inculpatului Mitrofan Ion, a depus apel

suplimentar, solicitând admiterea acestuia alăturat de apelul inițial depus de avocatul

Olșanski Alexandr, cu reluarea cercetării judecătorești în vederea audierii martorilor

3

Cebotari Adriana, Ceban Galina, Mitrofan Maria și Braniște Ana, cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare.

avocatului Gagiu Ion cu inculpatul Bulgac Victor, al avocatului Sandu Serghei și

inculpații Garghel Igor și Cumpătă Sergiu, al avocatului Olșanski Alexandr și cel

suplimentar al avocatului Mardari Iosif în numele inculpatului Mitrofan Ion au fost

respinse ca nefondate, fiind menținută sentința Judecătoriei Soroca din 04 martie 2015.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că sentința este fondată și

motivată, iar probele verbale și cele scrise administrate în prezenta cauză, ce au servit

obiect de cercetare judecătorească atât în instanța de fond, cât și cea de apel, denotă cu

certitudine prezența în acțiunile inculpaților a elementelor celor două componențe de

infracțiune și anume: „huliganismul” prevăzut de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

manifestat prin acțiuni intenționate ce încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor și care prin conținutul lor se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de către două sau mai multe persoane și

„vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății”, prevăzută la

art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a

sănătății, cu o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de

muncă, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Mai reține că baza probantă administrată în prezenta cauză, denotă caracterul

infracțional al faptelor comise de către inculpați, iar nerecunoașterea de către ei a

vinovăției nu este altceva decât o poziție de apărare manifestată prin încercarea evitării

răspunderii și pedepsei penale pentru fapta comisă. Totodată, comportamentul postfaptic

manifestat de către inculpați prin solicitarea insistentă de a nu fi divulgați, întrucât vor

achita cheltuielile pentru tratament suportate de partea vătămată, cu atât mai mult le

denotă vinovăția.

Lipsesc temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea depozițiilor făcute de către

partea vătămată Lupașcu Timofei ce coroborează cu depozițiile colaboratorilor de politie

Boldescu Serghei și Zgherbaci Serghei și a medicului legist Rusu Nicolae care a

confirmat mecanismul apariției vătămărilor corporale ca rezultat al acțiunilor descrise de

către victimă, excluzând apariția acestora ca rezultat al lovirii cu sau de corp bont sau

contodent.

A mai menționat instanța de apel că în ce privește lipsa martorilor oculari a

evenimentelor produse, aceasta nu poate constitui temei de achitare a inculpaților, de

rând ce acțiunile lor huliganice au fost constatate de alte probe din dosar, or însăși locul

unde s-a produs fapta, în raport cu comportamentul manifestat de inculpați și

conștientizarea de către ei, că aceasta ar putea fi cunoscută publicului, denotă prezența în

acțiunile lor a componenței infracțiunii de huliganism.

4

Totodată, starea sănătății părții vătămate de îndată după cele întâmplate, și-a găsit

deplină confirmare prin declarațiile soției sale Lupașcu Valentina și a medicului de

familie Mitrofan Maria, ce confirmă adresarea neîntârziată după ajutor medical, ca

rezultat al înrăutățirii sănătății.

A statuat că depozițiile cet. Cebotari Adriana în calitate de martor nu pot

predomina asupra cumulului probelor nominalizate, precum nici nu pot fi luate în

considerație drept probe ce ar demonstra nevinovăția inculpaților, constituind doar o

încercare de a le construi un „alibi” neconfirmat prin alte date obiective, cu atât mai mult,

că în ziua faptei se sărbătorea o sărbătoare creștină, iar potrivit acesteia, în aceste zile

inculpații nu lucrau la ea.

În același rând, necunoașterea de către cet. Ceban Galina, despre conflictul ce a

avut loc dintre victimă și inculpați, precum și faptul, că nu i-a văzut servind împreună, nu

constituie o probă directă ce ar confirma pretinsul „alibi”, or, faptele au derulat cu totul în

altă parte, în lipsa acestei, declarațiile ei neconstituind o probă utilă pentru confirmarea

nevinovăției făptuitorilor.

Instanța de apel a mai reținut că sesizarea întârziată de către victimă a organelor de

drept în vederea pornirii urmăririi penale, este justificată prin dorința lui de a soluționa

problema pe cale amiabilă, prin recuperarea cheltuielilor pentru tratament, inclusiv ținând

cont de relațiile de rudenie cu Bulgac Victor, fapt ce nu poate fi interpretat ca o pretinsă

tentativă de estorcare a banilor, constituind un drept garantat al victimei infracțiunii de a

beneficia de repararea daunelor suportate ca rezultat al infracțiunii.

Totodată, a specificat că introducerea unor corectări în certificatul medical pe

numele victimei, nu influențează în careva mod asupra constatării vinovăției inculpaților,

ea confirmându-se prin cumulul de probe administrate pe caz, din rândul celor

nominalizate mai sus.

A mai indicat corectitudinea sentinței de condamnare adoptată în cazul celor patru

inculpați. Reținând interpretarea corectă de către instanța de fond la adoptarea sentinței, a

normelor de drept penal, aplicabile cazului din speță, fiind dată o apreciere obiectivă a

împrejurărilor faptice a cauzei în raport cu aspectele de drept penal ce reflectă elementele

caracteristice a laturii obiective și celei subiective a componențelor de infracțiune

menționate mai sus.

Instanța de apel a reținut că la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de fond dispunând executarea reală de către inculpați a pedepsei închisorii, a dat deplină

eficacitate prevederilor art. art. 61 și 75 Cod penal, ce se referă la scopul pe care îl

urmărește privind restabilirea echității sociale și corectarea celor vinovați, întru

prevenirea săvârșirii de către ei a altor fapte penale. Totodată, instanța a ținut cont și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul

prejudiciabil a faptei penale, atitudinea făptuitorilor față de cele săvârșite și urmările

survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere, personalitatea

5

inculpaților care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, manifestând o atitudine

indiferentă față de faptele comise și urmările survenite la victimă, necontribuind la

recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, chiar dacă acesta a suportat

cheltuieli în legătură cu tratamentul medical.

În lipsa circumstanțelor atenuante precum și a celor agravante, instanța corect a

concluzionat, că corectarea inculpaților este posibilă numai prin izolarea lor de societate,

considerând, că pedeapsa închisorii va contribui efectiv la conștientizarea de către ei a

faptelor comise și prevenirea comiterii lor pe viitor, astfel fiind asigurat scopul pedepsei

penale, inclusiv cel de restabilire a echității sociale prin satisfacția adusă victimei ca

rezultat al condamnării făptuitorilor.

5.1. avocatul Sandu Serghei în numele inculpaților Cumpătă Sergiu și Garghel Igor,

prin care a solicitat casarea deciziei atacate și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri de

achitare a inculpaților.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele aspecte:

- instanța de fond și cea de apel au dat o apreciere eronată probelor, acestea fiind

interpretate greșit, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea justă a pricinii;

- ambele instanțe nu au intrat în esența cauzei, au examinat pricina într-un mod

unilateral, care s-au axat doar pe argumentele părții acuzării, iar argumentele apărării au

fost trecute cu vederea;

- nu au fost identificați martori oculari ai evenimentelor din ziua incidentului, or, în

acea zi a fost zi de sărbătoare religioasă și de odihnă, astfel că în acea zi mulți vecini sau

alte persoane trebuiau să observe sau să audă incidentul;

- evenimentele descrise de partea vătămată, sunt rezultatul imaginației și invențiilor

sale, or, conform declarațiilor acestuia, la acel moment era în stare de ebrietate;

- nu a fost probată aplicarea violenței în privința părții vătămate;

- partea acuzării urma să rețină și să cerceteze numai probele pertinente care

confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența

infracțiunii;

- faptele incriminate lui Cumpătă Sergiu și Garghel Igor nu și-au găsit confirmare;

- în cadrul cercetării judecătorești au fost audiați martori care au combătut declarațiile

părții vătămate, martorilor și alte probe ale acuzării;

- soluțiile ambelor instanțe se întemeiază pe declarațiile colaboratorilor de poliție,

care în loc să acționeze în sensul atragerii la răspundere a făptuitorilor, aceștia s-au

limitat doar la mențiunile făcute de presupusa parte vătămată, pentru a nu fi atrași la

răspundere pentru inacțiune;

6

- infracțiunea imputată inculpatului Cumpătă Sergiu și Garghel Igor, nu are la bază

probe, precum și nu este demonstrată intenția acestora la comiterea infracțiunilor

imputate;

- chiar dacă s-ar admite că acest comportament a avut loc, atunci suntem în prezența

unei tentative, dar nu a infracțiunii consumate;

- de către instanțele ierarhic inferioare a fost încălcat în totalitate principiul

individualizării răspunderii și pedepsei penale;

- instanțele nu au examinat și soluționat cauza penală într-un mod complet și obiectiv,

ci doar au numit o pedeapsă egală pentru toți presupușii participanți;

- instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație personalitatea inculpaților,

situația familială a acestora, precum și că Cumpătă Sergiu are la întreținere copii minori.

5.2. avocatul Andriuța Violeta în numele inculpatului Bulgac Victor, prin care a

solicitat casarea deciziei atacate și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri de achitare a

inculpatului.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele aspecte:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de

apel;

- instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor din dosar;

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele

expuse în apelul apărării, care dovedesc cu certitudine nevinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate;

- motivarea instanței de fond reprezintă doar niște versiuni din oficiu înaintate de

instanță în defavoarea inculpatului, care nu au niciun suport probatoriu;

- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele

care dovedesc nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate;

- instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor acuzării în detrimentul probelor

apărării, care demonstrează nevinovăția inculpatului;

- instanțele ierarhic inferioare au făcut trimitere la o probă care nu există de fapt, și

anume la Raportul de expertiză medico-legală nr. 230 A din 19 noiembrie 2013, pe când

la materialele dosarului există doar Raportul de expertiză medico-legală nr. 595 din

07 octombrie 2013;

- nici Raportul de expertiză medico-legală și nici raportul de examinare medico-

legală nu poate fi apreciat drept o probă pertinentă, deoarece partea vătămată a fost

examinată de medic abia peste aproximativ o perioadă de 2-3 luni de la data când s-a

comis presupusa infracțiune, moment în care vătămările corporale puteau să apară și în

alte circumstanțe;

- potrivit pct. 6 din Regulamentul Ministerului Sănătății nr. 199 din 27 iunie 2003,

privind aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale în cazul efectuării

expertizei medico-legale a gravității vătămărilor corporale se întocmește „Raport de

7

expertiză medico-legală”, iar în caz de examinare medico-legală la solicitarea organelor

de drept sau la cererea persoanei vătămate – „Raport de examinare medico-legală”;

- în acțiunile lui Bulgac Victor nu se întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor incriminate;

- locul comiterii infracțiunii nu este un loc public;

- nu s-a demonstrat care a fost rolul lui Bulgac Victor în comiterea infracțiunilor,

cum a acționat la săvârșirea infracțiunii, a participat la imobilizarea victimei de stâlp sau

nu;

5.3. avocatul Bobeica Vasile în numele inculpatului Mitrofan Ion, prin care a solicitat

casarea deciziei atacate și a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri de achitare a

inculpatului.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele aspecte:

- instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza superficial și neobiectiv, dat fiind

faptul că inculpatul nu a comis faptele imputate;

- acuzarea nu a prezentat probe suficiente ce ar demonstra incontestabil vinovăția

inculpaților în faptele imputate;

- instanța de apel și-a bazat soluția în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate și a

soției sale ce sunt cointeresați de pronunțarea pe cazul dat a unei soluții de condamnare,

în legătură cu relațiile ostile dintre ei;

- nu a dat o apreciere critică declarațiilor depuse de martorii colaboratori de poliție

Boldescu Serghei și Zgherbaci Serghei, cărora, deși le-a fost cunoscut despre pretinsa

faptă, nu au reacționat în modul stabilit de lege, ceea ce a dus la sesizarea întârziată a

OUP la 17 octombrie 2013, chiar dacă se pretinde că fapta a avut loc la 09 august 2013;

- nu s-a dat o argumentare motivată depozițiilor date de expertul legist cu privire la

aparența vătămărilor corporale;

- acțiunile inculpatului urmând a fi calificate drept contravenție prevăzută de art. 78

Cod contravențional.

procurorul Ghervas Iurie, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

declarate, solicitând declararea inadmisibilității acestora, din motiv că soluția instanțelor

ierarhic inferioare referitor la categoria și mărimea pedepsei, a fost adoptată în strictă

conformitate cu prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.

A indicat că recurenții își motivează contestațiile prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin

în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Mai relatează că instanțele ierarhic inferioare just au constatat circumstanțele de drept

și de fapt ale cauzei și, corespunzător, corect au încadrat acțiunile făptuitorilor în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

8

Susține că alegațiile avocatului Andriuța V. precum că instanțele și-au bazat soluțiile

pe raportul de expertiză medico-legală nr. 230 din 19 noiembrie 2013, care la materialele

dosarului lipsește, nu corespund realității și sunt eronate, or, la (f. d. 35 vol. I), se

regăsește raportul dat.

procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată, că acestea urmează a fi

respinse ca inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenți, aceștia invocă

temeiurile de recurs, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală, și anume că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.”

Astfel, Colegiul penal lărgit raportând aceste temeiuri invocate de recurenți la textul

deciziei contestate, relevă că acestea nu se confirmă și că instanța de apel la judecarea

apelurilor, a respectat prevederile art. 412, 413, 414 Cod de procedură penală și corect

și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la

caz, la respingerea apelurilor și menținerea sentinței.

Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelurile, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, celor cercetate în cadrul ședinței instanței

de apel, ajungând la concluzia că sentința atacată urmează a fi menținută fără modificări.

7.1. În privința criticilor recurenților, prin care aceștia manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, indicând că „instanța de

fond și cea de apel au dat o apreciere eronată probelor, acestea fiind interpretate greșit,

precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a pricinii; partea acuzării urma să rețină și să cerceteze numai

probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la

existența sau inexistența infracțiunii; instanța de apel a dat o apreciere incorectă

probelor din dosar; instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa

9

valoare probele expuse în apelul apărării, care dovedesc cu certitudine nevinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate; motivarea instanței de fond reprezintă

doar niște versiuni din oficiu înaintate de instanță în defavoarea inculpatului, care nu au

niciun suport probatoriu; instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la

justa valoare probele care dovedesc nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate; acuzarea nu a prezentat probe suficiente ce ar demonstra incontestabil

vinovăția inculpaților în faptele imputate”, Colegiul penal lărgit atestă că nu sunt

întemeiate, or, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, dat fiind că întregul volum de muncă depus de către organul de

urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea

intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele,

complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării reciproce dintre ele.

Însă, cu referire la faptul dacă aprecierea probelor poate fi invocată la această etapă a

procedurilor, instanța de recurs explică recurenților că la etapa judecării recursului

ordinar nu se analizează de instanță conținutul mijloacelor de probă, nu se dă o nouă

apreciere materialului probator și nu se stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, acestea fiind atributul exclusiv al instanțelor

de fond. Deci, Colegiul penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită

apreciere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice invocate

de recurenți, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțe,

corectitudinea condamnării inculpatului de învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu.

Totodată, pe aceiași linie de considerente se specifică că, pentru a constitui caz de

casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra

soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal, verificând

suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelurile instanța de apel a

examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de

menținere a sentinței, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe

administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4)

Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod

10

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpații

au săvârșit infracțiunile nominalizate în circumstanțele descrise în actul de sesizare a

instanței.

În desfășurarea acestei idei, instanța de recurs specifică că, așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de

fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurilor declarate, cu menținerea

sentinței prin care Bulgac Victor, Cumpătă Sergiu, Garghel Igor și Mitrofan Ion au fost

recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal.

7.2. În privința criticilor recurenților, prin care aceștia au indicat că „ambele instanțe

nu au intrat în esența cauzei, au examinat pricina într-un mod unilateral, care s-au axat

doar pe argumentele părții acuzării, iar argumentele apărării au fost trecute cu vederea;

instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor acuzării în detrimentul probelor

apărării, care demonstrează nevinovăția inculpatului; instanța de apel și-a bazat soluția

în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate și a soției sale ce sunt cointeresați de

pronunțarea pe cazul dat a unei soluții de condamnare, în legătură cu relațiile ostile

dintre ei”, Colegiul penal lărgit reține că aceste motive sunt neîntemeiate și constituie

opinia subiectivă a recurenților, or, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea

descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conform rigorilor și exigențelor din

art. 6 CEDO.

La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile

art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate aspectele, probele

prezentate de părți, verificându-le și apreciindu-le just, prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al

coroborării lor.

Instanțele ierarhic inferioare au făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză

argumentând detaliat respingerea probelor ce au fost administrate în suportul nevinovăției

aduse inculpaților în prezenta cauză.

Astfel, toate probele prezentate și invocate au primit o apreciere la justa valoare,

concluziile făcute rezultă din materialul factologic acumulat în cauză.

Prin urmare, argumentele recurentului cu privire la aprecierea incorectă a probelor,

cât și neaprecierea acestora multilateral și obiectiv, nu au nici un suport legal, or, potrivit

art. 24 Cod de procedură penală „instanța judecătorească nu este organ de urmărire

penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese

decât interesele legii. Părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind

învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor.

11

Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora

părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și

mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte

organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea

acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.”

7.3. Cu referire la motivele invocate în recursul avocatului Sandu Serghei în numele

inculpaților Cumpătă Sergiu și Garghel Igor, precum că „nu au fost identificați martori

oculari ai evenimentelor din ziua incidentului, or, în acea zi a fost zi de sărbătoare

religioasă și de odihnă, astfel că în acea zi mulți vecini sau alte persoane trebuiau să

observe sau să audă incidentul; evenimentele descrise de partea vătămată, sunt

rezultatul imaginației și invențiilor sale, or, conform declarațiilor acestuia, la acel

moment era în stare de ebrietate”, Colegiul penal lărgit la fel, le apreciază critic, or,

instanța de apel în decizia sa (f. d. 227 – 228, vol. II), corect a reținut că lipsa martorilor

oculari a evenimentelor produse, nu poate constitui temei de achitare a inculpaților, de

rând ce acțiunile lor huliganice au fost constatate de alte probe din dosar, or, însăși locul

unde s-a produs fapta, în raport cu comportamentul manifestat de inculpați și

conștientizarea de către ei că aceasta ar putea fi cunoscută publicului, denotă prezența în

acțiunile lor a componenței infracțiunii de huliganism.

Mai mult ca atât, acțiunile infracționale ale inculpaților este și starea de fapt în care

s-a aflat partea vătămată după producerea evenimentelor, confirmată prin Raportul de

expertiză medico-legală nr. 320 A din 19 noiembrie 2013 (f. d. 35, vol. I), prin care în

urma examinării medico-legală a cet. Lupașcu Timofei anul nașterii 1962 s-a determinat

sindrom carpian bilateral, bloc moderat-sever de conducere, plexopatie postraumatică pe

stânga cu pareză distală pe stânga care s-a produs prin mecanism de presiune îndelungată

cu obiect contodent cu suprafața limitată, poate data din 09 august 2013 condiționează o

pierdere a capacității de muncă în volum mai mare de 10% și se califică ca vătămare

corporală medie.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține ca pur declarative și motivele recurentului

precum că „nu a fost probată aplicarea violenței în privința părții vătămate; faptele

incriminate lui Cumpătă Sergiu și Garghel Igor nu și-au găsit confirmare; în cadrul

cercetării judecătorești au fost audiați martori care au combătut declarațiile părții

vătămate, martorilor și alte probe ale acuzării; infracțiunea imputată inculpaților

Cumpătă Sergiu și Garghel Igor, nu are la bază probe, precum și nu este demonstrată

intenția acestora la comiterea infracțiunilor imputate”, or, aceste motive sunt

neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurentului, dat fiind faptul că atât prima

instanță în sentință (f. d. 66, vol. II), cât și instanța de apel în decizia sa (f. d. 225 - 229,

vol. II), corect au constatat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

incriminate, este confirmată prin declarațiile părții vătămate, care au fost consecutive atât

la faza urmăririi penale (f. d. 46, vol. I), cât și în cadrul primei instanțe (f. d. 232 - 234,

12

vol. II), fiind susținute și în cadrul proceselor-verbale de confruntare cu inculpații

(f. d. 113, 114, 115, 120, vol. I), precum și de raportul de expertiză medico-legală nr. 230

A din 19 noiembrie 2013, prin care a fost confirmată prezența leziunilor corporale la

partea vătămată Lupașcu Timofei (f. d. 35, vol. I), care în coroborare cu celelalte probe

administrate la cauza penală, cercetate în prima instanță, verificate și în instanța de apel,

prin prisma prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, cât și restul probelor la care s-au

referit instanțele ierarhic inferioare, au demonstrat incontestabil vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal.

Or, baza probantă administrată în prezenta cauză, denotă caracterul infracțional al

faptelor comise de inculpați, iar nerecunoașterea de către ei a vinovăției nu este altceva

decât o poziție de apărare manifestată prin încercarea evitării răspunderii și pedepsei

penale pentru fapta comisă. Totodată, comportamentul post faptic manifestat de către

inculpați prin solicitarea insistentă de a nu fi divulgați, întrucât vor achita cheltuielile

pentru tratament suportate de partea vătămată le denotă incontestabil vinovăția.

Astfel fiind, reieșind din conținutul materialelor dosarului, și anume proceselor-

verbale de confruntare între martorul Lupașcu Valentina și inculpați, se atestă

incontestabil divergențele între declarațiile date de inculpați, având scop de eschivare de

la răspunderea penală, și anume inculpatul Mitrofan Ion a indicat că fiind chemat la

Primărie, nu a văzut-o pe Lupașcu Valentina (f. d. 116, vol. I), inculpatul Garghel Igor, a

relatat că la Primărie de către ofițerul de sector nu a fost chemat (f. d. 117, vol. I), iar

inculpatul Cumpătă Sergiu, a menționat că la Primărie l-a văzut doar pe Lupașcu

Timofei, pe soția acestuia Lupașcu Valentina, nu a văzut-o în acea zi (f. d. 119, vol. I), pe

când inculpatul Bulgac Victor, a mărturisit că la Primărie a fost împreună cu Garghel

Igor, Mitrofan Ion și Cumpătă Sergiu, unde se afla Lupașcu Timofei cu soția sa Lupașcu

Valentina (f. d. 118, vol. I).

Prin urmare, este evident că în momentul întrunirii părții vătămate cu inculpații,

partea vătămată Lupașcu Timofei, a dorit soluționarea cauzei pe cale amiabilă,

solicitându-le inculpaților Bulgac Victor, Cumpătă Sergiu, Garghel Igor și Mitrofan Ion

să-l despăgubească pentru prejudiciul material ce l-a suportat, la ce ultimii au căzut de

acord, însă nu și-au onorat promisiunea.

În această ordine de idei, plauzibil instanța de apel a menționat că lipsesc temeiuri de

a pune la îndoială veridicitatea depozițiilor făcute de către partea vătămată Lupașcu

Timofei ce coroborează cu depozițiile colaboratorilor de poliție Boldescu Serghei și

Zgherbaci Serghei și a medicului legist Rusu Nicolae, care a confirmat mecanismul

apariției vătămărilor corporale ca rezultat al acțiunilor descrise de către victimă,

excluzând apariția acestora ca rezultat al lovirii cu sau de corp bond sau contodent.

13

Nu poate fi reținut nici argumentul avocatului inculpaților Cumpătă Sergiu și Garghel

Igor, Sandu Serghei, precum că „chiar dacă s-ar admite că acest comportament a avut

loc, atunci suntem în prezența unei tentative, dar nu a infracțiunii consumate”, or,

potrivit art. 27 Cod penal se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea

intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze

independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează în speța dedusă judecății

făptuitorii și-au adus acțiunile până la capăt producându-se efectul urmărit, fapt ce se

confirmă prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 320 A din 19 noiembrie 2013

(f. d. 35, vol. I), prin care în urma examinării medico-legală a cet. Lupașcu Timofei anul

nașterii 1962 s-a determinat sindrom carpian bilateral, bloc moderat-sever de conducere,

plexopatie postraumatică pe stânga cu pareză distală pe stânga care s-a produs prin

mecanism de presiune îndelungată cu obiect contodent cu suprafața limitată, poate data

din 09 august 2013, condiționează o pierdere a capacității de muncă în volum mai mare

de 10% și se califică ca vătămare corporală medie.

Totodată, Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiate și motivele avocatului Sandu

Serghei în numele inculpaților Cumpătă Sergiu și Garghel Igor, precum că „de către

instanțele ierarhic inferioare a fost încălcat în totalitate principiul individualizării

răspunderii și pedepsei penale; instanțele nu au examinat și soluționat cauza penală într-

un mod complet și obiectiv, ci doar au numit o pedeapsă egală pentru toți presupușii

participanți; instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație personalitatea

inculpaților, situația familială a acestora, precum și că Cumpătă Sergiu are la

întreținere copii minori”, or, instanțele ierarhic inferioare corect au soluționat speța

dedusă justiției, reținând că prin comportamentul manifestat în ziua de 09 august 2013

inculpații Bulgac Victor, Mitrofan Ion, Garghel Igor și Cumpătă Sergiu, au dat dovadă de

o totală lipsă de respect față de societate, prin încălcarea grosolană a ordinii publice,

manifestată printr-un cinism și obrăznicie deosebită, cu aplicarea violenții asupra părții

vătămate Lupașcu Timofei, fapt ce denotă prezența în acțiunile lor a elementelor

infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le

numite pedepse echitabile în limitele legii penale în baza acestui articol.

La fel, întemeiat a mai reținut instanța de apel, precum că de rând cu aceasta acțiunile

lor se încadrează integral și la componența art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal cu

calificativele „vătămarea intenționată medie a integrității corporale, cu dereglarea

îndelungată a sănătății, comisă de două persoane”, fiind prezent un concurs real de

infracțiunii, or, componența „huliganismului” nu absoarbe prin sine urmările prevăzute

de art. 152 Cod penal, fiindu-le stabilite pedepse echitabile în limita minimă posibilă

conform sancțiunii acestui articol.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare la stabilirea categorii și termenului pedepsei,

au ținut cont de prevederile art. 61 și 75 Cod penal, ce se referă la scopul pe care îl

14

urmărește privind restabilirea echității sociale și corectarea celor vinovați, întru

prevenirea săvârșirii de către ei a altor fapte penale. Totodată, au ținut cont și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale cum sunt gravitatea și caracterul

prejudiciabil a faptei penale, atitudinea făptuitorilor față de cele săvârșite și urmările

survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei căințe sincere, personalitatea

inculpaților care la locul de trai se caracterizează satisfăcător, manifestând o atitudine

indiferentă față de faptele comise și urmările survenite la victima Lupașcu Timofei,

necontribuind la recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, chiar dacă

aceasta a suportat cheltuieli în legătură cu tratamentul medical.

7.4. Cu referire la motivele invocate în recursul avocatului Andriuța Violeta în

numele inculpatului Bulgac Victor, precum că „instanțele ierarhic inferioare au făcut

trimitere la o probă care nu există de fapt, și anume la Raportul de expertiză medico-

legală nr. 230 A din 19 noiembrie 2013, pe când la materialele dosarului există doar

Raportul de expertiză medico-legală nr. 595 din 07 octombrie 2013; nici Raportul de

expertiză medico-legală și nici raportul de examinare medico-legală nu poate fi apreciat

drept o probă pertinentă, deoarece partea vătămată a fost examinată de medic abia peste

aproximativ o perioadă de 2-3 luni de la data când s-a comis presupusa infracțiune,

moment în care vătămările corporale puteau să apară și în alte circumstanțe; potrivit

pct. 6 din Regulamentul Ministerului Sănătății nr. 199 din 27 iunie 2003, privind

aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale în cazul efectuării expertizei

medico-legale a gravității vătămărilor corporale se întocmește „Raport de expertiză

medico-legală”, iar în caz de examinare medico-legală la solicitarea organelor de drept

sau la cererea persoanei vătămate – „Raport de examinare medico-legală”, Colegiul

penal constată că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă a recurentului, or, la

(f. d. 35, vol. I) se regăsește Raportul de expertiză medico-legală nr. 230 A din

19 noiembrie 2013, întocmit de către expertul Rusu Nicolae, prin care în urma examinării

medico-legală a cet. Lupașcu Timofei anul nașterii 1962 s-a determinat sindrom carpian

bilateral, bloc moderat-sever de conducere, plexopatie postraumatică pe stânga cu pareză

distală pe stânga care s-a produs prin mecanism de presiune îndelungată cu obiect

contodent cu suprafața limitată, poate data din 09 august 2013, condiționează o pierdere a

capacității de muncă în volum mai mare de 10% și se califică ca vătămare corporală

medie.

Cât privește invocarea precum că Raportul de expertiză medico-legală a fost întocmit

peste o perioadă de 2-3 luni după producerea incidentului, Colegiul penal reține că nu

poate influența asupra atragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate de săvârșirea

infracțiunilor incriminate, dat fiind faptul că partea vătămată a depus plângere la

IP Soroca abia la 18 octombrie 2013 (f. d. 10, vol. I), din motiv că a dorit soluționarea

cauzei pe cale amiabilă, prin urmare la 24 octombrie 2013 a fost pornită urmărirea penală

conform semnelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e) și

15

f) Cod penal (f. d. 1, vol. I), iar la 19 noiembrie 2013 a fost emisă ordonanța de dispunere

a efectuării expertizei medico-legală a cet. Lupașcu Timofei (f. d. 28, vol. I), astfel la

aceiași dată a fost întocmit Raportul de expertiză medico-legală nr. 230 A din 19

noiembrie 2013 (f. d. 35, vol. I).

Necătând la aceasta, leziunile corporale depistate la partea vătămată se adeveresc și

prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 595 din 07 octombrie 2013, potrivit căruia la

examinarea medico-legală a cet. Lupașcu Timofei anul nașterii 1962 se determină

sindrom carpian bilateral, bloc moderat-sever de conducere, plexopatie postraumatică pe

stânga cu pareză distală pe stânga care s-a produs prin mecanism de presiune cu obiect

contodent cu suprafața limitată poate data din 09 august 2013, condiționează o pierdere

permanentă a capacității de muncă în volum mai mare de 10% și se califică ca vătămare

corporală medie (f. d. 27, vol. I).

Cât privește invocarea recurentului precum că „în acțiunile lui Bulgac Victor nu se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate”, Colegiul penal lărgit

relevă, că din conținutul sentinței (f. d. 58, vol. II) și a deciziei instanței de apel (f. d. 227

– 230, vol. II), rezultă că instanțele ierarhic inferioare corect au încadrat acțiunile atât ale

inculpatului Bulgac Victor, cât și a celorlalți inculpați Cumpătă Sergiu, Garghel Igor și

Mitrofan Ion în baza art. 287 alin. (2) lit. b) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, și întemeiat

instanța de apel a reținut interpretarea corectă dată de către instanța de fond la adoptarea

sentinței, a normelor de drept penal, aplicabile cazului din speță, fiind dată o apreciere

obiectivă a împrejurărilor faptice a cauzei în raport cu aspectele de drept penal ce reflectă

elementele caracteristice a laturii obiective și celei subiective a componențelor de

infracțiune menționate mai sus, or, din materialele cauzei penale, și anume din

declarațiile părții vătămate date la urmărirea penală (f. d. 46, vol. I), care au fost

consecvente și în prima instanță (f. d. 232 - 234, vol. I), unde acesta a declarat că „cei

patru vecini apropiindu-se de mine, fără nici un motiv, Cumpătă Sergiu cu Mitrofan Ion

m-au apucat de picioare, iar Garghel Igor cu Bulgac Victor de subțiori și m-au dus până

lângă un pilon de beton ce sprijinea o viță de vie, tot acest timp eu neînțelegând ce se

petrece, îi rugam pe aceștia să mă elibereze la ce ei se râdeau, apropiindu-se de pilon ei

m-au așezat jos la pământ cu spatele sprijinit de pilon, unde Garhel Igor cu Cumpătă

Sergiu mă țineau, după ce primii doi cu o sârmă metalică m-au legat de după gât apoi au

tras sârma pe subțiori și trăgându-mi brațele la spate li-au legat cu sârmă de pilon, apoi

cu o bară metalică au rotit sârma strângându-mi puternic încheieturile mâinilor, tot

acest timp eu îi rugam să înceteze acțiunile lor și să mă elibereze, deoarece aveam dureri

puternice, mâinele se umfla-se și amorți-se, la ce cei patru se râdeau, îmi ziceau să plâng

și să-i rog să-mi dea drumul, atunci am început a plânge, văzând aceasta, vecinii mi-au

zis să emit sunete de animale și atunci mă vor elibera, tot timpul ei se râdeau, în acest

timp eu pierzându-mi cunoștința mi-am revenit fiind stropit cu apă rece în față și am

văzut că Bulgac Victor, dintr-un furtun mă stropea peste față, eu l-am rugat să înceteze

16

la ce acesta râdea continuând să mă ude cu apă rece peste tot corpul și în față, iar când

apa îmi nimerea în gură și mă înecam, el înceta să mă ude, apoi din nou mă uda, tot

acest calvar a ținut aproximativ 30 min., și eu ne mai suportând durerile mi-am pierdut

cunoștința”, rezultă expres că inculpatul Bulgac Victor împreună cu ceilalți inculpați

Cumpătă Sergiu, Garghel Igor și Mitrofan Ion, au acționat în comun, având același scop,

de a-l înjosi și intimida pe Lupașcu Timofei, au provocat durere și suferință fizică și

psihică ultimului, care în momentul săvârșii infracțiunii de către inculpați, a perceput că

infracțiunea îndreptată împotriva sa, este comisă în grup, iar argumentele instanțelor

ierarhic inferioare în privința acestui aspect, sunt acceptate și însușite de către instanța de

recurs, ori temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestora nu se identifică.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că „locul comiterii

infracțiunii nu este un loc public”, or, potrivit art. 131 lit. b) Cod penal prin faptă

săvârșită în public se înțelege fapta comisă în orice alt loc accesibil dacă în momentul

săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane, astfel curtea gospodăriei lui

Bulgac Victor, unde au derulat evenimentele, a fost accesibilă publicului, la momentul

comiterii faptei, în ea fiind mai mult de două persoane.

7.5. Cu referire la motivele invocate în recursul avocatului Bobeica Vasile în numele

inculpatului Mitrofan Ion, precum că „nu s-a dat o argumentare motivată depozițiilor

date de expertul legist cu privire la aparența vătămărilor corporale”, or, atât prima

instanța în sentință (f. d. 67, vol. II), cât și instanța de apel în decizie (f. d. 226, vol. II) au

făcut referire la declarațiile medicului legist Rusu Nicolae, care a indicat că leziunile

corporale depistate la partea vătămată Lupașcu Timofei, puteau fi produse în

circumstanțele indicate de el, adică prin legarea membrilor superioare cu un fir metalic,

negând producerea acestora în urma acțiunii directe cu un corp dur contodent.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că „acțiunile inculpatului

Mitrofan Ion urmând a fi calificate drept contravenție prevăzută de art. 78 Cod

contravențional”, din motiv că art. 78 Cod contravențional prevede maltratarea sau alte

acțiuni violente care au cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale

sau vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de

scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, a capacității de muncă,

pe când prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 230 A din 19 noiembrie 2013

(f. d. 35, vol. I), în urma examinării medico-legală a cet. Lupașcu Timofei, au fost

depistate vătămări corporale ce au fost calificate ca vătămare corporală medie.

Prin urmare, corect și legal instanțele ierarhic inferioare au calificat acțiunile

inculpatului Mitrofan Ion după semnele calificative vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății, ce nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată fie de dereglarea

îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime

17

din capacitatea de muncă, săvârșită de două sau mai multe persoane, prevăzută de

art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută,

iar recursurile declarate sunt inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Sandu

Serghei în numele inculpaților Cumpătă Sergiu și Garghel Igor, de către avocatul

Andriuța Violeta în numele inculpatului Bulgac Victor și de către avocatul Bobeica

Vasile în numele inculpatului Mitrofan Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 22 iunie 2016, în cauza penală privindu-i pe Bulgac Victor XXXX,

Cumpătă Sergiu XXXX, Garghel Igor XXXX, Mitrofan Ion XXXX, cu menținerea

deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 martie 2017.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

Moraru Petru

18