1ra-2072/16 — art.264 alin.1 CP

Dosarul nr.1ra-2072/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 septembrie

2016, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic

Elena, în cauza penală în privința lui

Rotari Andrei Alexei, născut la 01

decembrie 1990, originar și

domiciliat în s.Racovăț, r-nul

Soroca.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(l) Cod penal, la amendă în

mărime de 200 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Mazniuc Nicolae a fost

admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

procedură penală, a constatat că Rotari Andrei, la 22 octombrie 2015, ora 14.00,

fiind la volanul automobilului de model „Mercedes Benz E320 Coupe”, cu n/î QMZ

088, deplasîndu-se pe traseul L 110 M-2 în direcția s.Volovița, r-nul Soroca din

direcția or.Soroca, avînd-o pasager pe minora Railean Anastasia, încălcînd cerințele

pct.45 subpct.1) și 2) din Regulamentul circulației rutiere, a pierdut controlul

volanului și a ieșit pe contrasens, întretăind linia continuă de mijloc, tamponînd

automobilul de model „Mercedes Benz Sprinter 312D”, cu n/î SR TM 999, care se

deplasa regulamentar pe banda sa, în urma cărui fapt, șoferul respectivului

automobil, la rîndul său, a pierdut controlul volanului și ieșind pe contrasens s-a

răsturnat pe capotă de cîteva ori, după care s-a oprit pe partea adiacentă a drumului.

În rezultatul accidentului rutier au fost cauzate vătămări corporale lui:

- Railean Anastasia, conform raportului de expertiză medico-legală nr.255

„A” din 07.12.2015, fractură a osului radial drept în loc tipic fără deplasare, ce se

1

califică drept vătămare corporală medie, care a produs o dereglare de sănătate de

lungă durată, peste 21 zile;

- Mazniuc Nicolae, conform raportului de expertiză medico-legală nr.247 „A”

din 25.11.2015, leziuni corporale sub formă de hematom pe cap din stînga însoțit de

comoție cerebrală, echimoze pe coapsa dreaptă și genunchiul sting, care se califică

drept leziuni corporale ușoare;

- Calmațui Stela, conform raportului de expertiză medico-legală nr.243 „A”

din 25.11.2015, fractură a claviculei stîngi în treimea medie cu deplasare, care se

califică drept vătămare corporală medie, după criteriul dereglării de sănătate de

lungă durată;

- Romanciuc Raisa, conform raportului de expertiză medico-legală nr.246

„A” din 25.11.2015, fractură a claviculei stingi în treimea medie cu deplasare, care

se califică drept vătămare corporală medie, după criteriul dereglării de sănătate de

lungă durată;

- Mîțu Ala, conform raportului de expertiză medico-legală nr.244 „A” din

25.11.2015, plăgi contuze pe obrazul stîng și urechea stîngă, însoțite de comoție

cerebrală, care se califică drept vătămare corporală ușoară, după criteriul dereglării

de sănătate de scurtă durată;

- Spoială Ludmila, conform raportului de expertiză medico-legală nr.245 „A”

din 25.11.2015, plăgi contuze pe cap și buza superioară, însoțite de comoție

cerebrală, care se califică drept vătămare corporală ușoară, după criteriul dereglării

de sănătate de scurtă durată;

- Dub Rodica, conform raportului de expertiză medico-legală nr.254 „A” din

07.12.2015, traumă cranio-cerebrală acută cu comoție cerebrală, contuzia țesuturilor

capului și corpului, care se califică drept vătămare corporală ușoară, după criteriul

dereglării de sănătate de scurtă durată.

său V.Felișcan, care au solicitat casarea acesteia în partea stabilirii sancțiunii, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărîri, prin care lui A.Rotari să-i fie

aplicată o pedeapsă mai aspră, invocînd că pedeapsa a fost individualizată contrar

prevederilor legale; - instanța nu a ținut cont de gravitatea faptelor incriminate

inculpatului, consecințele infracționale, comportamentul acestuia în timpul și după

comiterea infracțiunii, atitudinea față de partea vătămată; - instanța nu a dat deplină

eficiență prevederilor art.75-77 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă prea

blîndă.

2016, a fost admis apelul părții vătămate N.Mazniuc și a avocatului său V.Felișcan

din alte motive decît cele invocate, casată sentința, inclusiv din oficiu, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care, în temeiul art.2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de

la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29.07.2016, a fost

încetat procesul penal în privința lui A.Rotari în baza art.264 alin.(l) Cod penal. În

rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat apreciere corectă probelor

administrate și circumstanțelor cauzei, examinîndu-le conform art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

2

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și

corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc.

La fel, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a admis în

principiu acțiunea civilă a părții vătămate N.Mazniuc, urmînd ca asupra

cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pe de altă parte, instanța de apel a reținut că, la 29.07.2016, a fost adoptată

Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, care în art.2 statuează că, procesul penal

încetează la faza de judecare referitor la infracțiunea săvîrșită pînă la adoptarea

prezentei legi pentru care Codul penal nr.985-XV din 18.04.2002 sau Codul penal

aprobat prin Legea din 24.03.1961 prevede în calitate de pedeapsă principală

maximă o pedeapsă nu mai aspră decît pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7

ani.

Avînd în vedere că inculpatul a săvîrșit o infracțiune mai puțin gravă, adică o

infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un

termen de pînă la 3 ani inclusiv, totodată, că a comis o faptă prejudiciabilă pasibilă

de răspundere penală pentru prima dată, că anterior nu a fost judecat, și-a recunoscut

vina în săvîrșirea faptei incriminate, cauza fiind examinată în procedura prevăzută

de art.3641 Cod de procedură penală, că s-a căit sincer, că acțiunea civilă a fost

lăsată spre soluționare în ordinea procedurii civile, precum și că în ședința din

28.09.2016, inculpatul a formulat cerere privind amnistierea sa, instanța de apel a

considerat aplicabile față de inculpat prevederile art.2 Legea privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

procesul penal urmînd a fi încetat în temeiul art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală.

temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pe motiv că

instanța nu a ținut cont că A.Rotari nu a recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate

N.Mazniuc și eronat a aplicat față de acesta amnistia.

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel

pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul cînd instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Analizînd acest temei în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului.

Potrivit textului recursului declarat, procurorul a invocat ilegalitatea deciziei,

pe motiv că instanța de apel încetînd procesul penal în privința lui A.Rotari în baza

3

art.264 alin.(l) Cod penal și aplicînd amnistia în privința acestuia, nu a ținut cont de

faptul că inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

La acest capitol Colegiul penal atestă că, potrivit art.391 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, sentința de încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

Subsecvent, potrivit art.107 alin.(1) și (2) Cod penal, amnistia este actul ce are

ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate

sau comutarea ei, însă, nu are efecte asupra măsurilor de siguranță și asupra

drepturilor persoanei vătămate.

În temeiul art.219 alin.(1) Cod de procedură penală, persoanele fizice sau

juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin

fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvîrșirea

acesteia pot înainta procurorului sau instanței de judecată acțiune civilă.

Conform art.221 Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se

înaintează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice

moment de la pornirea urmăririi penale pînă la terminarea cercetării judecătorești.

Persoana care nu a înaintat acțiunea civilă în cadrul procesului penal, precum și

persoana a cărei acțiune civilă a rămas nesoluționată, au dreptul de a înainta o

asemenea acțiune în ordinea procedurii civile.

Potrivit art.61 Cod de procedură penală, parte civilă este recunoscută persoana

fizică sau juridică în privința căreia există suficiente temeiuri de a considera că în

urma infracțiunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la

organul de urmărire penală sau la instanța de judecată o cerere de chemare în

judecată a bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poartă

răspundere patrimonială pentru faptele acestuia. Acțiunea civilă se judecă de către

instanță în cadrul procesului penal dacă volumul prejudiciului este incontestabil.

Recunoașterea ca parte civilă se efectuează prin ordonanța organului de

urmărire penală sau prin încheierea instanței de judecată.

Colegiul penal verificînd materialele cauzei în raport cu motivele invocate în

recurs constată că, în respectiva speță, N.Mazniuc nu a fost recunoscut în calitate de

parte civilă, în conformitate cu prevederile art.61 Cod de procedură penală, lipsind

în materialele cauzei ordonanța organului de urmărire penală în acest sens, și nu a

înaintat acțiune civilă în conformitate cu prevederile art.221 Cod de procedură

penală, nici la urmărirea penală, nici în instanța de judecată, iar în declarațiile sale

date în ședința de judecată, a relatat că nu cunoaște și nu are probe în confirmarea

cuantumului despăgubirilor (f.d.115 v.1).

Astfel, rezultă că în cauză nu există prejudiciu material, deoarece partea

vătămată nu a formulat careva cerințe ce ar fi fost valorificate prin înaintarea

acțiunii civile conform prevederilor normelor procesual penale, indicate supra.

În acest context, Colegiul penal precizează faptul că argumentul recurentului

potrivit căruia aplicarea instituției amnistiei nu-i este imputabilă inculpatului din

considerentul că acesta nu a reparat prejudiciul provocat părții vătămate, condiție

impusă de art.10 alin.(1) lit.k) din Legea privind amnistia, nu este valabil speței, atît

timp cît nu există o acțiune civilă înaintată în conformitate cu prevederile art.221

Cod de procedură penală.

4

Colegiul penal, reținînd alegațiile instanței de apel, prin care și-a motivat

soluția de aplicare a amnistiei față de A.Rotari, și anume că inculpatul a săvîrșit o

infracțiune mai puțin gravă și că este la prima abatere infracțională, că anterior nu a

fost judecat, și-a recunoscut vina în săvîrșirea faptei incriminate, solicitînd

examinarea cauzei în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, că

s-a căit sincer, precum și că a formulat cerere privind amnistierea sa, le consideră

juste și pertinente în vederea aplicării Legii privind amnistia.

Deci, analizînd materialele cauzei și hotărîrea instanței de apel atacată,

Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea

hotărîrii judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar

da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărîrii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 28 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Rotari Andrei,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 ianuarie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

5