1ra-1876/2016 — art. 361 alin. 2 lit. b CP

1ra-1876/2016 — art. 361 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1876/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

către avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpatului, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Drochia din 16 martie 2016 și a deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Rotari Victor Nicolai, născut la 17 iunie 1955,

originar din s. Gribova r-nul Drochia, domiciliat or.

Drochia str. Cecal nr. 24 ap. 55.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Nicolai, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 361 alin. (2) lit. b) Cod

penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10.000 lei.

S-a încasat din contul lui Rotari V. în beneficiul Instituției Medico-Sanitare

Publice Centrul de Sănătate Drochia „Anatolie Manziuc” prejudiciul material în

mărime 76.696,03 lei.

S-a încasat din contul lui Rotari V. în beneficiul Instituției Medico-Sanitare

Publice Spitalul raional Drochia „Nicolae Testemițanu” prejudiciul material în

mărime 30.450 lei.

S-a încasat din contul lui Rotari V. în beneficiul statului cheltuielile pentru

efectuarea expertizei în sumă de 3.520 lei.

scopul angajării ilegale în funcția de inginer pe 0,5 salariu la Instituția Medico

Sanitară Publică Spitalul raional Drochia „N. Testemițanu”, denumirea căreia

ulterior prin decizia Oficiului Teritorial Soroca CÎS din 20.01.2009 a fost

modificată IMSP Centrul Medicilor de Familie Drochia „Anatolie Manziuc” a

prezentat diploma de studii superioare eliberată de Universitatea Pedagogică de

1

Stat „Ion Creangă” din mun. Chișinău, cu seria 3B nr. 875200, din 24.06.1983, pe

numele său, care știa cu certitudine că este contrafăcută de alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală și care conform răspunsului primit de

la Universitatea de Stat „Ion Creangă” sub nr. 01-12/252 din 22.02.2012, s-a

dovedit a fi eliberată absolventului Rotari Mihail Nicolaevici, specialitatea

educație fizică, calificarea învățător de cultură fizică, studii cu frecvență redusă,

unde a activat până la 01.01.2009.

Ulterior, în baza aceluiași act falsificat a fost modificat contractul individual

de muncă și prin ordinul nr. 1/203 din 03.01.2011, Rotari V. a fost numit și a

activat până în luna iulie 2014 în calitate de șef de gospodărie a IMSP Centrul

Medicilor de Familie Drochia „Anatolie Manziuc”.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

fapta inculpatului Rotari V. a fost calificată de drept în baza art. 361 alin. (2) lit. b)

Cod penal și anume – folosirea documentelor oficiale false, care acordă drepturi,

săvârșită de două sau mai multe persoane.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat de comiterea

faptei imputate și respingerea acțiunilor civile înaintate în prezentul proces

penal.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- nu este de acord cu acuzarea înaintată și vina nu o recunoaște, deoarece nu

a prezentat așa certificat, fiind anexat fără știrea sa de către șefa de cadre

Zugravaia M. (în timpul când se afla cu ea în relații bune);

- în cazul dat lipsește latura obiectivă a infracțiunii date și anume

„confecționarea, deținerea, vânzarea sau falsificarea documentelor oficiale”.

Obiectul material al infracțiunii fiind actele oficiale. Sunt considerate documente

oficiale, actele emise de organele de stat, de organele autoadministrării publice

locale, de întreprinderi, instituții sau organizații etc. Documentele indicate

trebuie să fie în original și nu în xerocopie, precum în cazul său. Dacă prezenta

copia diplomei falsificate la 01.04.2008, putea fi tras la răspundere penală la

timpul indicat mai sus, conform art. 27-361 alin. (1) Cod penal, pentru tentativă și

nu pentru o crimă consumată, pentru care la momentul dat trebuie să fie liberat

de pedeapsă penală conform art. 60 Cod penal (prescripția tragerii la răspundere

penală);

- în opinia sa, vinovată în cele întâmplate se face șefa de cadre a instituției

date, care la 01.04.2008 trebuia să anexeze la dosarul personal documentul

original sau copia autentificată legal de către un notar.

fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

instanță a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei, apreciind legal probele administrate la caz, din punct de vedere a

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor.

2

Învederând probele acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate și

apreciate de către prima instanță, instanța de apel a conchis că întemeiat s-a ajuns

la concluzia privind confirmarea vinovăției lui Rotari V. în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a considerat, că prima instanță la stabilirea

pedepsei s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de

criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 75 Cod penal.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită sub formă de amendă în

mărime de 500 unități convenționale, este echitabilă faptelor infracționale

săvârșite și în corespundere cu împrejurările cauzei, normelor legale,

considerând că va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

Referitor la argumentele invocate în apel de către inculpat, instanța le-a

considerat ca lipsite de suport probator, iar vinovăția inculpatului în cele

incriminate este dovedită, inclusiv, prin declarațiile martorilor Cojocaru T.,

Zugravaia M., Crulicovscaia T., precum și prin raportul de expertiză nr. 420,

raportul de expertiză suplimentară efectuată la caz.

Totodată, alegațiile inculpatului de a înceta procesul penal din motivul

expirării termenului de prescripție, instanța de apel le-a respins menționând că

infracțiunea imputată ultimului, conform art. 16 alin. (3) Cod penal, este o

infracțiune mai puțin gravă și ținând cont de prevederile art. 60 alin. (1) lit. b)

Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii

infracțiunii au expirat 5 ani.

Prin urmare, conducându-se de prevederile art. 30 Cod penal, instanța de

apel a relevat, că infracțiunea comisă de către inculpat este o infracțiune

prelungită, iar acțiunile făptuitorului s-au consumat la data de 30.06.2014, până

când acesta a primit plăți salariale, fiind calculate pe baza diplomei de studii

superioare (diplomă falsă), studii pe care nu le avea și plăți ce nu i se cuveneau.

Respectiv, din aceste motive au fost respinse argumentele părții apărării, precum

că termenul de prescripție urmează a fi calculat din data de 01.04.2008.

Zavorotnîi Victor în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul, să fie liberat de răspundere

penală în legătură cu expirarea prescripției prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. b) și

alin. (2) Cod penal, iar acțiunile civile să fie examinate în ordinea procedurii

civile.

În motivarea recursului indică argumente similare cu cele menționate în

apelul declarat de către inculpat, subsidiar invocând că:

- la prezentarea de către procuror în prima instanță a ordonanței din

16.03.2016 de modificare a învinuirii în sensul agravării, au fost încălcate

drepturile inculpatului, deoarece această ordonanță nu i-a fost tradusă în limba

maternă, conform dispozițiilor prevăzute de art. 16 alin. (4) Cod de procedură

penală și nu i-a fost acordat termen necesar pentru pregătirea apărării asupra

noii învinuiri, așa cum prevede alin. (1) art. 326 Cod de procedură penală;

3

- partea acuzării l-a învinuit pe inculpat, că a săvârșit infracțiunea la data de

01.04.2008, adică la momentul judecării cauzei în ordine de apel a decurs mai

mult de 8 ani, iar reieșind din prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) și alin. (2) Cod

penal, la expirarea a 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave,

persoana se liberează de răspundere penală;

- concluziile instanței de apel, precum că inculpatul a săvârșit o infracțiune

prelungită, sunt nelegitime și neîntemeiate, deoarece nu a fost dovedit intenția

unică a lui Rotari V., caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale

identice, comise cu un singur scop;

- instanța de apel nu a dat apreciere și nu s-a expus în privința informației

Inspecției Teritoriale de Muncă Drochia nr. 164 din 01.09.2015, în partea încasări

prejudiciului cauzat.

penală, au depus referință privind opinia asupra recursului declarat:

7.1 Procurorul, solicitând de a-l respinge ca inadmisibil, deoarece autorul

recursului critică aprecierea probelor administrate, ce ține de starea de fapt a

cauzei, stabilirea căreia este de competența instanțelor de fond, iar un asemenea

temei nu este prevăzut de lege pentru a judeca cauza în ordine de recurs. Cât

privește solicitarea de a înceta procesul în privința inculpatului, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție, la acest capitol se menționează că

infracțiunea comisă de către inculpat este una prelungită, deoarece acțiunile

inculpatului s-au consumat la data de 30.06.2014, până când inculpatul a primit

plăți salariale, ceea ce atrage respingerea acestei alegații în recursul declarat;

7.2 Reprezentantul părții civile IMSP Spitalul Raional Drochia „Nicolae

Testemițanu”, solicitând deciderea ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat

recursul ordinar, deoarece nu este declarat în temeiurile consemnate la art. 427

Cod de procedură penală, exprimând doar nemulțumirea recurentului cu

soluțiile adoptate de instanțele ierarhic inferioare. Soluțiile instanțelor de fond

sunt juste și în conformitate cu legea, la baza lor fiind plasate probe pertinente și

concludente, ce au fost apreciate de către instanțele judecătorești în conformitate

cu art. 95 Cod de procedură penală și nu au fost combătute de recurent.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în

recurs sânt vădit neîntemeiate.

Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427

aceluiași Cod.

4

Așadar, Colegiul penal verificând textul recursului declarat, reține că

apărătorul inculpatului menționează la temeiurile de drept a recursului declarat

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă nu indică concret pe

care temei din cele 16 puncte prevăzute în norma menționată, își întemeiază

recursul ordinar.

Totodată, Colegiul penal constată din textul recursului declarat, că autorul

acestuia solicită pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie liberat

de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție

prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. Astfel, în viziunea instanței de

recurs, apărătorul consideră că în cauza dată există una din circumstanțele care

exclud urmărirea penală, prevăzute la pct. 4) art. 275 Cod de procedură penală,

adică a intervenit termenul prescripției, ceea ce denotă pronunțarea unei sentințe

de încetare a procesului penal, în condițiile prevăzute de art. 391 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală. Respectiv, rezultând din solicitarea recurentului și

învederând criticile formulate în recursul ordinar, Colegiul consideră că autorul

recursului de fapt semnalează temeiul de casare a hotărârilor judecătorești,

prevăzut la pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, adică – hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și apel și anume în cazul în care există o cauză de înlăturare a

răspunderii penale.

Analizând hotărârea instanței de apel în raport cu materialele cauzei și

criticile recurentului, sub aspectul temeiului de casare semnalat, Colegiul penal

constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, cuprinzând temeiurile de

fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de către

inculpat, precum și motivele adoptării soluției date.

La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță și

conform materialelor din dosar, ajungând la concluzia corectă că sentința

urmează a fi menținută din considerentele expuse pe larg în partea descriptivă a

deciziei adoptate. Respectiv, decizia instanței de apel corespunde tuturor

prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Cât privește criticile apărătorului, precum că infracțiunea săvârșită de către

inculpat și prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal nu a fost o infracțiune

prelungită, ca fiind caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale

identice, comise cu un singur scop, instanța de recurs le apreciază ca nefondate.

La acest capitol, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 30 alin. (1)

Cod penal, se consideră infracțiune prelungită fapta săvârșită cu intenție unică,

caracterizată prin două sau mai multe acțiuni infracționale identice, comise cu un singur

scop, alcătuind în ansamblu o infracțiune.

Prin urmare, ținând cont de considerentele doctrinei penale, Colegiul penal

precizează, că folosirea documentelor false, la caz faptă imputată inculpatului,

5

nu este decât o modalitate normativă a acțiunii prejudiciabile specificate la alin.

(1) art. 361 Cod penal, ca și confecționarea (deținerea; vânzarea) documentelor

false. De aceea, în acord cu art. 30 Cod penal, dacă au la bază aceeași intenție

infracțională (la caz, angajarea inculpatului într-o funcție, pentru care a fost

remunerat ca salariat cu studii superioare), confecționarea documentelor false

urmată de folosirea acestora reprezintă episoadele unei și aceleiași infracțiuni.

În prezenta speță, s-a constat că inculpatul în urma prezentării

documentului oficial fals – diploma de studii superioare, fapt despre care știa,

menționând că probabil a fost falsificat de niște persoane care au vrut să-l ajute

(declarațiile inculpatului f.d. 148-150 v. 2), a fost angajat în calitate de șef de

gospodărie a ÎMSP Centrul Medicilor de Familie Drochia „Anatolie Manziuc”, și

respectiv remunerat pentru faptul deținerii studiilor superioare, plăți ce nu i se

cuveneau, deoarece erau calculate pe baza diplomei de studii superioare

falsificată, până în luna iulie 2014. Astfel, inculpatul în urma folosirii actului

oficial fals, a beneficiat de drepturi salariale până la data de 30.06.2014, deci

acțiuni consumate până la această dată, ceea ce este incident prevederilor alin. (2)

art. 30 Cod penal, unde se stipulează, că infracțiunea prelungită se consumă din

momentul săvârșirii ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale.

Tot aici, instanța de recurs relevă, doctrina penală, potrivit căreia activitatea

infracțională prelungită în timp ia sfârșit fie în momentul renunțării de bună voie

a făptuitorului la săvârșirea infracțiunii, fie în momentul intervenției altor factori,

cum ar fi descoperirea faptei de către organele competente, ultimele circumstanțe

fiind incidente și în prezenta speță. Din considerentele menționate mai sus,

instanța de recurs respinge argumentele apărătorului privind dezacordul cu

existența în cauza deferită judecării a infracțiunii prelungite săvârșite de

inculpat.

În același context, în vederea respingerii argumentelor din recurs semnalate

de apărătorul inculpatului, privitor la existența cauzei de înlăturare a

răspunderii penale din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la

răspundere penală, Colegiul remarcă, că în cadrul judecării cauzei în ordine de

apel aceste alegații ale părții apărării au constituit obiect de discuție și asupra

cărora instanța de apel s-a expus în hotărârea sa, corect și întemeiat.

Cu privire la criticile subsidiare ale recurentului, precum că la prezentarea

ordonanței de modificare a învinuirii în sensul agravării din 16.03.2016,

inculpatului i-au fost încălcate drepturile sale, adică aceasta nu i-a fost tradusă în

limba maternă și nu i s-a acordat termen necesar pentru pregătirea apărării,

Colegiul penal, le consideră neîntemeiate, deoarece rezultând din procesul verbal

al ședinței de judecată din 16.03.2016, la înaintarea de către partea acuzării a

ordonanței de modificare a învinuirii în sensul agravării ei, atât inculpatul, cât și

apărătorul său prezenți la ședința de judecată, nu au făcut careva obiecții asupra

acesteia, nu au solicitat termen pentru pregătirea apărării și nici de a fi tradusă în

limba pe care o dispune inculpatul. Mai mult ca atât, aceste argumente privind

încălcarea drepturilor procesuale ale inculpatului, nu au fost invocate la

6

judecarea cauzei în ordine de apel, făcându-se referire asupra lor abia la etapa

recursului ordinar, fapt ce contravine prevederilor art. 427 alin. (2) Cod de

procedură penală.

Argumentul recurentului referitor la faptul, că instanțele de judecată nu s-

au expus asupra răspunsului Inspecției Teritoriale de Muncă Drochia nr. 164 din

01.09.2015, adresat pe numele inculpatului, Colegiul penal îl consideră irelevant,

deoarece nu poate răsturna hotărârile judecătorești adoptate la caz. Acest

răspuns poartă un caracter informativ, ce vizează relațiile de muncă între

inculpat și angajator, neavând o calitate distinctă sub formă de hotărâre, ce ar

împiedica revendicarea de către părțile civile a pretențiilor sale din acțiunile

civile, înaintate în cadrul prezentului proces penal.

În virtutea considerentelor expuse mai sus, în cauză nu au fost comise erori

de drept, inclusiv semnalate prin prisma pct. 11) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate și în

consecință, instanța de recurs concluzionează, că la judecarea cauzei în ordine de

apel, această instanță a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, iar recursul declarat de către avocatul

Zavorotnîi V. în numele inculpatului este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Zavorotnîi

Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 06 iulie 2016, în cauza penală privindu-l pe Rotari Victor Nicolai,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 21 decembrie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

7