1ra-2041/16 — art. 201/1 alin.1 CP

1ra-2041/16 — art. 201/1 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-2041/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Răileanu Petru în numele inculpatei, împotriva sentinței Judecătoriei

Orhei din 13 mai 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

14 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Vatavu Natalia Valentin,

născută la 02.06.1985, originară și

domiciliată în sat. Vîșcăuți, r-nul

Orhei,

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.01.2016 - 13.05.2016;

instanța de apel: 23.06.2016 - 14.09.2016;

instanța de recurs: 22.11.2016 - 21.12.2016;

C O N S T A T Ă :

recunoscută vinovată și condamnată în baza art.2011 alin.(l) Cod penal la 1 (unu)

an închisoare.

Conform art.90 Cod penal pedeapsa a fost suspendată condiționat, pe termen

de probă de 1 (unu) an.

aproximativ la ora 17.00, aflându-se la domiciliul său situat în s.Vîșcauți, r-nul

Orhei, acționînd intenționat asupra unui membru al familiei în relație de fiică-

mamă, având scopul de a-i cauza suferințe fizice mamei sale pe nume Mihalachi

Galina, Vatavu Natalia i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu palmele și pumnii

în regiunea feței, a apucat-o de păr, apoi cu degetele de la mână a lovit-o în ochiul

1

stâng, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.337D din

23,12,2015, leziuni corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral, manifestat

prin comoție cerebrală, contuzia globului ocular stîng gr.l, hemoragie sclerală a

ochiului sting, care se califică ca vătămare ușoară.

Vatavu Natalia a declarat apel, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Vatavu

Natalia să fie achitată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(l) Cod

penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpată.

În argumentarea apelului a indicat:

- evenimentele indicate în rechizitoriu au avut loc la 07.12.2015, partea

vătămată Mihalachi Galina nu s-a adresat la organul de urmărire penală decît la

09.12.2015, iar examinarea medico-legală s-a petrecut la 10.12.2015, adică după 3

zile de la incident;

- la fața locului nu a fost chemată politia sau ambulanța, fapt care în opinia

apelantului, pune la îndoială evenimentele descrise de parte vătămată Mihalachi

Galina și martorul Maler Ion;

- la data incidentului nu au fost petrecute careva acțiuni de constatare, Maler

Ion a declarat că, Vatavu Natalia a aruncat cu un băț în acesta în regiunea capului,

iar ultimul nu s-a adresat la organele de poliție cu o cerere și prin urmare la centrul

de medicină legală pentru a petrece examinarea medico-legală;

- consideră că, Mihalachi Galina și Maler Ion au pătruns ilegal în domiciliul

inculpatei fără consimțământul acesteia;

- partea vătămată Mihalachi Galina are relații de rudenie cu martorul Maler

Ion și sunt persoanele cointeresate în procesul penal dat, iar acțiunile părții

vătămate Mihalachi Galina și ale martorului Maler Ion poartă un caracter

provocator, fiind o înscenare cu un scop de a rezilia contractul de donație a casei

de locuit din s.Vîșcăuți. r-ul Orhei;

septembrie 2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. Instanța de apel a conchis că, deși inculpata nu și-a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii imputate, vinovăția acesteia este dovedită pe deplin prin

probele acumulate la dosar, apreciate în corespundere cu prevederile art.101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cercetate

nemijlocit în ședința de judecată, cu respectarea principiului contradictorialității și

2

egalității armelor și anume prin: declarațiile părții vătămate Mihalachii Galina, a

martorului Maler Ion și raportul de expertiză medico-legală nr.337/D din

23.12.2015, conform căruia, lui Mihalachii Galina i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție

cerebrală, contuzia globului ocular stîng, gr.I, hemoragie sclerală a ochiului stâng,

care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur. care

putea fi pumnul, leziuni ce corespund timpului și circumstanțelor indicate și care se

califică ca vătămare ușoară.

În urma verificării probelor menționate supra instanța de apel a reținut că,

încadrarea faptelor inculpatei Vatavu Natalia în baza art.201/1 alin.(l) Cod penal se

pretează rigorilor indicate în norma legală citată mai sus, iar instanța de fond a

conchis corect că, toate probele în ansamblu demonstrează incontestabil că,

inculpata este vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.201/1 alin.(l) Cod

penal.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentul invocat de partea

apărării în cererea de apel precum că, Maler Ion nu s-a adresat organelor de poliție

cu o plîngere și la centrul de medicină legală pentru a petrece examinarea medico-

legală după ce inculpata a aruncat în el cu o despicătură de lemn, menționând că

această circumstanță nu este relevantă speței, deoarece obiectul examinării

prezentei cauze penale îl constituie fapta prejudiciabilă a inculpatei față de partea

vătămată Mihalachii Galina, dar nu față de martorul Maler Ion.

Referitor la argumentele părții apărării precum că, Mihalachi Galina și Maler

Ion au pătruns ilegal în domiciliul inculpatei fără consimțământul acesteia, instanța

a relatat că din declarațiile părții vătămate, rezultă că, domiciliul inculpatei este și

domiciliul acesteia, iar probe care să demonstreze contrariul, nu au fost prezentate

de către partea apărării. În acest context, copia plângerii anexată la dosar de către

partea apărării, precum că, partea vătămată a violat domiciliul inculpatei, nu

prezintă relevanță, deoarece nu au fost prezentate probe care să demonstreze că,

plângerea respectivă a fost soluționată.

La fel, contrar argumentelor invocate în cererea de apel, apelanta nu a

demonstrat relațiile de rudenie ale părții vătămate Mihalachii Galina cu martorul

Maler Ion și nici faptul că, acțiunile acestora poartă un caracter provocator, fiind o

înscenare cu un scop de a rezilia contractul de donație a casei de locuit din

s.Vîșcăuți, r-nul Orhei.

Cu referire la răspunderea penală și pedeapsa aplicată inculpatei Vatavu

Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.201/1 alin.(l) Cod penal, în

redacția în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, instanța de apel a reținut că,

3

articolul respectiv prevedea pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității de la 150 la 180 de ore sau închisoare de pînă la 2 ani. Astfel, în

temeiul art. 16 alin. (2) Cod penal în redacția în vigoare la data săvîrșirii

infracțiunii, acesta este una ușoară.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de apel a conchis că

instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de gradul

prejudiciabil al faptelor, de motivul acestora, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influenta pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care este o

infracțiune ușoară, de faptul că inculpata se caracterizează pozitiv, la evidența

medicului narcolog sau psihiatru nu se află, este căsătorită, are trei copii minori la

întreținere, anterior nu a fost judecată, considerând că pedeapsa cu închisoare pe un

termen de un an, cu suspendarea condiționată a acesteia pe termen de probă de un

an, aplicată inculpatei de către prima instanță este justificată, echitabilă și rațională,

fiind una ce implică o suferință pe măsură a-și atinge scopul său de constrângere,

reeducare și exemplaritate, pedeapsa dată fiind și de natură de a o face pe inculpată

să-și revizuiască atitudinea față de valorile sociale și comportamentul lor față de

membrii societății.

numele inculpatei Vatavu Natalia prin care solicită casarea acestora, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Avocatul și-a întemeiat recursul în baza art.427 alin. (1) pct.15) Cod de

procedură penală, în motivare invocînd că, fiind respinsă neîntemeiat cererea de

audiere a martorului minor Vatavu Ionuț, instanța de apel a încălcat prevederile

art.6 & 3 lit.d) din Convenția pentru Apărarea Dreptului Omului și a Libertăților

Fundamentale, prin urmare și dreptul la un proces echitabil.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

4

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că

avocatul recurent în recursul declarat invocă drept temei de casare prevederile art.

427 alin.(1) pct.15) Cod de procedură penală -hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazul cînd instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt

caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului

care poate fi reparată și în această cauză.

Colegiul conchide că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată, or recurentul nu

argumentează nimic sub acest aspet, iar referirile acestuia la respingerea cererii de

audiere a martorului minor se încadrează în prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod

de procedură penală- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Cu referire la acestea, Colegiul penal reține că instanța de apel, în baza

probelor administrate legal în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești, cu respectarea prevederilor art.100 alin.(4) Cod de procedură penală,

le-a dat o apreciere justă, potrivit art.101, din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art.201/1 alin.(1) Cod penal,

încadrarea juridică a acțiunilor acesteia fiind justă.

Concluziile instanței de apel contestate sunt corecte și se confirmă prin

cumulul de probe administrate, cercetate și verificate în cadrul ședinței de judecată

și indicate în pct.4.1 a prezentei decizii.

Instanța de recurs, fără a reitera întreaga motivare a instanței de apel, pe care

și-o însușește sub aspectul stării de fapt și de drept reținute, conchide asupra

existenței faptei și vinovăției inculpatei Vatavu Natalia în comiterea infracțiunii de

care a fost condamnată.

Colegiul penal consideră drept relevantă speței jurisprudența CtEDO,

potrivit căreia, în cazurile de violență domestică, drepturile agresorului nu pot să ia

locul drepturilor victimei la viață și integritatea fizică și mentală (hotărîrea din

09.06.2009 în cauza Opuz vs Turca, cererea nr. 33401/02). Mai mult, Curtea a

relevat că tema violenței în familie nu este o chestiune privată sau de familie, ci o

5

chestiune de interes public, care implică acțiunea eficientă a statului. Prin urmare,

autoritățile au obligația pozitivă de a proteja părțile vătămate care sunt maltratate

de membrii familiei sale, (în speță, mama față de fiica acesteia), iar sarcina

instanței de judecată este de a acorda o atenție sporită atunci când membri familiei

susțin că ar fi victime ale violenței în familie.

Reieșind din cele relevate supra, instanțele de fond, luând în considerație

cumulul de probe administrate, examinându-le în condițiile prevederilor art.100

alin.(4) și 101 Cod de procedură penală, precum și ținând cont de jurisprudența

CtEDO, corect au conchis că declarațiile date de partea vătămată coroborează cu

celelalte probe, completându-se reciproc, iar prin detaliile comune, acestea sunt

sincere și descriu circumstanțele reale care au avut loc, apreciindu-le ca fiind

valabile și pertinente speței.

Astfel, din conținutul deciziei recurate, rezultă că instanța de apel corect a

constatat faptele și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatei,

descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivînd concluzia de vinovăție a

acesteia prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind stabilită presupusa

eroare de drept invocată de către recurent, or respingerea de către instanța de apel a

cererii de audiere a martorului minor Vatavu Ionuț, care este feciorul inculpatei, nu

ar răsturna soluția, iar audierea acestuia era posibilă în instanța de fond, însă

inițiativa apărătorului la acea etapă nu a intervenit.

Colegiul penal reține că solicitarea recurentului privind casarea deciziei, nu

are suport probatoriu și contravine probelor administrate în cauză, iar

nerecunoașterea vinovăției de către acesta în comiterea infracțiunii imputate, este

apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului său

la apărare.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de

drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției,

ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis

careva eroari de drept și, deci, nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate.

În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursului

ordinar declarat de avocatul Raileanu Petru în numele inculpatei, ca fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

6

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Răileanu Petru în

numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 14 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui Vatavu Natalia, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 ianuarie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

7