1ra-1839/2016 — art. 191 alin. 5 CP

1ra-1839/2016 — art. 191 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1839/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03

iunie 2016, declarate de avocatul Sergiu Zaharia și de inculpatul

Marandici Vasile Nicolae, născut la

25 octombrie 1966, originar și locuitor al s. Ciuciuleni,

r-nul Hâncești, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 23.07.2013 – 06.01.2016,

instanța de apel: 11.02.2016 – 03.06.2016,

instanța de recurs: 25.08.2016 – 13.12.2016.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, cu încetarea procesului penal,

pe motivul intervenirii termenului de prescripție.

activând din 11 noiembrie 2007 în calitate de președinte al Asociației Obștești

„Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, care a fost constituită la 11 noiembrie

2007, cu scopul de a contribui la dezvoltarea socială a comunității, asigurarea

populației cu apă potabilă, folosind intenționat situația sa de serviciu, urmărind

scopul însușirii prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”

a însușit în perioada de timp 2008 – 2009 de la AO „Apă, Sănătate, Dreptate -

Ciuciuleni” mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei ce nu au fost

1

prevăzute în bugetul proiectului Tacis nr. 2008/163-849 și contractului de acordare

a grantului de construcție a rețelelor de apă din Ciuciuleni, și anume: arenda

automobilelor și arenda oficiului în sumă de 113.600 lei; procurarea

combustibilului în sumă de 99.583, 93 lei; procurarea pieselor de schimb în sumă

de 10.970 lei; servicii de traducere în sumă de 530 lei, astfel, cauzând AO „Apă,

Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, daune materiale în proporții deosebit de mari.

Instanța a concluzionat că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (1) Cod penal, imputate de către organul de

urmărire penală, acțiunile lui urmând a fi recalificate în baza art. 196 alin. (4) Cod

penal, ca cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune sau abuz

de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire.

Instanța a constatat, că activând din 11 noiembrie 2007 în calitate de

președinte al AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, folosind situația de

serviciu, inculpatul Marandici Vasile a cauzat daune AO „Apă, Sănătate, Dreptate

- Ciuciuleni” , în sumă totală de 224.683,93 lei, ce nu au fost prevăzute în bugetul

proiectului Tacis nr. 2008/163.849 și contractului de acordare a grantului de

construcție a rețelelor de apă în s. Ciuciuleni.

Instanța a reținut că episoadele comise de inculpat au avut loc în perioada

2008-2009. Astfel, luând în calcul prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,

termenul de 5 ani de tragere la răspundere penală a expirat în anul 2014,

impunându-se necesitatea liberării de răspundere penală a inculpatului, cu

adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal din motivul intervenirii

termenului de prescripție.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat potrivit învinuirii formulate, adică în baza art. 191 alin. (5) Cod

penal, la 8 ani închisoare.

Apelantul a invocat, că la 11 noiembrie 2007, în scopul dezvoltării social –

economice a s. Ciuciuleni, r-nul Ungheni și asigurării localității cu apă potabilă, a

fost constituită AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, care la 20 noiembrie

2007 a fost înregistrată la Primăria s. Ciuciuleni. În calitate de președinte al AO

„Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, tot la 11 noiembrie 2007, a fost ales

Marandici V.

În baza proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, la 05.08.2008 a fost încheiat

contractul de acordare a grantului în mărime de 553.753,4 euro, în scopul

construcției rețelelor de apă din s. Ciuciuleni. Conform contractului de acordare a

grantului, costul proiectului constituia 738.337,9 euro, din care 553.753,4 euro

urmau a fi achitați de către investitorul străin, iar 184.584,5 euro, sau 25%, din

contul locuitorilor s. Ciuciuleni.

La 10 august 2009, contribuția achitată de locuitori a constituit 272.883 lei,

care au fost depuși la contul de decontare a asociației.

Marandici V., în calitate de președinte al AO „Apă, Sănătate, Dreptate -

Ciuciuleni”, folosind intenționat situația sa de serviciu, urmărind scopul însușirii

prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, a însușit în

2

perioada de timp 2008 – 2009 de la AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”

mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei, care nu au fost prevăzute în

bugetul proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, și contractului de acordare a grantului

de construcție a rețelelor de apă din s. Ciuciuleni, și anume: arenda automobilelor

și și a oficiului în sumă totală de 113.600,00 lei, în pofida faptului, că prin Decizia

Consiliului local nr. ½ din 11.08.2008, s-a alocat spațiu gratis în incinta primăriei;

procurarea combustibilului în mărime de 99.583,93 lei; procurarea pieselor de

schimb în sumă de 10.970 lei; servicii de traducere în mărime de 530 lei, cauzând

AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” daune materiale în proporții deosebit de

mari.

Astfel, săvârșind delapidarea averii străine, făptuitorul nu-și încalcă doar

obligația de a nu aduce nici o atingere patrimoniului altuia, dar și obligația specială

pe care o are în această privință tocmai datorită posturii sale de administrator al

acestui patrimoniu.

Bunurile pot fi încredințate în virtutea funcției de răspundere a făptuitorului,

a raporturilor contractuale sau a însărcinării speciale din partea proprietarului.

Aceste cazuri sunt legate, de regulă, de folosirea de către făptuitor a situației de

serviciu, adică presupun existența circumstanței agravante prevăzută la lit. d) alin.

(2) art. 191 Cod penal.

Subiectul infracțiunii de delapidare a averii străine trebuie să aibă calitatea

specială de administrator, iar Marandici V. era președintele AO „Apă, Sănătate,

Dreptate - Ciuciuleni”.

În sensul art. 191 Cod penal, a administra înseamnă: 1) a avea dreptul de a

da dispoziții cu privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni în

contact direct și material cu bunurile altei persoane, datorită atribuțiilor

administratorului, legate de primirea, păstrarea sau eliberarea bunurilor.

Deci, instanța de fond a pronunțat o sentință contrară legii, recalificând

acțiunile inculpatului în baza art. 196 Cod penal.

Argumentele inculpatului, precum că toate cheltuielile pentru arenda

automobilului și oficiului, procurarea combustibilului, procurarea pieselor de

schimb și serviciilor de traducere, au constituit cheltuieli eligibile prevăzute și

gestionate conform Proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, din banii bugetului

investitorului dar nu din contribuția achitată de locuitorii satului, că a arendat

propria sa încăpere deoarece în localul primăriei nu avea condiții necesare; că

expertiza judiciar – contabilă este superficială fără să fi fost examinată Cartea

Mare a contabilității asociației, nu pot fi reținute, or acestea sunt combătute prin

probele acuzării, cercetate la judecarea cauzei.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) și 196 alin. (4) Cod penal.

Apelantul a invocat, că atât la etapa de urmărire penală cât și la examinarea

cauzei în ședința de judecată, a administrat și înaintat acte veridice, constatatoare,

probe care confirmă nevinovăția sa, a înaintat cereri de încetare a procesului penal,

3

cerere privind anularea probelor, care au fost administrate cu încălcări ale

legislației, care însă nu au fost luate în considerație de instanța de fond.

Implementarea proiectului privind construcția unui apeduct în s. Ciuciuleni,

prevedea și acordarea suportului financiar și de către R. Moldova în raport de 25%,

ceea ce a dus la colectarea banilor acordați de locuitorii s. Ciuciuleni.

Cheltuielile suportate pentru arenda oficiului în valoare de 22.000 lei sunt

costuri direct legate de desfășurarea normală a proiectului, care au fost prevăzute în

pct. 11 din Anexa III, fiind costuri administrative.

La fel, conform pct. 2.2. din Anexa III a Bugetului pentru Acțiune, pentru

cheltuielile de transport au fost prevăzute 19.720 euro.

Sumele pentru contractele de prestări a serviciilor de transport, în mărime de

91.600 lei, procurarea combustibilului – 99.583,93 lei și procurarea pieselor de

schimb – 10.970 lei, au fost utilizați ca cheltuieli de transport, care nu a depășit

suma prevăzută în mărime de 19.720 euro. Pentru derularea proiectului început de

AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, nu au fost acordate unități de transport

din altă parte.

Cu referire la cheltuielile pentru combustibil, nu s-a luat în calcul că

Mironică G., care fiind angajatul AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, în

calitate de contabil – șef, a primit spre păstrare 3 tone de benzină, 600 litri de

motorină și alte bunuri în valoare de 70.000 lei. Toate acestea fiind probate prin

documentele anexate la cauza penală, în cadrul ședinței de judecată.

Totodată, martorul Mironică G. a declarat că a semnat actul de predare –

primire a 3 tone de combustibil, 8000 lei pentru safeu și alte bunuri.

Documentele anexate la cauza penală, confirmă că nu a fost asigurat cu

transport, sediu nefiind acordat, dimpotrivă fiind acordat teren pentru construcție.

Astfel, toate cheltuielile au fost suportate în conformitate cu bugetul și

prevederile contractului de grant.

Nu poate fi considerată cauzare de daune materiale în proporții deosebit de

mari, prin înșelăciune sau abuz de încredere, odată ce cheltuielile au fost efectuate

în acțiuni direct legate de desfășurarea normală a proiectului, care au fost prevăzute

în Anexa III a Contractului pentru construcția apeductului.

Conform statutului fiind ONG, prin urmare DGUP a CCCEC nu era

competent de a efectua urmărirea penală pe prezenta cauză.

La cauza penală lipsește ordonanța Procurorului General și adjuncților săi

privind efectuarea urmăririi penale de către DGUP a CCCEC, contrar prevederilor

art. 2 și 7 Cod de procedură penală, care prevede că organul de urmărire penală

este obligat în termen de 3 zile, să transmită cauza procurorului care exercită

urmărirea penală pentru a o transmite organului competent.

Transmiterea cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale după

competență a avut loc tocmai la 03.10.2012.

Drept urmare, acțiunile procesual-penale efectuate în cauza dată au fost

îndeplinite de către organul de urmărire penală al DGUP a CCCEC, care a fost

lipsit de competență de a efectua acțiuni de urmărire penală în privința

infracțiunilor prevăzute de art. 191 Cod penal, săvârșite de persoane fizice sau

4

persoane juridice, astfel conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, atrage

nulitatea acțiunilor și actelor efectuate.

2016, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, apelul procurorului a fost

admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Marandici Vasile a fost condamnat în baza art. 191 alin. (5) Cod penal la 8

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

Instanța de apel a statuat, că necesitatea de a casa sentința instanței de

judecată derivă din nerespectarea cerințelor de drept vizând constatarea faptei

infracționale, ca fiind demonstrată, comisă de către Marandici V., anume în

circumstanțele descrise.

Instanța de fond urma să constate fapta infracțională fără a specifica faptul

că inculpatul este învinuit de comiterea infracțiunii, urmând a constata concret și

clar fapta infracțională comisă de inculpat.

Situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din

dosar, care au fost apreciate incorect.

Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Marandici Vasile, activând

din 11.11.2007 în calitate de președinte al Asociației Obștești „Apă, Sănătate,

Dreptate – Ciuciuleni”, asociație care a fost constituită la 11.11.2007 cu scopul de

a contribui la dezvoltarea socială a comunității, asigurarea populației cu apă

potabilă, folosind intenționat situația sa de serviciu, urmărind scopul însușirii prin

delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”, a însușit în perioada

de timp 2008 - 2009 de la asociația obștească „ASD Ciuciuleni” mijloace bănești

în sumă totală de 224.683,93 lei, ce nu au fost prevăzute în bugetul proiectului

Tacis, nr. 2008/163-849, și contractului de acordare a grantului de construcție a

rețelelor de apă din Ciuciuleni, prin folosirea, însușirea, transmiterea ilegală de

către inculpat în interesul său cât și pentru alte persoane a mijloacelor bănești

încredințate pentru a le gestiona și administra, și anume: arenda automobilelor și

arenda oficiului în sumă de 113.600.00 lei; procurarea combustibilului în sumă de

99.583.93 lei; procurarea pieselor de schimb în sumă de 10.970 lei; servicii de

traducere în sumă de 530 lei, cauzând AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”

daune materiale în proporții deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul a comis infracțiunea

prevăzută de art.191 alin. (5) Cod penal, ca delapidarea averii străine, adică

însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea

vinovatului, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, soldată cu cauzarea de

daune în proporții deosebit de mari.

În speță, latura obiectivă s-a exprimat prin însușirea, folosirea, transmiterea

pentru sine și pentru terți de către inculpat a mijloacelor bănești a A.O. „ Apă,

Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, încredințate lui pentru a le gestiona și administra.

Instanța de apel a reținut, că inculpatul nu a recunoscut vina, menționând că

au fost încheiate o serie de contracte de prestări servicii, achitate din banii

prevăzuți pentru cheltuieli de transport. Mironică G. a primit spre păstrare 3 tone

de benzină, 600 litri motorină și alte bunuri în sumă de 70.000 lei. Proiectul tehnic

5

a fost lansat în luna aprilie – mai 2009, după avizul Comisiei Europene.

Principalele condiții pentru acordarea banilor era prezentarea unei garanții bancare.

Toate etapele au fost parcurse conform bugetului aprobat. Pentru cheltuielile

neplanificate era o sumă prevăzută în acest sens. Primăria s. Ciuciuleni a acordat

spațiu pentru oficiu în sala de festivități a primăriei, unde nu erau condiții pentru

amenajarea unui birou și a fost nevoit să arendeze un sediu, pentru care nu erau

prevăzuți bani. A fost arendat un birou contra sumei de 2200 lei pe lună.

Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele

administrate.

Astfel, potrivit actului privind rezultatele reviziei economico – financiare

tematice la A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, din 11.03.2010, s-a stabilit

că în baza contractelor încheiate cu locuitorii s. Ciuciuleni s-a acumulat suma de

272.873 lei.

Acest fapt este confirmat prin declarațiile părților vătămate și martorilor, că

pentru prestarea serviciului de construcție și conectare la apeductul din localitate,

au achitat direct inculpatului sau contabilului asociației Savin A. mijloace bănești

în suma care variază după caz, 1500 - 3000 lei, semnând în acest sens contractul

corespunzător și primirea bonului privind încasarea sumei de bani.

Președintele A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, Marandici V., fără a

fi prevăzute careva cheltuieli în bugetul pentru implementarea proiectului de

construire a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a locuitorilor s. Ciuciuleni,

la 01.08.2008, acționând cu scop cupidant, a semnat contractul de arendă a

imobilului, prin care Marandici V., în calitate de prestator, a acordat în folosință

A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, în calitate de client, imobilul aflat în

proprietatea prestatorului, cu suprafața de 40 m2, situat în s. Ciuciuleni, onorariul

fiind de 2000 lei lunar.

Conform fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” a cheltuit

pentru arenda imobilului, pe perioada august 2008 - iunie 2009, suma de 22.000

lei.

La 09.08.2008, a fost încheiat un contract între Cormus V. și A.O. „Apă,

Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, de punere la dispoziția

asociației a automobilului „HYUNDAI H200”, pentru o plată lunară de 3500 lei.

Potrivit fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” a achitat lui

Cormus V. pentru arenda automobilul, pe perioada august 2008 - mai 2009, suma

de 35.000 lei.

La 05.08.2008, a fost încheiat un contract între Mironică G. și A.O. „Apă,

Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, privind punerea la

dispoziția asociației a automobilului VAZ - 2106, pentru o plată lunară de 2000 lei.

Conform fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru

arenda automobilul, a cheltuit pe perioada august 2008 - iulie 2009, suma de

24.000 lei.

La 05.08.2008, a fost încheiat un contract între Cicimarenco A. și A.O. „Apă,

Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, privind punerea la

6

dispoziția asociației a automobilului „OPEL KADETT”, cu o plată lunară de 2500

lei.

Potrivit fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru

arenda automobilul, a cheltuit pe perioada august 2008 - iulie 2009, suma de

30.000 lei.

La 09.08.2008 a fost încheiat un contract între Bucur E. și A.O. „Apă,

Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, privind punerea la

dispoziția asociației a automobilului „DACIA Logan”, cu o plată lunară de 2600

lei.

Conform fișei anexe, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru

arenda automobilul, i-a achitat lui Bucur E. pe perioada august 2008, suma de

2600 lei.

Prin raportul de expertiză nr. 1751 din 26.04.2011, s-au stabilit cheltuielile

efectuate de A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” pentru arenda

automobilelor și arenda oficiului în sumă de 113.600 lei, pentru procurarea

combustibilului de 99.583,93 lei, pentru procurarea pieselor de schimb în sumă

totală de 10.970 lei, pentru serviciile de traducere în sumă de 530 lei, adică

cheltuieli care nu au fost incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni, respectiv

acestea nu pot fi considerate ca cheltuieli eligibile.

Astfel, în urma cheltuielilor mijloacelor bănești, contrar modului prevăzut de

buget în acest sens, a fost suportat un prejudiciu în suma totală de 224.683,93 lei,

care este în legătură cauzală directă dintre fapta comisă de inculpat și urmările

prejudiciabile, ce constă în însușirea, folosirea și transmiterea de către inculpat,

în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri încredințate

pentru a le gestiona sau a le administra.

Instanța de apel, a reținut că inculpatului i-au fost date în administrare atât

mijloacele bănești acordate prin contractul de grant, cât și mijloacele bănești

acumulate de la locuitorii s. Ciuciuleni. Mai mult, prin declarațiile părților

vătămate și martorilor audiați, s-a probat faptul că aceștia au transmis banii

inculpatului sau contabilului asociației Savin A., au semnat contracte, anume

pentru implementarea acordului privind construirea apeductului în s. Ciuciuleni.

Este nefondată solicitarea apărării privind achitarea inculpatului și pe motivul

prezenței în speță a prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, deoarece o parte

din probe au fost acumulate de CCEC, ca organ necompetent, or această afirmație

a fost combătută prin probele prezentate de procuror și nu poate duce la nulitatea

absolută a probelor.

Instanța de apel a concluzionat să nu se expună asupra prejudiciul material

solicitat de către părțile vătămate, deoarece acestea s-au adresat cu acțiune civilă,

fiind emisă în acest sens hotărârea Judecătoriei Hîncești din 29.03.2011, de

încasare a sumelor pretinse în acțiunile civile din speță.

Prin urmare, este necesar de a admite în principiu acțiunea civilă, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța de judecată într-o

procedură civilă separată.

7

solicitând casarea acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Recurentul a invocat, că potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală,

judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.

Astfel, ca mijloace de probă sunt indicate un șir de persoane care au calitatea

de părți vătămate, însă potrivit actului de învinuire, daune materiale în proporții

deosebit de mari, Marandici V. a cauzat A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate -

Ciuciuleni”, dar nu părților vătămate menționate.

La materialele cauzei penale nu există plângere, adresată organului de

urmărire penală, din partea membrilor A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate -

Ciuciuleni”, pentru careva acțiuni sau inacțiuni ale inculpatului.

Persoanele recunoscute în calitate de părți vătămate, nu pot avea această

calitate, deoarece nu sunt nici fondatori și nici membri ai A.O. „ Apă, Sănătate,

Dreptate - Ciuciuleni”.

Între locuitorii s. Ciuciuleni, care au calitatea de părți vătămate, și A.O. „

Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, au fost încheiate contracte de prestări

servicii, și anume de furnizare a rețelelor de alimentare cu apă, prin care o parte s-a

obligat să achite o anumită sumă de bani, iar Asociația să construiască apeductul

pentru alimentarea cu apă.

Acuzarea nu a precizat prejudiciul concret cauzat fiecărei părți vătămate,

prin ce se constată o învinuire neîntemeiată, abstractă, adică, în ce constă însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane, deoarece conform actului de învinuire prejudiciul

s-a cauzat A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, dar nu altor persoane.

Raporturile dintre părțile vătămate și A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate -

Ciuciuleni” sunt raporturi contractuale de ordin civil. Părțile vătămate s-au adresat

cu acțiune civilă și pe acest fapt a fost emisă hotărârea Judecătoriei Hîncești din

29.03.2011.

Inculpatul, în calitate de reprezentant al A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate -

Ciuciuleni”, a încheiat cu locuitorii s. Ciuciuleni contracte de prestări servicii.

Mijloacele bănești, acumulate în mărime de 140.000 lei în baza contractelor, au

fost depuse pe contul băncii, fapt confirmat prin dispoziția de încasare, anexată la

dosar.

Contractul de acordare a grantului nr. 2008/163-849, în art.3.3 prevede:

„Conform Articolului 14.4 al Anexei II din Condițiile Generale și Administrative

din Programul transfrontalier RO – MD 2004 – 2006, 4% din suma finală din

costurile directe ale Acțiunii stabilite în conformitate cu Articolele 14 și 17, pot fi

solicitate de către beneficiar ca costuri indirecte”, iar în pct.14.4. din Condițiile

Generale și Administrative din programul transfrontalier RO – MD 2004 – 2006,

prevede că: „Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri incluse

în alte capitole din bugetul Contractului”.

8

Condiția menționată supra, este expres prevăzută și în art. 3 alin. (2) din

Contractul de acordare a grantului.

Pentru desfășurarea normală a activității asociației, legată de convocarea

adunărilor, colectarea mijloacelor financiare, păstrarea documentației și alte

activități, era necesar de a avea o încăpere, din acest motiv a fost încheiat

contractul de arendă a imobilului la 01.08.2008.

Inculpatul, la 24.07.2009, s-a adresat către Primăria s. Ciuciuleni și

Consiliului Local Ciuciuleni cu o cerere privind acordarea încăperii pentru

desfășurarea activităților A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”.

Dar, inculpatului nu i s-a acordat spațiu necesar în incinta Primăriei s.

Ciuciuleni, iar decizia nr.1/2 din 11.08.2008, privind acordarea sediului în incinta

Primăriei s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești, a fost emisă ulterior pornirii cauzei penale

în privința inculpatului.

Instanțele nu au constatat care din deciziile emise de Consiliul Local

Ciuciuleni sub același număr este valabilă și a fost adusă la cunoștință inculpatului.

Conform Anexei III, Bugetul pentru Acțiune, în rubrica Transport pct.2.2,

costuri pentru transport local, au fost prevăzute mijloace bănești în sumă de 19.720

euro.

Potrivit materialelor cauzei, au fost utilizați 91.600 lei pentru contractele

prestări de servicii transport, 99.583,93 lei pentru procurarea combustibilului și

10.970 lei pentru procurarea pieselor de schimb.

În cadrul implementării proiectului, nu au fost alocate A.O. „ Apă, Sănătate,

Dreptate - Ciuciuleni” mijloace de transport, care erau necesare și direct legate de

desfășurarea proiectului. Or, încheierea contractelor de servicii transport,

procurarea combustibilului și procurarea pieselor de schimb, au fost făcute în

cadrul legal și nedepășind suma de 19.720 euro.

Instanța de apel, neîntemeiat a reținut că prin raportul de expertiză nr.1751

din 26.04.2011, a fost constatat că cheltuielile în sumă de 224.683, 93 lei nu au fost

incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni, respectiv acestea nu pot fi considerate ca

cheltuieli eligibile, or, costurile sunt eligibile dacă sunt direct legate de proiect și

sunt incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni.

Dar, potrivit Contractului de acordare a grantului, nr. 14279, condiția: „sunt

direct legate de proiect și sunt incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni” nici nu

este inclusă în contractul încheiat între Autoritatea Contractantă (Comisia

Europeană) și A.O. “Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”.

Acuzarea prin învinuirea adusă inculpatului, cât și instanța de apel prin

decizia adoptată, nu au demonstrat ce prejudiciu concret a cauzat inculpatul A.O.

“Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni” și părților vătămate. În acest sens, atât părțile

vătămate, care nu fac parte din învinuirea adusă inculpatului, cât și acuzatorul de

stat nu au înaintat acțiune civilă, nu s-a constatat valoarea ei.

Astfel, învinuirea înaintată inculpatului este neprobată, nu s-a demonstrat

latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod

9

penal, adică intenția ultimului de a însuși ilegal mijloacele bănești de la A.O. “Apă,

Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul, solicitând casarea deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să

fie achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art. 191 alin. (5) Cod penal.

Recurentul a invocat, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau asociația nu este o instituție publică și nici autoritate

publică, conform statutului fiind ONG, prin urmare DGUP a CCCEC nu era

competent de a efectua urmărirea penală pe prezenta cauză.

La cauza penală lipsește ordonanța Procurorului General și adjuncților săi

privind efectuarea urmăririi penale de către DGUP a CCCEC, contrar prevederilor

art. 2 și 7 Cod de procedură penală, care prevede că organul de urmărire penală

este obligat în termen de 3 zile, să transmită cauza procurorului care exercită

urmărirea penală pentru a o transmite organului competent.

Transmiterea cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale după

competență a avut loc tocmai la 03.10.2012.

Drept urmare, acțiunile procesual-penale efectuate în cauza dată au fost

îndeplinite de către organul de urmărire penală al DGUP a CCCEC, care a fost

lipsit de competență de a efectua acțiuni de urmărire penală în privința

infracțiunilor prevăzute de art. 191 Cod penal, săvârșite de persoane fizice sau

persoane juridice, astfel conform art. 251 alin. (2) Cod de4 procedură penală,

atrage nulitatea acțiunilor și actelor efectuate.

Persoanele nu pot fi părți vătămate, fiindcă nu sunt nici fondatori și nici

membri ai Asociației, iar in învinuire este menționat faptul delapidării averii A.O. „

Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”. Conform statutului toate bunurile materiale

și financiare ale Asociației aparțin numai fondatorilor și membrilor Asociației.

Aceste persoane nu sunt și nici nu au fost membrii sau fondatorii Asociației.

Învinuirea, la rândul său nu dispune de probe care ar confirma că aceste

persoane sunt membri sau fondatori, nici măcar cereri de primire în rândurile

membrilor Asociației nu au existat.

Cu fiecare persoana în parte, declarată parte vătămată, a fost încheiat

contract și eliberat bon de plată contra plății descrise în contract.

Nu există probe care ar putea demonstra primirea, însușirea, preluarea a

cărorva surse financiare sau materiale de la Asociație sau din altă parte.

Declarațiile martorului Bezer M. nu pot fi considerate ca probă a învinuirii,

dar ca probă a apărării.

Martorul Gheorghi G., activând în calitate de primar al localității a declarat

că primăria nu dispune de un sediu pentru asociație și nici de condiții pentru

amenajarea unui birou nu exista.

10

Martorul Movileanu I. a făcut declarații pe presupunerile sale personale.

Martorul Savin A., a confirmat că la începutul proiectului a fost arendat

oficiu pentru lucru, unde era indicat denumirea asociației și un tablou

informațional.

La insistența de a fi audiata martorul Bucur E., nici procurorul nici

judecătorul nu au reacționat.

Decizia nr. 1/2 a consiliului local Ciuciuleni din 11.08.2008, cu privire la

acordarea sediului din 11.08.2008, în sediul primăriei Ciuciuleni este un act fals și

inexistent.

Nu a încheiat contract de arendă, respectiv nu are calitate de arendaș, iar

partea contractantă nu este arendator. Părțile nu au întocmit contract în care sa

descrie bunurile arendate, dar au rămas pe poziția stipulată în contract: Inculpatul

ca beneficiar de servicii transport auto, iar partea contractantă prestator de servicii

auto.

Prestatorul - pune la dispoziția asociației autoturismul cu tot cu șofer la ziua

dată, la rândul său Asociația - beneficiar elibera produse petroliere conform foii de

parcurs și piese de schimb după cum era stipulat în contract.

Produsele petroliere pe care le-a procurat Asociația au fost definite de

instanță ca nelegitime, fiindcă nu au fost preconizate în Buget.

Din punct de vedere economic, produsele petroliere sunt parte componentă a

cheltuielilor de transport, or, pentru a parcurge o călătorie se eliberează contra

plată un tichet. Sinecostul principal al acestui tichet se formează din următoarele

cheltuieli la distanța parcursă - Salariul conducătorului auto + costul transportului

+ cantitatea de carburanți folosiți.

Astfel, este logic din punct de vedere economic și financiar, ca aceste

cheltuieli să fie considerate eligibile și în concordanță cu Contractul de grant și a

legislației Comisiei Europene, fiind incluse în bugetul preconizat la Anexa Bl,

Buget pentru acțiune P.2.2 Transport local – 19.720 euro.

Toate acestea se confirmă în Anexa II p.14.2., prin respectarea celor

invocate mai sus, cu respectarea dispozițiilor Anexei IV, următoarele costuri

directe urmează a fi eligibile, și anume: costul pentru personalul cu atribuții în

implementarea Proiectului, care să corespundă salariilor propriu-zise, plus taxele

pentru asigurări sociale și alte costuri aferente remunerării, salariile și costurile nu

trebuie să le depășească pe cele practicate în mod obișnuit de către Beneficiar sau,

după caz, de către partenerii acestuia; costurile de transport și de subzistență pentru

personalul care ia parte la Proiect, dacă acestea nu le depășesc pe cele practicate în

mod obișnuit de către Beneficiar sau, după caz, de către partenerii acestuia. Orice

rambursare de sume fixe nu trebuie să depășească plafonul aprobat anual de

Comisia Europeană către țara Autorității Contractante; costuri pentru achizițiile de

echipamente (noi sau folosite) și servicii, cu condiția ca acestea să corespundă

prețurilor pieței;

Instanța de apel, a conchis asupra abuzului de obligații, prin acea că a

„arendat” 4 automobile, însă, de fapt, la începutul proiectului a fost semnate 4

11

contracte, dar peste o lună s-a ajuns la concluzia ca 3 mașini este suficient și a

patra mașină a fost redusă, drept dovadă servind listele de plată unde se vede ca 3

mașini au fost achitate pe o durată de 9 luni, iar a patra mașină numai o singură

lună.

Raportul de expertiză nr.1751 din 26.04.2011, a fost întocmit necalitativ și

incomplet din motiv că expertul nu posedă cunoștințe suficiente și necesare în

domeniul finanțelor și finanțării externe, și nu poate face diferența dintre un

contract de prestări servicii auto și un contract de arendă. Expertiza a fost efectuată

în lipsa Anexelor la contract, cărții mari a contabilității și fără a ține cont de

prevederile contractuale și Legislația Comisiei Europene, Contract - grant și Anexa

II – Condiții generale aplicabile Contractelor pentru finanțări nerambursabile ale

Comunității Europene încheiate pentru acțiuni externe. La pagina 6-7 a raportului

de expertiză, expertul a arătat, că potrivit Bugetului pentru acțiune printre altele au

fost preconizate costuri de Transport de 19.720 euro, sediu local, costuri aferente

acțiunii – 2890 euro, iar în pagina 20, toate proiectele cu finanțări externe

nerambursabile sunt scutite de impozite, fapt ce nu a fost luat în considerație de

expert la întocmirea Raportului. Lacunele descrise, constituie încălcări ale

prevederilor legale ce reglementează desfășurarea unui proces echitabil ce nu pot fi

înlăturate decât prin anularea actului procesual protestat, conform prevederilor art.

251 Cod de procedură penală.

Potrivit contractului de grant 2008\163-849, articolul 3 - Finanțarea Acțiunii

„Conform Art. 14.4 al Anexei II, 4% din costurile directe ale acțiunii stabilite în

conformitate cu art. 14 și 17 ale Anexei II, pot fi solicitate de beneficiar ca costuri

indirecte”, Articolul 4 - Raportarea narativă și financiară fac referință la Anexa II,

iar opțiunea 2 a contractului din nou este reglementată de Anexa II.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală –instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

5.3. La 04 octombrie 2016, avocatul Sergiu Zaharia a declarat un recurs

ordinar suplimentar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Recurentul a invocat drept motiv, că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile ordinare

ale inculpatului și avocatului Sergiu Zaharia din 02 august 2016 urmează a fi

admise, iar recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Zaharia din 04

octombrie 2016, urmează a fi respins, ca fiind inadmisibil, din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel.

12

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de

30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de

procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a

unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile

lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340

alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul

hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată

se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în

termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 03 iunie 2016, iar

decizia motivată a fost pronunțată la 15 iulie 2016, în prezența avocatului Sergiu

Zaharia, fapt consemnat în respectivul proces-verbal, iar părților absente li s-a

expediat câte o copie de pe decizia motivată (vol. VII f.d. 166-168, 170-172, 211, 212).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 15 iulie 2016, iar

termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la sfârșitul

zilei de 15 august 2016.

Totodată, recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Zaharia a fost

înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 04 octombrie 2016, adică peste

termenul prevăzut de lege (vol. VII f.d. 242-249, pct. 5.3. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea

în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs

decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest

termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are

un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar suplimentar din 04.10.2016 este declarat

peste termen, el urmează a fi respins ca inadmisibil (pct. 5.3. din decizie).

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

13

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

inculpatului.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, just

statuând că situația de fapt și de drept reținută de instanța de fond nu corespunde

probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, a comis următoarele erori de

drept.

Conform art. 414 alin. (1), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419, 394 alin. (3)

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate

de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu art. 384 alin. (3)

Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală,

întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) și 3) Cod de procedură

penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a

avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpat și dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări.

Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului

CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor

14

art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent,

astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea,

excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din

12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

Însă, instanța de apel nu a respectat întocmai prescripțiile de drept

nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) a depășit limitele învinuirii formulate, constatând că inculpatul a comis

infracțiunea: “... prin folosirea, transmiterea ilegală pentru alte persoane a

mijloacelor bănești încredințate pentru a le gestiona..., latura obiectivă s-a

exprimat prin folosirea, transmiterea pentru terți de către inculpat a mijloacelor

bănești, încredințate lui pentru a le gestiona..., folosirea și transmiterea pentru

altul de valori sau alte bunuri încredințate pentru a le gestiona...”. Or, asemenea

împrejurări nu i-au fost imputate inculpatului prin rechizitoriu (f.d. 128-129);

b) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, concluzia

evazivă, neconcretă, neclară și neîntemeiată în drept că este: „...nefondată

solicitarea apărării privind achitarea inculpatului și pe motivul prezenței în speță

a prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, deoarece o parte din probe au

fost acumulate de CCEC, ca organ necompetent, deoarece această afirmație a fost

combătută prin probele prezentate de procuror și nu poate duce la nulitatea

absolută a probelor, cu achitarea inculpatului” nu reprezintă o pronunțare legal

argumentată a instanței de apel în aspectul vizat;

c) nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, deoarece nu a apreciat fiecare probă separat, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, în raport cu circumstanțele de

fapt și de drept invocate în rechizitoriu și, în special a probelor scrise, conținute în

materialele cauzei, cu semnăturile persoanelor concrete privind primirea sumelor

indicate în rechizitoriu că ar fi fost însușite de către inculpat – pentru arenda

automobilelor și oficiului în sumă de 113.600,00 lei, procurarea combustibilului în

sumă de 99.583,93 lei, procurarea pieselor de schimb în sumă de 10.970 lei,

servicii de traducere în sumă de 530 lei.

Nu a menționat în decizie motivele pentru care a respins probele și

argumentele apărării în consecutivitatea și esența probatorie a acestora, inclusiv în

felul expus în recursurile ordinare, reproduse la pct. 5. și 5.1 din prezenta decizie.

Mai mult, nu a constatat clar, cert și legal argumentat, cine este parte

vătămată pe caz, în raport cu circumstanțele de fapt invocate în rechizitoriu, că

inculpatul: „urmărind scopul însușirii prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate,

Dreptate-Ciuciuleni”, a însușit în perioada de timp 2008 - 2009 de la asociația

obștească „ASD Ciuciuleni” mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93

lei...,cauzând AO „Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni” daune materiale în

proporții deosebit de mari”, nominalizând în acest sens peste 100 de persoane

fizice și persoana juridică A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”.

d) a constat în descriptivul deciziei mai întâi că inculpatul „a însușit în

perioada de timp 2008 - 2009 de la asociația obștească „ASD Ciuciuleni”

15

mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei”, apoi a indicat în mod

divergent că „asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se expună instanța

de judecată într-o procedură civilă aparte”, iar în dispozitiv s-a contrazis,

neindicând nici o soluție în latura civilă.

Prin urmare, nu a constatat prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a

semnului calificativ esențial, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5)

Cod penal - „în proporții deosebit de mari”;

e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile părților

vătămate de la v. 4 - f.d. 4, 9, 14,19,24, 29, 34, 39, 44, 49,54,59,64, 69, 74, 79, 84,

89, 94, 99, 104, 109, 114, 119, 124, 129, 134, 139, 144, 149, 154, 159, 164, 169,

174, 179, 194, 199, 204, 209, 214, 219, 224, 229, 234, 239, 244, 249, 254, 259,

264, 269, 274, 284, 289, 294, 299, 304, 309, 314, 324, v.6 - f.d 192, 194-205, 207-

249, v.7 - f.d. 1-5, 10-22.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul apărării, a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și

că recursurile ordinare sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar suplimentar, din 04 octombrie

2016, declarat de inculpatul Marandici Vasile Nicolae împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016.

16

Admite recursurile ordinare din 02 august 2016, declarate de avocatul Sergiu

Zaharia și de inculpatul Marandici Vasile Nicolae, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016, și dispune rejudecarea cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 10 ianuarie

2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

17