1ra-1839/2016 — Art. 191 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 06 ianuarie 2016, Marandici Vasile a fost condamnat în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, cu încetarea procesului penal, pe motivul intervenirii termenului de prescripție.

Instanța de fond a indicat că, inculpatul Marandici V. se învinuiește că, activând din 11 noiembrie 2007 în calitate de președinte al Asociației Obștești „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, care a fost constituită la 11 noiembrie 2007, cu scopul de a contribui la dezvoltarea socială a comunității, asigurarea populației cu apă potabilă, folosind intenționat situația sa de serviciu, urmărind scopul însușirii prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” a însușit în perioada de timp 2008 – 2009 de la AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei ce nu au fost 1 prevăzute în bugetul proiectului Tacis nr. 2008/163-849 și contractului de acordare a grantului de construcție a rețelelor de apă din Ciuciuleni, și anume: arenda automobilelor și arenda oficiului în sumă de 113.600 lei; procurarea combustibilului în sumă de 99.583, 93 lei; procurarea pieselor de schimb în sumă de 10.970 lei; servicii de traducere în sumă de 530 lei, astfel, cauzând AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, daune materiale în proporții deosebit de mari. Instanța a concluzionat că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute la art. 191 alin. (1) Cod penal, imputate de către organul de urmărire penală, acțiunile lui urmând a fi recalificate în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, ca cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire. Instanța a constatat, că activând din 11 noiembrie 2007 în calitate de președinte al AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, folosind situația de serviciu, inculpatul Marandici Vasile a cauzat daune AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” , în sumă totală de 224.683,93 lei, ce nu au fost prevăzute în bugetul proiectului Tacis nr. 2008/163.849 și contractului de acordare a grantului de construcție a rețelelor de apă în s. Ciuciuleni. Instanța a reținut că episoadele comise de inculpat au avut loc în perioada 2008-2009. Astfel, luând în calcul prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, termenul de 5 ani de tragere la răspundere penală a expirat în anul 2014, impunându-se necesitatea liberării de răspundere penală a inculpatului, cu adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal din motivul intervenirii termenului de prescripție.

Procurorul în Procuratura r-nului Hîncești, Natalia Braila, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie condamnat potrivit învinuirii formulate, adică în baza art. 191 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare. Apelantul a invocat, că la 11 noiembrie 2007, în scopul dezvoltării social – economice a s. Ciuciuleni, r-nul Ungheni și asigurării localității cu apă potabilă, a fost constituită AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, care la 20 noiembrie 2007 a fost înregistrată la Primăria s. Ciuciuleni. În calitate de președinte al AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, tot la 11 noiembrie 2007, a fost ales Marandici V. În baza proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, la 05.08.2008 a fost încheiat contractul de acordare a grantului în mărime de 553.753,4 euro, în scopul construcției rețelelor de apă din s. Ciuciuleni. Conform contractului de acordare a grantului, costul proiectului constituia 738.337,9 euro, din care 553.753,4 euro urmau a fi achitați de către investitorul străin, iar 184.584,5 euro, sau 25%, din contul locuitorilor s. Ciuciuleni. La 10 august 2009, contribuția achitată de locuitori a constituit 272.883 lei, care au fost depuși la contul de decontare a asociației. Marandici V., în calitate de președinte al AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, folosind intenționat situația sa de serviciu, urmărind scopul însușirii prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, a însușit în 2 perioada de timp 2008 – 2009 de la AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei, care nu au fost prevăzute în bugetul proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, și contractului de acordare a grantului de construcție a rețelelor de apă din s. Ciuciuleni, și anume: arenda automobilelor și și a oficiului în sumă totală de 113.600,00 lei, în pofida faptului, că prin Decizia Consiliului local nr. ½ din 11.08.2008, s-a alocat spațiu gratis în incinta primăriei; procurarea combustibilului în mărime de 99.583,93 lei; procurarea pieselor de schimb în sumă de 10.970 lei; servicii de traducere în mărime de 530 lei, cauzând AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” daune materiale în proporții deosebit de mari. Astfel, săvârșind delapidarea averii străine, făptuitorul nu-și încalcă doar obligația de a nu aduce nici o atingere patrimoniului altuia, dar și obligația specială pe care o are în această privință tocmai datorită posturii sale de administrator al acestui patrimoniu. Bunurile pot fi încredințate în virtutea funcției de răspundere a făptuitorului, a raporturilor contractuale sau a însărcinării speciale din partea proprietarului. Aceste cazuri sunt legate, de regulă, de folosirea de către făptuitor a situației de serviciu, adică presupun existența circumstanței agravante prevăzută la lit. d) alin. (2) art. 191 Cod penal. Subiectul infracțiunii de delapidare a averii străine trebuie să aibă calitatea specială de administrator, iar Marandici V. era președintele AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”. În sensul art. 191 Cod penal, a administra înseamnă: 1) a avea dreptul de a da dispoziții cu privire la primirea, păstrarea sau eliberarea de bunuri; 2) a veni în contact direct și material cu bunurile altei persoane, datorită atribuțiilor administratorului, legate de primirea, păstrarea sau eliberarea bunurilor. Deci, instanța de fond a pronunțat o sentință contrară legii, recalificând acțiunile inculpatului în baza art. 196 Cod penal. Argumentele inculpatului, precum că toate cheltuielile pentru arenda automobilului și oficiului, procurarea combustibilului, procurarea pieselor de schimb și serviciilor de traducere, au constituit cheltuieli eligibile prevăzute și gestionate conform Proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, din banii bugetului investitorului dar nu din contribuția achitată de locuitorii satului, că a arendat propria sa încăpere deoarece în localul primăriei nu avea condiții necesare; că expertiza judiciar – contabilă este superficială fără să fi fost examinată Cartea Mare a contabilității asociației, nu pot fi reținute, or acestea sunt combătute prin probele acuzării, cercetate la judecarea cauzei. 3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) și 196 alin. (4) Cod penal. Apelantul a invocat, că atât la etapa de urmărire penală cât și la examinarea cauzei în ședința de judecată, a administrat și înaintat acte veridice, constatatoare, probe care confirmă nevinovăția sa, a înaintat cereri de încetare a procesului penal, 3 cerere privind anularea probelor, care au fost administrate cu încălcări ale legislației, care însă nu au fost luate în considerație de instanța de fond. Implementarea proiectului privind construcția unui apeduct în s. Ciuciuleni, prevedea și acordarea suportului financiar și de către R. Moldova în raport de 25%, ceea ce a dus la colectarea banilor acordați de locuitorii s. Ciuciuleni. Cheltuielile suportate pentru arenda oficiului în valoare de 22.000 lei sunt costuri direct legate de desfășurarea normală a proiectului, care au fost prevăzute în pct. 11 din Anexa III, fiind costuri administrative. La fel, conform pct. 2.2. din Anexa III a Bugetului pentru Acțiune, pentru cheltuielile de transport au fost prevăzute 19.720 euro. Sumele pentru contractele de prestări a serviciilor de transport, în mărime de 91.600 lei, procurarea combustibilului – 99.583,93 lei și procurarea pieselor de schimb – 10.970 lei, au fost utilizați ca cheltuieli de transport, care nu a depășit suma prevăzută în mărime de 19.720 euro. Pentru derularea proiectului început de AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, nu au fost acordate unități de transport din altă parte. Cu referire la cheltuielile pentru combustibil, nu s-a luat în calcul că Mironică G., care fiind angajatul AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, în calitate de contabil – șef, a primit spre păstrare 3 tone de benzină, 600 litri de motorină și alte bunuri în valoare de 70.000 lei. Toate acestea fiind probate prin documentele anexate la cauza penală, în cadrul ședinței de judecată. Totodată, martorul Mironică G. a declarat că a semnat actul de predare – primire a 3 tone de combustibil, 8000 lei pentru safeu și alte bunuri. Documentele anexate la cauza penală, confirmă că nu a fost asigurat cu transport, sediu nefiind acordat, dimpotrivă fiind acordat teren pentru construcție. Astfel, toate cheltuielile au fost suportate în conformitate cu bugetul și prevederile contractului de grant. Nu poate fi considerată cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune sau abuz de încredere, odată ce cheltuielile au fost efectuate în acțiuni direct legate de desfășurarea normală a proiectului, care au fost prevăzute în Anexa III a Contractului pentru construcția apeductului. Conform statutului fiind ONG, prin urmare DGUP a CCCEC nu era competent de a efectua urmărirea penală pe prezenta cauză. La cauza penală lipsește ordonanța Procurorului General și adjuncților săi privind efectuarea urmăririi penale de către DGUP a CCCEC, contrar prevederilor art. 2 și 7 Cod de procedură penală, care prevede că organul de urmărire penală este obligat în termen de 3 zile, să transmită cauza procurorului care exercită urmărirea penală pentru a o transmite organului competent. Transmiterea cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale după competență a avut loc tocmai la 03.10.2012. Drept urmare, acțiunile procesual-penale efectuate în cauza dată au fost îndeplinite de către organul de urmărire penală al DGUP a CCCEC, care a fost lipsit de competență de a efectua acțiuni de urmărire penală în privința infracțiunilor prevăzute de art. 191 Cod penal, săvârșite de persoane fizice sau 4 persoane juridice, astfel conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, atrage nulitatea acțiunilor și actelor efectuate.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, apelul procurorului a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Marandici Vasile a fost condamnat în baza art. 191 alin. (5) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere. Instanța de apel a statuat, că necesitatea de a casa sentința instanței de judecată derivă din nerespectarea cerințelor de drept vizând constatarea faptei infracționale, ca fiind demonstrată, comisă de către Marandici V., anume în circumstanțele descrise. Instanța de fond urma să constate fapta infracțională fără a specifica faptul că inculpatul este învinuit de comiterea infracțiunii, urmând a constata concret și clar fapta infracțională comisă de inculpat. Situația de fapt reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect. Astfel, instanța de apel a constatat că, inculpatul Marandici Vasile, activând din 11.11.2007 în calitate de președinte al Asociației Obștești „Apă, Sănătate, Dreptate – Ciuciuleni”, asociație care a fost constituită la 11.11.2007 cu scopul de a contribui la dezvoltarea socială a comunității, asigurarea populației cu apă potabilă, folosind intenționat situația sa de serviciu, urmărind scopul însușirii prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”, a însușit în perioada de timp 2008 - 2009 de la asociația obștească „ASD Ciuciuleni” mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei, ce nu au fost prevăzute în bugetul proiectului Tacis, nr. 2008/163-849, și contractului de acordare a grantului de construcție a rețelelor de apă din Ciuciuleni, prin folosirea, însușirea, transmiterea ilegală de către inculpat în interesul său cât și pentru alte persoane a mijloacelor bănești încredințate pentru a le gestiona și administra, și anume: arenda automobilelor și arenda oficiului în sumă de 113.600.00 lei; procurarea combustibilului în sumă de 99.583.93 lei; procurarea pieselor de schimb în sumă de 10.970 lei; servicii de traducere în sumă de 530 lei, cauzând AO „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” daune materiale în proporții deosebit de mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul a comis infracțiunea prevăzută de art.191 alin. (5) Cod penal, ca delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului, săvârșită cu folosirea situației de serviciu, soldată cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. În speță, latura obiectivă s-a exprimat prin însușirea, folosirea, transmiterea pentru sine și pentru terți de către inculpat a mijloacelor bănești a A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, încredințate lui pentru a le gestiona și administra. Instanța de apel a reținut, că inculpatul nu a recunoscut vina, menționând că au fost încheiate o serie de contracte de prestări servicii, achitate din banii prevăzuți pentru cheltuieli de transport. Mironică G. a primit spre păstrare 3 tone de benzină, 600 litri motorină și alte bunuri în sumă de 70.000 lei. Proiectul tehnic 5 a fost lansat în luna aprilie – mai 2009, după avizul Comisiei Europene. Principalele condiții pentru acordarea banilor era prezentarea unei garanții bancare. Toate etapele au fost parcurse conform bugetului aprobat. Pentru cheltuielile neplanificate era o sumă prevăzută în acest sens. Primăria s. Ciuciuleni a acordat spațiu pentru oficiu în sala de festivități a primăriei, unde nu erau condiții pentru amenajarea unui birou și a fost nevoit să arendeze un sediu, pentru care nu erau prevăzuți bani. A fost arendat un birou contra sumei de 2200 lei pe lună. Totodată, vinovăția inculpatului este dovedită integral prin probele administrate. Astfel, potrivit actului privind rezultatele reviziei economico – financiare tematice la A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, din 11.03.2010, s-a stabilit că în baza contractelor încheiate cu locuitorii s. Ciuciuleni s-a acumulat suma de 272.873 lei. Acest fapt este confirmat prin declarațiile părților vătămate și martorilor, că pentru prestarea serviciului de construcție și conectare la apeductul din localitate, au achitat direct inculpatului sau contabilului asociației Savin A. mijloace bănești în suma care variază după caz, 1500 - 3000 lei, semnând în acest sens contractul corespunzător și primirea bonului privind încasarea sumei de bani. Președintele A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, Marandici V., fără a fi prevăzute careva cheltuieli în bugetul pentru implementarea proiectului de construire a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a locuitorilor s. Ciuciuleni, la 01.08.2008, acționând cu scop cupidant, a semnat contractul de arendă a imobilului, prin care Marandici V., în calitate de prestator, a acordat în folosință A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, în calitate de client, imobilul aflat în proprietatea prestatorului, cu suprafața de 40 m2, situat în s. Ciuciuleni, onorariul fiind de 2000 lei lunar. Conform fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” a cheltuit pentru arenda imobilului, pe perioada august 2008 - iunie 2009, suma de 22.000 lei. La 09.08.2008, a fost încheiat un contract între Cormus V. și A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, de punere la dispoziția asociației a automobilului „HYUNDAI H200”, pentru o plată lunară de 3500 lei. Potrivit fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” a achitat lui Cormus V. pentru arenda automobilul, pe perioada august 2008 - mai 2009, suma de 35.000 lei. La 05.08.2008, a fost încheiat un contract între Mironică G. și A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, privind punerea la dispoziția asociației a automobilului VAZ - 2106, pentru o plată lunară de 2000 lei. Conform fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru arenda automobilul, a cheltuit pe perioada august 2008 - iulie 2009, suma de 24.000 lei. La 05.08.2008, a fost încheiat un contract între Cicimarenco A. și A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, privind punerea la 6 dispoziția asociației a automobilului „OPEL KADETT”, cu o plată lunară de 2500 lei. Potrivit fișei anexă, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru arenda automobilul, a cheltuit pe perioada august 2008 - iulie 2009, suma de 30.000 lei. La 09.08.2008 a fost încheiat un contract între Bucur E. și A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, reprezentată de inculpat, privind punerea la dispoziția asociației a automobilului „DACIA Logan”, cu o plată lunară de 2600 lei. Conform fișei anexe, A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru arenda automobilul, i-a achitat lui Bucur E. pe perioada august 2008, suma de 2600 lei. Prin raportul de expertiză nr. 1751 din 26.04.2011, s-au stabilit cheltuielile efectuate de A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” pentru arenda automobilelor și arenda oficiului în sumă de 113.600 lei, pentru procurarea combustibilului de 99.583,93 lei, pentru procurarea pieselor de schimb în sumă totală de 10.970 lei, pentru serviciile de traducere în sumă de 530 lei, adică cheltuieli care nu au fost incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni, respectiv acestea nu pot fi considerate ca cheltuieli eligibile. Astfel, în urma cheltuielilor mijloacelor bănești, contrar modului prevăzut de buget în acest sens, a fost suportat un prejudiciu în suma totală de 224.683,93 lei, care este în legătură cauzală directă dintre fapta comisă de inculpat și urmările prejudiciabile, ce constă în însușirea, folosirea și transmiterea de către inculpat, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri încredințate pentru a le gestiona sau a le administra. Instanța de apel, a reținut că inculpatului i-au fost date în administrare atât mijloacele bănești acordate prin contractul de grant, cât și mijloacele bănești acumulate de la locuitorii s. Ciuciuleni. Mai mult, prin declarațiile părților vătămate și martorilor audiați, s-a probat faptul că aceștia au transmis banii inculpatului sau contabilului asociației Savin A., au semnat contracte, anume pentru implementarea acordului privind construirea apeductului în s. Ciuciuleni. Este nefondată solicitarea apărării privind achitarea inculpatului și pe motivul prezenței în speță a prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, deoarece o parte din probe au fost acumulate de CCEC, ca organ necompetent, or această afirmație a fost combătută prin probele prezentate de procuror și nu poate duce la nulitatea absolută a probelor. Instanța de apel a concluzionat să nu se expună asupra prejudiciul material solicitat de către părțile vătămate, deoarece acestea s-au adresat cu acțiune civilă, fiind emisă în acest sens hotărârea Judecătoriei Hîncești din 29.03.2011, de încasare a sumelor pretinse în acțiunile civile din speță. Prin urmare, este necesar de a admite în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța de judecată într-o procedură civilă separată. 7

Avocatul Sergiu Zaharia a declarat recurs ordinar, la 02 august 2016, solicitând casarea acestei decizii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal. Recurentul a invocat, că potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel, ca mijloace de probă sunt indicate un șir de persoane care au calitatea de părți vătămate, însă potrivit actului de învinuire, daune materiale în proporții deosebit de mari, Marandici V. a cauzat A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, dar nu părților vătămate menționate. La materialele cauzei penale nu există plângere, adresată organului de urmărire penală, din partea membrilor A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, pentru careva acțiuni sau inacțiuni ale inculpatului. Persoanele recunoscute în calitate de părți vătămate, nu pot avea această calitate, deoarece nu sunt nici fondatori și nici membri ai A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”. Între locuitorii s. Ciuciuleni, care au calitatea de părți vătămate, și A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, au fost încheiate contracte de prestări servicii, și anume de furnizare a rețelelor de alimentare cu apă, prin care o parte s-a obligat să achite o anumită sumă de bani, iar Asociația să construiască apeductul pentru alimentarea cu apă. Acuzarea nu a precizat prejudiciul concret cauzat fiecărei părți vătămate, prin ce se constată o învinuire neîntemeiată, abstractă, adică, în ce constă însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, deoarece conform actului de învinuire prejudiciul s-a cauzat A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, dar nu altor persoane. Raporturile dintre părțile vătămate și A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” sunt raporturi contractuale de ordin civil. Părțile vătămate s-au adresat cu acțiune civilă și pe acest fapt a fost emisă hotărârea Judecătoriei Hîncești din 29.03.2011. Inculpatul, în calitate de reprezentant al A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”, a încheiat cu locuitorii s. Ciuciuleni contracte de prestări servicii. Mijloacele bănești, acumulate în mărime de 140.000 lei în baza contractelor, au fost depuse pe contul băncii, fapt confirmat prin dispoziția de încasare, anexată la dosar. Contractul de acordare a grantului nr. 2008/163-849, în art.3.3 prevede: „Conform Articolului 14.4 al Anexei II din Condițiile Generale și Administrative din Programul transfrontalier RO – MD 2004 – 2006, 4% din suma finală din costurile directe ale Acțiunii stabilite în conformitate cu Articolele 14 și 17, pot fi solicitate de către beneficiar ca costuri indirecte”, iar în pct.14.4. din Condițiile Generale și Administrative din programul transfrontalier RO – MD 2004 – 2006, prevede că: „Costurile indirecte sunt eligibile numai dacă nu includ costuri incluse în alte capitole din bugetul Contractului”. 8 Condiția menționată supra, este expres prevăzută și în art. 3 alin. (2) din Contractul de acordare a grantului. Pentru desfășurarea normală a activității asociației, legată de convocarea adunărilor, colectarea mijloacelor financiare, păstrarea documentației și alte activități, era necesar de a avea o încăpere, din acest motiv a fost încheiat contractul de arendă a imobilului la 01.08.2008. Inculpatul, la 24.07.2009, s-a adresat către Primăria s. Ciuciuleni și Consiliului Local Ciuciuleni cu o cerere privind acordarea încăperii pentru desfășurarea activităților A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”. Dar, inculpatului nu i s-a acordat spațiu necesar în incinta Primăriei s. Ciuciuleni, iar decizia nr.1/2 din 11.08.2008, privind acordarea sediului în incinta Primăriei s. Ciuciuleni, r-nul Hîncești, a fost emisă ulterior pornirii cauzei penale în privința inculpatului. Instanțele nu au constatat care din deciziile emise de Consiliul Local Ciuciuleni sub același număr este valabilă și a fost adusă la cunoștință inculpatului. Conform Anexei III, Bugetul pentru Acțiune, în rubrica Transport pct.2.2, costuri pentru transport local, au fost prevăzute mijloace bănești în sumă de 19.720 euro. Potrivit materialelor cauzei, au fost utilizați 91.600 lei pentru contractele prestări de servicii transport, 99.583,93 lei pentru procurarea combustibilului și 10.970 lei pentru procurarea pieselor de schimb. În cadrul implementării proiectului, nu au fost alocate A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni” mijloace de transport, care erau necesare și direct legate de desfășurarea proiectului. Or, încheierea contractelor de servicii transport, procurarea combustibilului și procurarea pieselor de schimb, au fost făcute în cadrul legal și nedepășind suma de 19.720 euro. Instanța de apel, neîntemeiat a reținut că prin raportul de expertiză nr.1751 din 26.04.2011, a fost constatat că cheltuielile în sumă de 224.683, 93 lei nu au fost incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni, respectiv acestea nu pot fi considerate ca cheltuieli eligibile, or, costurile sunt eligibile dacă sunt direct legate de proiect și sunt incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni. Dar, potrivit Contractului de acordare a grantului, nr. 14279, condiția: „sunt direct legate de proiect și sunt incluse în bugetul aprobat pentru acțiuni” nici nu este inclusă în contractul încheiat între Autoritatea Contractantă (Comisia Europeană) și A.O. “Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”. Acuzarea prin învinuirea adusă inculpatului, cât și instanța de apel prin decizia adoptată, nu au demonstrat ce prejudiciu concret a cauzat inculpatul A.O. “Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni” și părților vătămate. În acest sens, atât părțile vătămate, care nu fac parte din învinuirea adusă inculpatului, cât și acuzatorul de stat nu au înaintat acțiune civilă, nu s-a constatat valoarea ei. Astfel, învinuirea înaintată inculpatului este neprobată, nu s-a demonstrat latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod 9 penal, adică intenția ultimului de a însuși ilegal mijloacele bănești de la A.O. “Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul, solicitând casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal. Recurentul a invocat, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau asociația nu este o instituție publică și nici autoritate publică, conform statutului fiind ONG, prin urmare DGUP a CCCEC nu era competent de a efectua urmărirea penală pe prezenta cauză. La cauza penală lipsește ordonanța Procurorului General și adjuncților săi privind efectuarea urmăririi penale de către DGUP a CCCEC, contrar prevederilor art. 2 și 7 Cod de procedură penală, care prevede că organul de urmărire penală este obligat în termen de 3 zile, să transmită cauza procurorului care exercită urmărirea penală pentru a o transmite organului competent. Transmiterea cauzei penale pentru efectuarea urmăririi penale după competență a avut loc tocmai la 03.10.2012. Drept urmare, acțiunile procesual-penale efectuate în cauza dată au fost îndeplinite de către organul de urmărire penală al DGUP a CCCEC, care a fost lipsit de competență de a efectua acțiuni de urmărire penală în privința infracțiunilor prevăzute de art. 191 Cod penal, săvârșite de persoane fizice sau persoane juridice, astfel conform art. 251 alin. (2) Cod de4 procedură penală, atrage nulitatea acțiunilor și actelor efectuate. Persoanele nu pot fi părți vătămate, fiindcă nu sunt nici fondatori și nici membri ai Asociației, iar in învinuire este menționat faptul delapidării averii A.O. „ Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”. Conform statutului toate bunurile materiale și financiare ale Asociației aparțin numai fondatorilor și membrilor Asociației. Aceste persoane nu sunt și nici nu au fost membrii sau fondatorii Asociației. Învinuirea, la rândul său nu dispune de probe care ar confirma că aceste persoane sunt membri sau fondatori, nici măcar cereri de primire în rândurile membrilor Asociației nu au existat. Cu fiecare persoana în parte, declarată parte vătămată, a fost încheiat contract și eliberat bon de plată contra plății descrise în contract. Nu există probe care ar putea demonstra primirea, însușirea, preluarea a cărorva surse financiare sau materiale de la Asociație sau din altă parte. Declarațiile martorului Bezer M. nu pot fi considerate ca probă a învinuirii, dar ca probă a apărării. Martorul Gheorghi G., activând în calitate de primar al localității a declarat că primăria nu dispune de un sediu pentru asociație și nici de condiții pentru amenajarea unui birou nu exista. 10 Martorul Movileanu I. a făcut declarații pe presupunerile sale personale. Martorul Savin A., a confirmat că la începutul proiectului a fost arendat oficiu pentru lucru, unde era indicat denumirea asociației și un tablou informațional. La insistența de a fi audiata martorul Bucur E., nici procurorul nici judecătorul nu au reacționat. Decizia nr. 1/2 a consiliului local Ciuciuleni din 11.08.2008, cu privire la acordarea sediului din 11.08.2008, în sediul primăriei Ciuciuleni este un act fals și inexistent. Nu a încheiat contract de arendă, respectiv nu are calitate de arendaș, iar partea contractantă nu este arendator. Părțile nu au întocmit contract în care sa descrie bunurile arendate, dar au rămas pe poziția stipulată în contract: Inculpatul ca beneficiar de servicii transport auto, iar partea contractantă prestator de servicii auto. Prestatorul - pune la dispoziția asociației autoturismul cu tot cu șofer la ziua dată, la rândul său Asociația - beneficiar elibera produse petroliere conform foii de parcurs și piese de schimb după cum era stipulat în contract. Produsele petroliere pe care le-a procurat Asociația au fost definite de instanță ca nelegitime, fiindcă nu au fost preconizate în Buget. Din punct de vedere economic, produsele petroliere sunt parte componentă a cheltuielilor de transport, or, pentru a parcurge o călătorie se eliberează contra plată un tichet. Sinecostul principal al acestui tichet se formează din următoarele cheltuieli la distanța parcursă - Salariul conducătorului auto + costul transportului + cantitatea de carburanți folosiți. Astfel, este logic din punct de vedere economic și financiar, ca aceste cheltuieli să fie considerate eligibile și în concordanță cu Contractul de grant și a legislației Comisiei Europene, fiind incluse în bugetul preconizat la Anexa Bl, Buget pentru acțiune P.2.2 Transport local – 19.720 euro. Toate acestea se confirmă în Anexa II p.14.2., prin respectarea celor invocate mai sus, cu respectarea dispozițiilor Anexei IV, următoarele costuri directe urmează a fi eligibile, și anume: costul pentru personalul cu atribuții în implementarea Proiectului, care să corespundă salariilor propriu-zise, plus taxele pentru asigurări sociale și alte costuri aferente remunerării, salariile și costurile nu trebuie să le depășească pe cele practicate în mod obișnuit de către Beneficiar sau, după caz, de către partenerii acestuia; costurile de transport și de subzistență pentru personalul care ia parte la Proiect, dacă acestea nu le depășesc pe cele practicate în mod obișnuit de către Beneficiar sau, după caz, de către partenerii acestuia. Orice rambursare de sume fixe nu trebuie să depășească plafonul aprobat anual de Comisia Europeană către țara Autorității Contractante; costuri pentru achizițiile de echipamente (noi sau folosite) și servicii, cu condiția ca acestea să corespundă prețurilor pieței; Instanța de apel, a conchis asupra abuzului de obligații, prin acea că a „arendat” 4 automobile, însă, de fapt, la începutul proiectului a fost semnate 4 11 contracte, dar peste o lună s-a ajuns la concluzia ca 3 mașini este suficient și a patra mașină a fost redusă, drept dovadă servind listele de plată unde se vede ca 3 mașini au fost achitate pe o durată de 9 luni, iar a patra mașină numai o singură lună. Raportul de expertiză nr.1751 din 26.04.2011, a fost întocmit necalitativ și incomplet din motiv că expertul nu posedă cunoștințe suficiente și necesare în domeniul finanțelor și finanțării externe, și nu poate face diferența dintre un contract de prestări servicii auto și un contract de arendă. Expertiza a fost efectuată în lipsa Anexelor la contract, cărții mari a contabilității și fără a ține cont de prevederile contractuale și Legislația Comisiei Europene, Contract - grant și Anexa II – Condiții generale aplicabile Contractelor pentru finanțări nerambursabile ale Comunității Europene încheiate pentru acțiuni externe. La pagina 6-7 a raportului de expertiză, expertul a arătat, că potrivit Bugetului pentru acțiune printre altele au fost preconizate costuri de Transport de 19.720 euro, sediu local, costuri aferente acțiunii – 2890 euro, iar în pagina 20, toate proiectele cu finanțări externe nerambursabile sunt scutite de impozite, fapt ce nu a fost luat în considerație de expert la întocmirea Raportului. Lacunele descrise, constituie încălcări ale prevederilor legale ce reglementează desfășurarea unui proces echitabil ce nu pot fi înlăturate decât prin anularea actului procesual protestat, conform prevederilor art. 251 Cod de procedură penală. Potrivit contractului de grant 2008\163-849, articolul 3 - Finanțarea Acțiunii „Conform Art. 14.4 al Anexei II, 4% din costurile directe ale acțiunii stabilite în conformitate cu art. 14 și 17 ale Anexei II, pot fi solicitate de beneficiar ca costuri indirecte”, Articolul 4 - Raportarea narativă și financiară fac referință la Anexa II, iar opțiunea 2 a contractului din nou este reglementată de Anexa II. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală –instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. 5.3. La 04 octombrie 2016, avocatul Sergiu Zaharia a declarat un recurs ordinar suplimentar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Recurentul a invocat drept motiv, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile ordinare ale inculpatului și avocatului Sergiu Zaharia din 02 august 2016 urmează a fi admise, iar recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Zaharia din 04 octombrie 2016, urmează a fi respins, ca fiind inadmisibil, din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. 12 Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 03 iunie 2016, iar decizia motivată a fost pronunțată la 15 iulie 2016, în prezența avocatului Sergiu Zaharia, fapt consemnat în respectivul proces-verbal, iar părților absente li s-a expediat câte o copie de pe decizia motivată (vol. VII f.d. 166-168, 170-172, 211, 212). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 15 iulie 2016, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar urma să expire la sfârșitul zilei de 15 august 2016. Totodată, recursul ordinar suplimentar al avocatului Sergiu Zaharia a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție la 04 octombrie 2016, adică peste termenul prevăzut de lege (vol. VII f.d. 242-249, pct. 5.3. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl respinge ca inadmisibil, dacă este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar suplimentar din 04.10.2016 este declarat peste termen, el urmează a fi respins ca inadmisibil (pct. 5.3. din decizie). În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde 13 motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, just statuând că situația de fapt și de drept reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, a comis următoarele erori de drept. Conform art. 414 alin. (1), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419, 394 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1), 2) și 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat și dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor 14 art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Însă, instanța de apel nu a respectat întocmai prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, potrivit descriptivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie): a) a depășit limitele învinuirii formulate, constatând că inculpatul a comis infracțiunea: “... prin folosirea, transmiterea ilegală pentru alte persoane a mijloacelor bănești încredințate pentru a le gestiona..., latura obiectivă s-a exprimat prin folosirea, transmiterea pentru terți de către inculpat a mijloacelor bănești, încredințate lui pentru a le gestiona..., folosirea și transmiterea pentru altul de valori sau alte bunuri încredințate pentru a le gestiona...”. Or, asemenea împrejurări nu i-au fost imputate inculpatului prin rechizitoriu (f.d. 128-129); b) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Or, concluzia evazivă, neconcretă, neclară și neîntemeiată în drept că este: „...nefondată solicitarea apărării privind achitarea inculpatului și pe motivul prezenței în speță a prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, deoarece o parte din probe au fost acumulate de CCEC, ca organ necompetent, deoarece această afirmație a fost combătută prin probele prezentate de procuror și nu poate duce la nulitatea absolută a probelor, cu achitarea inculpatului” nu reprezintă o pronunțare legal argumentată a instanței de apel în aspectul vizat; c) nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, deoarece nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate în rechizitoriu și, în special a probelor scrise, conținute în materialele cauzei, cu semnăturile persoanelor concrete privind primirea sumelor indicate în rechizitoriu că ar fi fost însușite de către inculpat – pentru arenda automobilelor și oficiului în sumă de 113.600,00 lei, procurarea combustibilului în sumă de 99.583,93 lei, procurarea pieselor de schimb în sumă de 10.970 lei, servicii de traducere în sumă de 530 lei. Nu a menționat în decizie motivele pentru care a respins probele și argumentele apărării în consecutivitatea și esența probatorie a acestora, inclusiv în felul expus în recursurile ordinare, reproduse la pct. 5. și 5.1 din prezenta decizie. Mai mult, nu a constatat clar, cert și legal argumentat, cine este parte vătămată pe caz, în raport cu circumstanțele de fapt invocate în rechizitoriu, că inculpatul: „urmărind scopul însușirii prin delapidare a averii AO „Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni”, a însușit în perioada de timp 2008 - 2009 de la asociația obștească „ASD Ciuciuleni” mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei...,cauzând AO „Apă, Sănătate, Dreptate-Ciuciuleni” daune materiale în proporții deosebit de mari”, nominalizând în acest sens peste 100 de persoane fizice și persoana juridică A.O. „Apă, Sănătate, Dreptate - Ciuciuleni”. d) a constat în descriptivul deciziei mai întâi că inculpatul „a însușit în perioada de timp 2008 - 2009 de la asociația obștească „ASD Ciuciuleni” 15 mijloace bănești în sumă totală de 224.683,93 lei”, apoi a indicat în mod divergent că „asupra cuantumului despăgubirilor urmează să se expună instanța de judecată într-o procedură civilă aparte”, iar în dispozitiv s-a contrazis, neindicând nici o soluție în latura civilă. Prin urmare, nu a constatat prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a semnului calificativ esențial, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal - „în proporții deosebit de mari”; e) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile părților vătămate de la v. 4 - f.d. 4, 9, 14,19,24, 29, 34, 39, 44, 49,54,59,64, 69, 74, 79, 84, 89, 94, 99, 104, 109, 114, 119, 124, 129, 134, 139, 144, 149, 154, 159, 164, 169, 174, 179, 194, 199, 204, 209, 214, 219, 224, 229, 234, 239, 244, 249, 254, 259, 264, 269, 274, 284, 289, 294, 299, 304, 309, 314, 324, v.6 - f.d 192, 194-205, 207- 249, v.7 - f.d. 1-5, 10-22. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar suplimentar, din 04 octombrie 2016, declarat de inculpatul Marandici Vasile Nicolae împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016. 16 Admite recursurile ordinare din 02 august 2016, declarate de avocatul Sergiu Zaharia și de inculpatul Marandici Vasile Nicolae, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2016, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 10 ianuarie 2017. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun 17