1ra-1980/16 — art. 326 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1980/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Dina Potereanu în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 noiembrie 2015 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 februarie 2016, în cauza penală

în privința lui

Al Osman Abdulwahed, născut la 25.01.986,

originar din Republica Arabă Siriană, locuitor în mun.

Chișinău, str. Petrarilor 4/1, ap. 13,

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

2015 Al Osman Abdulwahed a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 326 alin. (1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Osman Abdulwahed, pe 24.10.2013, aflîndu-se în mun. Chișinău, susținînd că

are influență asupra persoanelor publice din cadrul Universității de Stat de

Medicină și Farmaceutică, în cadrul discuțiilor purtate cu Abio Romi Tareq, a

pretins de la ultimul suma de 8 000 euro, pentru a determina pe un decan al

USMF, să nu emită ordinul de exmatriculare în privința lui Abio Romi Tareq

din cadrul universității.

Astfel, în scopul realizării intenției sale criminale, la 07.11.2012, Al Osman

Abdulwahed aflîndu-se în localul fast food-ului „Chebab Hause", amplasat pe

str.Testemițeanu 29/7 mun. Chișinău, aproximativ la ora 16:30, a primit mijloacele

1

bănești de la Abio Romi Tareq în sumă de 500 euro, care conform cursului oficial al

BNM constituie 8707,7 lei, ulterior continuînd pretinderea mijloacelor bănești,

solicitînd de la ultimul cealaltă parte din bani. La 08.11.2013, aproximativ la ora

14.45, în urma unei înțelegeri prealabile, Abio Romi Tareq aflându-se împreună cu

Al Osman Abdulwahed în localul fast food-ului „Chebab Hause" amplasat pe str.

Testemițeanu 29/7 mun. Chișinău, unde ultimul a primit mijloace bănești în sumă de

1000 euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 17410,4 lei, fiind prins în

flagrant delict.

2.1. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului în baza art.

art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal – trafic de influență, adică pretinderea și primirea,

personal de bani, pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau

care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru a-l face să

îndeplinească sau nu ori să întîrzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite, cu

primirea de bunuri sau avantaje în proporții deosebit de mari.

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă, deoarece instanța la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că acesta a recunoscut vina, se căiește, a

comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, are la întreținere un copil

minor.

2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. Instanța de apel a menționat că, starea de fapt și de drept corect a fost

apreciată de instanța de fond, ea nefiind obiect de studiu prin apelul declarat.

Colegiul a conchis că, instanța de fond just și întemeiat a stabilit categoria și

termenul pedepsei penale acordînd deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod

penal, ce determină scopul pedepsei penale, restabilirea echității sociale și corijare a

infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și

de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținîndu-se cont de gravitatea

faptei penale și prejudiciul cauzat prin consecințele survenite.

Prin urmare, criticele formulate de avocat prin care se susține că instanța de

fond la stabilirea pedepsei a ignorat prevederile art. 61, 75 Cod penal, sunt nefondate

or, instanța de fond le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă și sentința întru totul corespunde prevederilor art. 394 alin. (2) Cod de

procedură penală, soluție, pe care instanța de apel și-a însușit-o pe deplin și a cărei

reluare nu necesită.

Totodată, circumstanțele cauzei justifică aplicarea pedepsei privative de

libertate în cuantumul stabilit de instanța de fond și contrar solicitării avocatului,

2

Colegiul penal a apreciat că nu se impune reconsiderarea pedepsei aplicate sub

aspectul modificării categoriei acesteia.

Nu au fost acceptate argumentele avocatului precum că la stabilirea pedepsei

instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, se căiește, a comis

pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, are la întreținere un copil minor, or,

anume aceste circumstanțe au fost luate în considerație de către instanță la stabilirea

categoriei și cuantumului pedepsei.

Astfel că, aplicînd inculpatului o pedeapsă mai blîndă, după cum solicită

apelantul, nu-și va atinge scopul legea penală, care are menirea de a apăra împotriva

infracțiunilor persoana, drepturile și libertățile acesteia, precum și întreaga ordine de

drept, cît și prevenirea de noi infracțiuni. Or, corectarea și reeducarea inculpatului

urmează a avea loc doar în condiții privative de libertate și în cuantumul stabilit de

instanța fondului, argumentele apelantului în acest sens fiind neîntemeiate.

prin care solicită casarea hotărîrilor și emiterea unei noi decizii prin care să fie aplicată

pedeapsă mai blîndă, deoarece instanțele de judecată au aplicat inculpatului o pedeapsă

inechitabilă.

5.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

prin care a solicitat respingerea acestuia, deoarece instanțele de judecată au ținut cont

de principiile de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, aplicînd o pedeapsă echitabilă, iar din

materialele cauzei nu se întrevede existența unor circumstanțe excepționale care ar

determina instanța de recurs să aplice o pedeapsă mai blîndă inculpatului.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportînd aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține că recursul

depus are ca temei pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă

potrivit textului acestuia, recurentul fiind de-acord cu starea de fapt stabilită de

3

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerînd-o

prea aspră, solicitînd aplicarea unei pedepse mai blînde, cu aplicarea art. 79 Cod

penal.

Conform art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală hotărîrea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurentul nu

a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin

ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a

temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare prevederile art.427

alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, a fost invocat de avocatul recurent

declarativ, nespecificînd care eroare prevăzută la pct.6) al articolului menționat a fost

comisă de către instanța de apel, mai mult ca atît, Colegiul analizînd acest temei în

raport cu motivele invocate în recursul declarat, constată că nici unul din ele nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursului.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărîrea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de

instanțele de fond ori de apel, atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Colegiul consideră, că temeiul semnalat nu este incident în prezenta cauză, iar

instanța de apel menținînd soluția instanței de fond just și-a motivat decizia adoptată,

deoarece vina inculpatului a fost demonstrată prin cumulul de probe administrate la

materialele cauzei și care confirmă săvîrșirea de către Al Osman Abdulwahed a

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal.

În această ordine de idei instanța de recurs precizează, că la aplicarea pedepsei

în privința inculpatului s-a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod

penal.

Reieșind din doctrina penală, în cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare

a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei

4

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvîrșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmînd ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale

săvîrșite.

Astfel, conform alin. (1) art. 75 Cod penal persoanei recunoscută vinovată de

săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului Cod și în conformitate cu dispozițiile Părții Generale a

Codului penal.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestuia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale acestuia.

În speță, circumstanțele la care face referire recurentul, care de fapt sunt expuse

neclar, Colegiul precizează că nu pot fi considerate ca fiind excepționale în sensul

aplicării prevederilor art. 79 Cod penal.

Conform art. 79 alin. (1) Cod penal ținînd cont de circumstanțele excepționale

ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea

infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte

circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și

de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni săvîrșite în grup la

descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă,

prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă

categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.

Ca excepționale, instanța urmează să stabilească astfel de împrejurări care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și date privind

personalitatea făptuitorului (grad de invaliditate - I, II (persoana cu dezabilități severe

și accentuate), merite deosebite față de societate, alte circumstanțe de importanță

majoră), ceea ce la caz nu se regăsește.

Prin urmare, Colegiul menționează că prevederile legale în această privință au

fost respectate, iar criticile formulate de recurent în recurs sunt identice cu cele

indicate în apel și au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel,

care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori

5

materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de

fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.

În urma circumstanțelor elucidate, instanța conchide că de fapt în cauză nu s-au

comis erorile de drept prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală la care face referință recurentul, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de fond și

menținută de instanța de apel în limitele legii, din care considerente se impune

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Dina Potereanu în

numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 15 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Al Osman Abdulwahed, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 23 decembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

6