1ra-1899/2016 — art. 42 alin. 5, 46, 188 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 5, 46, 188 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1899/2016 — art. 42 alin. 5, 46, 188 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1899/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 decembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nicolae Gordilă,
Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 19 noiembrie 2015, declarat de avocatul Ștefan Balmuș, în numele
inculpatei
Butezatu Mariana Tahir, născută la
30 august 1994 în s. Zîrnești, r-nul Cahul, locuitoare a
mun. Chișinău, str. Ciocana 12, ap.44, cetățeancă a R.
Moldova, fără antecedente penale.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 18.06.2013 – 12.03.2015,
instanța de apel: 14.04.2015 – 19.11.2015,
instanța de recurs: 09.02.2016 – 19.04.2016,
instanța de recurs: 20.09.2016 – 07.12.2016.
Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 12 martie 2015,
Butezatu Mariana a fost condamnată în baza art. 42 alin. (5), 46, 187 alin. (3) lit. b)
Cod penal la 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru
femei, de la reținere.
Prin aceeași sentință au fost condamnați Chitorog Vladimir, Bufteac Ivan și
Munteanu Constantin, însă în privința lor hotărârile judecătorești nu se contestă.
Instanța de fond a constatat Chitorog Vladimir, urmărind scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, a constituit un grup criminal organizat pentru a
comite o infracțiune de tâlhărie.
Astfel, la 01 februarie 2013, între orele 21:00 – 23:55, în urma unei
înțelegeri prealabile și împreună cu Bufteac Ivan, Butezatu Mariana și Munteanu
Constantin, repartizând rolurile între ei și având un plan bine structurat, în cadrul
căruia Butezatu Mariana, concubina lui Chitorog Vladimir, în vederea atingerii
rezultatului scontat, trebuia să-l însoțească pe cetățeanul României, Tigora
Cristian, pe tot parcursul șederii acestuia în R. Moldova, să comunice complicilor,
locul aflării acestuia și de a-i sustrage atenția pentru ca să nu-i trezească suspiciuni
referitor la atacul tâlhăresc pregătit asupra sa.
Conform înțelegerii, Butezatu Mariana și Tigora Cristian se deplasau la
indicația acesteia, de la hotelul ,,Nobil” situat pe str. Eminescu, mun. Chișinău, cu
automobilul taxi „Kia Rio”, număr de înmatriculare ST AV 473, condus de
Munteanu Constantin, pe un traseu din timp coordonat.
Automobilul „Mercedes”, condus de Perde Petru, în care se deplasau
Bufteac Ivan și Chitorog Vladimir, la solicitarea ultimilor, urmărea taxiul, iar când
au ajuns într-o regiune mai puțin populată din str. Albișoara, mun. Chișinău, forțat
au blocat taxiul în care se aflau Butezatu Mariana și Tigora Cristian. Bufteac Ivan
și Chitorog Vladimir imediat au urcat în taxi și atacându-l pe Tigora Cristian, l-au
amenințau cu moartea și provocarea vătămărilor corporale, i-au legat brațele cu un
șiret pregătit din timp și aplicându-i lovituri peste corp cu mâinile, în mod deschis
i-au sustras 6500 lei, 600 lei românești, care conform cursului stabilit de BNM la
acea dată constituia 2238 lei, 25 euro, care conform cursului stabilit de BNM la
acea dată constituia 409,25 lei, un ceas de marcă „Boss”, la prețul de 5000 lei,
verigheta de aur la prețul de 2000 lei, telefon de model „BlackBerry 8520” la
prețul de 3200 lei, un lanț de aur la prețul de 4000 lei și un medalion la prețul de
4000 lei, un card bancar, de pe care ulterior cu ajutorul lui Perde Petru au extras
bani în sumă de 10.000 lei, bunurile sustrase fiind repartizate între membrii
grupului criminal organizat, pricinuindu-i părții vătămate o daună considerabilă, în
sumă de 37.845,25 lei.
Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpatei în baza art. 42
alin. (5), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, ca complicitate la tâlhărie, adică atacul
asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, cu amenințarea aplicării
violenței periculoase, comis de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în
proporții considerabile, de un grup criminal organizat.
Instanța a reținut că vinovăția inculpatei a fost demonstrată prin probele
administrate, și a reîncadrat acțiunile ei în baza art. 42 alin. (5), 187 alin. (3) lit. b)
Cod penal, ca complicitate la jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei
persoane, săvârșită de un grup criminal organizat.
Procurorul în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale ale
MAI și SV a Procuraturii Generale, Lilian Bacalîm, a declarat apel, solicitând
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie
condamnată în baza art. 42 alin. (5), 46, 188 alin. (3) lit. b) Cod penal la 7 ani
închisoare, cu executare.
Apelantul a indicat că instanța de judecată neîntemeiat a infirmat prezența în
acțiunile inculpatei a amenințării cu aplicarea violenței periculoase în privința
părții vătămate Tigora Cristian, acesta fiind unicul element calificativ al
infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, astfel în lipsa acestui element,
acțiunile inculpaților au fost încadrate în componența de infracțiune prevăzută de
art. 187 Cod penal.
S-a stabilit cu certitudine că partea vătămată Tigora Cristian, a fost
amenințat cu aplicarea violenței periculoase și că a existat pericolul real de
realizare a acestei violenței, ținând cont de circumstanțele comiterii atacului.
3.1. Inculpata la fel a declarat apel, solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată.
Apelanta a invocat că vinovăția ei nu a fost dovedită.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19
noiembrie 2015, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate.
Instanța de apel a reținut că motivele invocate au fost obiect de studiu la
cercetarea judecătorească în instanța de fond, care a avut loc sub toate aspectele,
complet și obiectiv prin prisma principiului contradictorialității și nemijlocirii.
Probele administrate confirmă existența în acțiunile inculpatei a unui jaf și
nicidecum a unei tâlhării.
Procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie
Gavriliță a declarat recurs ordinar, în care a solicitat casarea acestei decizii și
dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.
Recurentul a invocat că prin probele administrate a fost confirmată vinovăția
inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal.
Conform deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din
19 aprilie 2016, recursul a fost admis, casată total decizia contestată și dispusă
rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel.
Instanța de recurs a indicat că asupra criticilor formulate de procuror,
instanța de apel s-a expus limitativ și neclar, fără a lua în considerație
circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea.
Totodată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel, ce constituie eroare prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală.
La 21 aprilie 2016, avocatul Ștefan Balmuș a declarat recurs ordinar, în
care solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 19 noiembrie 2015 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie
achitată, deoarece în acțiunile ei nu sunt prezente elementele infracțiunii sau să-i
fie suspendată condiționat executarea pedepsei în baza art. 90 Cod penal.
Recurentul a invocat că instanța de apel nu a indicat nici un motiv plauzibil
ce ar indica că în acțiunile inculpatei sunt prezente elementele infracțiunii
incriminate, nefiind combătute argumentele din apelul ultimei.
Prin probele administrate nu a fost confirmată vinovăția inculpatei în
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal, deoarece ea nu cunoștea
despre intenția lui Chitorog V. de a comite careva infracțiuni, ultimul la acel
moment a reacționat din gelozie.
În drept, recursul este fondat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de
procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus
neclar, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului respectiv pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit art. 420 alin. (1), 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală,
deciziile pronunțate de instanța de apel poate fi supusă recursului pentru a repara
erorile de drept comise de această instanță, inclusiv și în temeiul când instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, s-au aplicat pedepse individualizate
contrar prevederilor legale.
Însă, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19
aprilie 2016, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie
2015, a fost deja casată total și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de
apel (pct. 4., 6. din decizie).
Împrejurările enunțate denotă că recurentul a contestat pe 21 aprilie 2016 o
decizie inexistentă la această dată și, astfel, recursul ordinar este unul vădit
neîntemeiat (pct. 4., 6., 7. din decizie).
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
este vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a
fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ștefan Balmuș,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie
2015, în privința inculpatei Butezatu Mariana Tahir, pe motiv că este vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 decembrie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Iurie Diaconu
Elena Covalenco