1ra-1474/2016 — art.217/1 alin.4 lit.d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217/1 alin.4 lit.d CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1474/2016 — art.217/1 alin.4 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1474/2016
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
15 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul lărgit în următoarea componență:
președinte Toma Nadejda
judecători Guzun Ion
Diaconu Iurie
Ghervas Maria
Mardari Dumitru
judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul
Frecauțan Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie
2015, în cauza penală în privința lui
Romanschi Felix Arsenie, născut la
30 septembrie 1972, originar din or. Taraclia,
domiciliat în mun. Chișinău, bd. Dacia, 32,
ap. 332.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 24.06.2013 – 17.02.2014;
Instanța de apel: 04.04.2014 – 08.10.2014;
Rejudecare: 25.05.2015 – 19.11.2015;
Instanța de recurs: 1) 16.01.2015 – 03.03.2015, dispusă rejudecarea;
2) 05.07.2016 – 15.11.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 17 februarie 2014,
Romanschi Felix Arsenie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171
alin. (4) lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația
substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip închis.
Prin aceiași sentință a fost condamnat și Vișnevschi Alexandr, în privința căruia
hotărârile judecătorești nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, că Romanschi Felix,
urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,
1
pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de
organul de urmărire penală, a obținut substanța narcotică - heroina, pe care a
păstrat-o la sine până la 31.10.2012, când, aflându-se în curtea casei situată pe
str. Tisa 7, mun. Chișinău o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a
înstrăinat-o cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir, la prețul de 7 mii lei, substanță,
care ulterior a fost depistată la ultimul la 01.11.2012 în cadrul percheziției la
domiciliul din str. Tisa 7, mun. Chișinău și care, conform raportului de expertiză
nr. 272 din 02.11.2012, reprezintă heroină - substanță narcotică sintetică neutilizată
în scopuri medicale cu masa totală de 2,17 grame.
Tot el, Romanschi Felix, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind
scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, pentru
preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de
urmărire penală, a obținut substanța narcotică - heroina, pe care a păstrat-o la sine,
la domiciliu pe str. Tisa 7, mun. Chișinău până la data de 28.11.2012 când,
aflându-se în curtea casei situată pe str. Tisa 7, mun. Chișinău o parte din cantitatea
de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Ovcinnicov Alexandru Vladimir,
investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, la prețul de 8 mii lei,
substanță, care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de
expertiză nr. 325 din 03 decembrie 2012 reprezintă heroină - substanță narcotică
sintetică neutilizată în scopuri medicale cu masa totală de 4,13 grame.
Tot el, Romanschi Felix, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind
scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, pentru
preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de
urmărire penală, a obținut substanța narcotică - heroina și substanța narcotică -
marihuana, pe care le-a păstrat la sine și la domiciliul său de pe str. Tisa 7,
mun. Chișinău până la data de 28.11.2012 când, în cadrul percheziției corporale și la
domiciliu asupra acestuia a fost depistat și ridicat un pachețel din staniol, în care se
conținea substanță - praf de culoare albă, iar la domiciliul acestuia a fost depistat și
ridicat un cântar electronic de model „Digital Scale” pe care au fost depistate urme
de praf de culoare albă, care, conform raportului de expertiză nr. 323 din
29.11.2012 reprezintă heroină și urme de heroină - substanță narcotică de origine
sintetică, neutilizată în scopuri medicale cu masa totală de 0,19 grame.
Totodată, într-o încăpere auxiliară a domiciliului acestuia a fost depistată și
ridicată o pungă din polietilenă, în care se conținea masă vegetală uscată și
mărunțită, care conform raportului de expertiză nr. 323 din 29.11.2012 reprezintă
marijuană - substanță narcotică de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale
obținută artizanal din plantele de cânepă cu masa totală de 10,92 grame.
Astfel, prin acțiunile sale criminale, Romanschi Felix Arsenie a înstrăinat ilegal
substanță narcotică - heroină și marijuană, în proporții deosebit de mari, cu masa
totală de 6,49 grame, și respectiv, 10,92 grame.
Aceste acțiuni ale inculpatului Romanschi Felix au fost calificate ca circulația
ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea,
2
extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,
transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită
în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în
scopuri medicinale este interzisă, infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4)
lit. d) Cod penal.
Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Romanschi Felix să fie
condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 15 ani închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a activa
în domeniul circulației substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani,
fiecare, invocând că:
- prima instanță la administrarea probelor prezentate urma să le aprecieze în
ansamblul lor obiectiv și sub toate aspectele și nu doar depozițiile inculpatului, date
în cadrul cercetării judecătorești, unde nu a recunoscut vina, depoziții ce vin în
contradicție cu toate probele cauzei penale;
- instanța de fond urma să aprecieze critic depozițiile inculpatului Romanschi
Felix, ca fiind făcute în vederea evitării răspunderii pentru faptele comise, vinovăția
căruia de fapt a fost stabilită, prin cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi
penale și examinării cauzei penale în ședința de judecată
3.1. În apelurile declarate de către inculpatul Romanschi Felix și de către
avocatul acestuia Buhna Natalia, a fost solicitată casarea sentinței, rejudecarea
cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Romanschi F.,
invocându-se următoarele:
- a considerat sentința ilegală și pasibilă casării, menționând că, însăși faptul
atragerii neîntemeiate la răspundere penală, cât și efectuarea urmăririi penale cu
încălcarea drepturilor lui Romanschi Felix, a condus la faptul că el, nefiind obligat
să-și dovedească nevinovăția, a refuzat să colaboreze cu procurorul și să dea
depoziții;
- inculpatul Romanschi Felix în comiterea infracțiunii incriminate vina nu a
recunoscut-o, declarând că pe 28.11.12, aflându-se într-o stare în care avea nevoie
de doză, îl aștepta pe Ovcinnicov Alexandr să vină să-i aducă doza, fiind consumator
de droguri;
- martorul Cîșlari Timur la întrebările adresate în cadrul ședinței judiciare nu a
putut să răspundă la un șir de întrebări relevante cauzei, nu a putut să răspundă,
dacă a auzit înregistrările audio între Ovcinnicov Alexandr și Romanschi Felix, nu
ține minte să fi întocmit vreun proces-verbal de redare a înregistrărilor audio-video
a tranzacțiilor între Ovcinnocov Alexandr și Romanschi Felix, nu ține minte în care
buzunar al hainei au fost găsite substanțe narcotice la Romanschi Felix, iar
Ovcinnicov Alexandr nu era la momentul reținerii; nu ține minte să-i fi adus la
cunoștință lui Romanschi Felix motivul reținerii lui Ovcinnicov Alexandr și nici câți
bani au fost depistați la Romanschi Felix în timpul percheziției corporale și la
3
domiciliul acestuia. Astfel, instanța nu a stabilit cu certitudine dacă a fost Romanschi
Felix persoana asupra căreia au fost depistați banii marcați și substanțele narcotice.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie
2014 a fost respins ca nefondat apelul procurorului, au fost admise apelurile
inculpatului Romanschi Felix și al avocatului acestuia Buhna Natalia, casată parțial
sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima
instanță, prin care Romanschi Felix a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod
penal la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
În legătură cu executarea pedepsei penale Romanschi Felix Arsenie a fost
eliberat de sub arest din sala de judecată.
În rest, sentința a fost menținută.
De către instanța de apel a fost emisă la 08 octombrie 2014 și o decizie
interlocutorie, dat fiind faptul că s-au constatat fapte de încălcare a legalității și a
drepturilor omului, care se aduc la cunoștință organelor competente pentru
soluționarea circumstanțelor expuse în decizie.
Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a constatat, că în circumstanțe
necunoscute de către organul de urmărire penală, Romanschi Felix a obținut
substanța narcotică — heroină, care a păstrat-o la sine până la data de 28.11.2012,
când în cadrul percheziției corporale, asupra acestuia a fost depistat și ridicat un
pachețel din staniol, în care se conținea substanța - praf de culoare albă, care
potrivit raportului de expertiză nr. 323 din 29.11.2012 reprezintă heroină,
substanță narcotică de origine sintetică, neutilizată în scopuri medicale, masa
substanței narcotice constituie 0,19 g.
Astfel, prin acțiunile sale inculpatul Romanschi Felix a săvârșit fapta
infracțională exprimată prin procurarea și păstrarea substanțelor narcotice
săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiunile căruia au fost
încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.
Pe celelalte episoade din învinuire, instanța de apel nu a adoptat soluții clare,
conform regulilor primei instanțe.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că inițial
cet. Ovcinnicov Alexandr i s-a incriminat săvârșirea circulației ilegale a substanțelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare, manifestată prin
procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni
ilegale cu substanțe narcotice în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a
substanțelor narcotice în proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171
alin. (3) lit. f) Cod penal.
Ulterior, cet. Ovcinnicov Alexandr prin cererile din 06.11.2012 și 28.11.2012
și-a dat consimțământul benevol de a colabora cu organele de drept și să acorde
orice ajutor, apreciind la justa valoare gradul riscurilor în viitor și a confirmat, că
i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 217 alin. (5) Cod penal și art. 85 alin. (2)
Cod contravențional.
4
Mai mult, la data de 01 noiembrie 2012 la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr
de pe adresa mun. Chișinău, str. Tisa 7 a fost efectuată percheziția, unde în odaia din
stânga pe televizor au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care Ovcinnicov
Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6 pachețele de staniol
lucios de dimensiuni medii și 16 pachețele din staniol lucios, de dimensiuni mai
mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de polietilenă.
Astfel, instanța de apel a reținut, că nu a avut loc o predare benevolă a
substanțelor narcotice din partea lui Ovcinnicov Alexandr, în sensul art. 217 alin. (5)
Cod penal, astfel, încât să survină depunerea, și respectiv, admiterea cererii privind
colaborarea cu organele de drept.
Instanța de apel nu a contestat legalitatea liberării lui Ovcinnicov Alexandr de
răspundere penală de la învinuirea adusă în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal,
însă a contestat legalitatea admiterii cererii lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare
cu organele de drept, și ulterior, recunoașterea în calitate de investigator sub
acoperire pe cet. Ovcinnicov Alexandr.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi Pavel
privind autorizarea măsurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012 s-a
dispus desemnarea în calitate de investigator sub acoperire pe cet. Ovcinnicov
Alexandr Vladimir și autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație,
investigația sub acoperire, de către investigator sub acoperire, a acțiunilor
cet. Romanschi Felix Arsenie și legăturilor acestuia pentru atingerea scopurilor
expuse în partea descriptivă a prezentei ordonanțe și descoperirea faptului
existenței infracțiunii.
În acest sens, instanța de apel a constatat că cet. Ovcinnicov Alexandr având
calitatea de învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f)
Cod penal, ca urmare a depunerii unei cereri privind acordul de colaborare cu
organele de drept, și care a fost admisă neîntrunind condițiile art. 217 alin. (5) Cod
penal, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi Pavel
privind autorizarea masurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012, în
mod ilegal s-a dispus desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de investigator
sub acoperire, fapt care a generat încălcarea art. 136 alin. (4) Cod de procedură
penală.
Referitor la încadrarea juridică a faptelor infracționale în privința inculpatului
Romanschi Felix, instanța de apel a menționat că prin ordonanța de punere sub
învinuire din 29.11.2012 s-a dispus punerea sub învinuire a lui Romanschi Felix,
incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod
penal, însă verificând legalitatea încadrării juridico-penale a acțiunilor infracționale
ale inculpatului Romanschi Felix în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod Penal, prin
prisma materialului probatoriu administrat la cauza penală, inclusiv, verificând
legalitatea probatoriului penal, prin prisma art. 99-101 Cod de procedură penală și
prin prisma respectării art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale a constatat că, instanța de fond
5
neîntemeiat a încadrat acțiunile inculpatului Romanschi Felix în baza art. 2171
alin. (4) lit. d) Cod penal, și în acest sens, neîntemeiat a reținut mijloace de probă
care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.
Cu referire la episodul reținut în sarcina inculpatului Romanschi Felix
în legătură cu depistarea în șura de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău a substanței
narcotice — marijuană, cu masa de 10,92 gr, instanța de apel a constatat, că tot prin
procesul-verbal de percheziție din 28 noiembrie 2012 s-a constatat, că în curtea
casei nr. 7 de pe str. Tisa, în spatele casei, într-un dulap a fost depistată și ridicată o
sacoșă din polietilenă galbenă, cu masă vegetală uscată și mărunțită, care a fost
ambalată și sigilată, iar conform raportului de expertiză nr. 323 din 29.11.2012,
masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde cu miros asemănător cu cel al
plantei de cannabis, prezentată la cercetare, reprezintă marijuană. Masa substanței
narcotice - marijuană, în stare uscată, prezentată la cercetare, constituie 10,92 g.
Faptul depistării a substanței narcotice marijuană și care constituie 10,92 g nu
poate fi imputată inculpatului Romanschi Felix, or, în cadrul ședinței de judecată, în
instanța de apel, apărătorul inculpatului Romanschi Felix, avocatul Buhna Natalia a
prezentat actul de inspectare nr. 4959 din 22.04.2011, prin care se atestă planul
construcției bunului imobil cu nr. cadastral 010010445606, amplasat pe str. Tisa 7,
mun. Chișinău și prin care se constată, că șura unde a fost depistată substanța
narcotică nu face parte din bunul imobil de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău, fapt
confirmat inclusiv prin declarațiile inculpatului Romanschi Felix și a martorului
Pascal Marina.
Cu privire la episodul infracțional incriminat inculpatului Romanschi Felix din
data de 31.10.2012, instanța de apel a enunțat, că la constatarea vinovăției
inculpatului Romanschi Felix pentru toate capetele de acuzare înaintate a reținut
aceleași probe, fără a le analiza în mod individual și fără a constata faptul, dacă
probele invocate indică în mod direct sau prin coroborare la vinovăția inculpatului
Romanschi Felix, la caz, în comiterea episodului din 31.10.2012.
În acest sens, instanța de apel a menționat, că prin procesul-verbal de
percheziție din 01 noiembrie 2012 se atestă, că a fost efectuată percheziția la
domiciliul lui Alexandr Ovcinnicov de pe adresa mun. Chișinău, str. Tisa 7, unde în
odaia din stânga pe televizor au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care
Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6
pachețele de staniol lucios de demisiuni medii și 16 pachețele din staniol lucios, de
dimensiuni mai mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de
polietilenă, unde au semnat toți participanții la percheziție.
Prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 noiembrie 2012 s-a dispus
punerea sub învinuire a lui Ovcinnicov Alexandr Vladimir pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal
Astfel, instanța de apel a constatat, că la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr din
mun. Chișinău, str. Tisa 7, în urma efectuării percheziției au fost depistate un pachet
6
de țigări „Kent” pe care Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din
pachetul dat de țigări 6 pachețele de staniol lucios de demisiuni medii și
16 pachețele din staniol hidos, de dimensiuni mai mici, însă consideră dubios faptul
că substanțele narcotice depistate la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr au fost
imputate inculpatului Romanschi Felix, și în acest sens, înaintându-i învinuirea,
precum că la data de 31.10.2012, aflându-se în curtea casei situată pe str. Tisa 7,
mun. Chișinău o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o
cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir la prețul de 7 mii lei. Dubiile se conturează pe
faptul, că la materialele cauzei nu sunt careva probe, care să certifice faptul că aceste
substanțe au fost înstrăinate de către inculpatul Romanschi Felix, or, pentru acest
capăt de învinuire au fost reținute ca având tangență cu episodul din 31.10.2012
doar procesul-verbal de percheziție din 01 noiembrie 2012 și raportul de expertiză
nr. 272 din 02.11.2012, probe care privite în ansamblu nu indică la inculpatul
Romanschi Felix și nu indică la acțiunea inculpatului Romanschi Felix de a înstrăina
substanța narcotică cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir, la prețul de 7 mii lei.
Referitor la „provocarea” sau „instigarea” la comiterea infracțiunii în cazul
inculpatului Romanschi Felix, instanța de apel a notat că probele care au fost
administrate la cauza penală, în special cele obținute ca urmare a efectuării
achiziției de control în privința inculpatului Romanschi Felix din 28.11.2012
urmează a fi considerate ca fiind lovite de nulitate și care nu pot fi puse la baza unei
sentințe de condamnare în săvârșirea faptelor imputate de către organul de
urmărire penală, și anume art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, or, după cum a fost
constatat, intenția de a efectua achiziția de control a parvenit de la organele de
drept, dar nu de la cet. Ovcinnicov Alexandr sau de la alte persoane.
Astfel, instanța de apel, ținând cont de cele expuse supra, a conchis, că acțiunile
inculpatului Romanschi Felix urmează a fi reîncadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod
penal, și anume: procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în proporții
mari și fără scop de înstrăinare.
Ce ține de pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, în conformitate cu
prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, reieșind din circumstanțele cauzei, și anume,
că infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare, lipsa circumstanțelor
atenuante și agravante, a concluzionat, că pedeapsa penală aplicată inculpatului
Romanschi Felix sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executarea acesteia
în penitenciar de tip semiînchis, corespunde exigențelor individualizării pedepsei
penale.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror,
care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
a solicitat casarea acesteia și a deciziei interlocutorii, cu dispunerea rejudecării
cauzei, invocând următoarele.
Referitor la verificarea efectuată de instanța de apel în ce privește legalitatea
desfășurării măsurilor speciale de investigații, inclusiv legalitatea efectuării
achizițiilor de control în privința inculpatului Vișnevschi Alexandr, recurentul a
7
indicat, că instanța de apel a constatat, că în cauza dată au fost încălcate prevederile
art. 217 alin. (5) Cod penal, și ulterior, au dus la încălcarea art. 6, 15 din Legea nr. 59
din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații și art. 136 Cod procedură
penală.
Prin urmare, s-a motivat că cet. Ovcinnicov Alexandr nu a predat benevol
substanțele narcotice organului de urmărire penală, în sensul art. 217 alin. (5) Cod
penal, aceste substanțe au fost predate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul
lui Ovcinnicov Alexandr, la data 01 noiembrie 2012, contrar prevederilor art. 217
alin. (5) Cod penal, și tot contrar acestei norme legale penale, organul de urmărire
penală a reținut cererea lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept.
La acest aspect recurentul a menționat, că motivele invocate de instanța de
apel în decizia sa și în decizia interlocutorie referitor la legalitatea acțiunilor de
urmărire penală ce ține de colaborarea lui Ovcinnicov Alexandr cu organul de
urmărire penală sunt neîntemeiate din următoarele considerente.
În primul rând instanța de apel nu a reținut că art. 217 alin.(5) Cod penal,
stipulează două cazuri când este posibilă liberarea de răspundere penală pentru
infracțiunile prevăzute la art.217 și art.217/1 Cod penal și anume:
a) predarea benevolă de către persoană a substanțelor narcotice, psihotrope
sau a analoagelor acestora;
b) acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea
infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare,
divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei
de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea
la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul
comiterii infracțiunii.
Prin urmare, chiar dacă instanța de apel a indicat, că nu contestă legalitatea
liberării lui Ovcinnicov Alexandr de răspundere penală de la învinuirea adusă în
baza art. 217/1 alin.(3) lit. f) Cod penal, aceasta contestă legalitatea admiterii cererii
lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept, și ulterior,
recunoașterea în calitate de investigator sub acoperire.
Recurentul a considerat, că concluziile instanței referitor la colaborarea lui
Ovcinnicov Alexandr cu organele de drept este vădit neîntemeiată, deoarece nici o
normă procesual penală nu prevede imposibilitatea admiterii cererii de colaborare
în situația când nu există predarea benevolă a substanțelor narcotice.
La fel, a indicat că este eronată concluzia instanței de apel, prin care a constatat
că organul de urmărire penală la desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de
investigator sub acoperire a încălcat prevederile art. 136 alin. (4) Cod procedură
penală, reținând, că învinuitul Ovcinnicov Alexandr nu putea avea calitatea de
investigator sub acoperire, în sensul articolului dat.
Astfel, instanța de apel, chiar dacă a constatat, că Ovcinnicov Alexandr nu putea
avea calitatea de investigator sub acoperire, redând dispoziția art. 136 alin.(4) Cod
procedură penală, nu și-a motivat în nici un fel soluția de ce acesta nu putea avea o
8
asemenea calitate, or norma invocată de instanță prevede, că pe lângă angajații
speciali desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție,
Departamentului instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției sunt și persoane
antrenate pentru efectuarea unei măsuri speciale de investigații concrete.
Procurorul a menționat și faptul, că instanța de apel a indicat și la încălcarea
art. 6, 15 din Legea RM nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de
investigații (paragraful 1, pct.6.17; 6.20), însă nu a ținut cont că legea dată a intrat în
vigoare la 08 decembrie 2012, adică după efectuarea acțiunilor de urmărire penală
contestate, care s-au petrecut în perioada 06.11.2012-28.11.2012.
Un alt motiv invocat de instanța de apel referitor la ilegalitatea desemnării în
calitate de investigator sub acoperire a cet. Ovcinnicov Alexandr Vladimir este că
ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Pavel Vinițchi privind
autorizarea măsurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012 (care a avut ca
temei acordul de colaborare benevolă cu organele de drept dat de cet. Ovcinnicov
Alexandr), iar cererea cet. Ovcinnicov Alexandr privind colaborarea cu organele de
drept figurează din 28 noiembrie 2012, respectiv, o dată ulterioară emiterii
ordonanței procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Pavel Vinițchi privind
autorizarea măsurilor speciale de investigații.
Procurorul a considerat că în cazul dat, instanța de apel, chiar dacă a constatat
în decizia sa, că există o cerere în sensul dat din partea lui Ovcinnicov Alexandr din
data de 06 noiembrie 2012, neîntemeiat a concluzionat că acordul a fost dat după
emiterea ordonanței, și anume, la data de 28 noiembrie 2012.
Faptul că la 28 noiembrie 2012, Ovcinnicov Alexandr, repetat a scris o cerere,
prin care și-a dat consimțământul benevol de a colabora cu organele de drept nu
poate fi considerat că acesta a fost dat după emiterea ordonanței, deoarece acest
consimțământ era din 06.11.2012, însă la data de 28.11.2012 acesta a fost confirmat,
or, pe parcurs Ovcinnicov Alexandr putea să renunțe la această opțiune și nu putea
fi obligat de nimeni să coopereze cu organul de urmărire penală.
În asemenea circumstanțe recurentul a considerat, că instanța de apel pripit și
neîntemeiat a ajuns la concluzia, că probele acuzării nu sunt admisibile și
neîntemeiat a emis în acest sens și încheierea interlocutorie.
Cu referire la legalitatea încadrării juridico-penale a faptelor infracționale în
privința inculpatului Romanschi Felix a considerat, că concluziile instanței de apel
referitor la faptul, că asupra inculpatului nu au fost depistați cei 8 000 lei, care se
invocă, că ar fi fost transmiși de către Ovcinnicov Alexandr lui Romanschi Felix, iar
cu referire la circumstanța referitoare la faptul, că suma de 8000 lei invocată a fost
transmisă, și respectiv, faptul că, asupra lui Romanschi Felix această sumă nu a fost
depistată, nu au fost elucidate și nici combătute de către acuzarea de stat, iar în
acest sens, nu poate fi considerat faptul, că a avut loc o achiziție de control, în sensul
art. 33 din Legea privind activitatea specială de investigații se constată, că aceste
concluzii ale instanței de apel sunt contradictorii, deoarece pe de o parte, constată
9
faptul, că achiziția de control a avut loc și suma de 8000 lei, care a fost transmisă lui
Romanschi Felix, iar pe de altă parte, pune la îndoială faptul dat.
La acest capitol recurentul a considerat, că instanța urma să rețină, că chiar
dacă în urma perchezițiilor corporale și la domiciliul lui Romanschi Felix nu a fost
depistată suma de 8000 lei, au fost depistate bancnotele cu nominalul de 100 lei
(șapte bancnote), bani care sunt dintre bancnotele examinate prin procesul-verbal
de control a transmiterii banilor din 28.11.2012, transmiși lui Ovcinnicov Alexandr
pentru a efectua achiziția de control de la Romanschi Felix, fapt ce coroborează cu
declarațiile martorului Ovcinnicov Alexandr și acțiunilor procesual penale efectuate
și examinate de instanță.
La aprecierea acestor probe instanța de apel a neglijat circumstanțele în care a
fost efectuată achiziția de control, or, s-a constatat, că reținerea nu a avut loc în
momentul când banii în sumă de 8000 lei au fost transmiși, însă a avut loc după
aproximativ 30 minute după ce au fost transmise substanțele narcotice lui
Ovcinnicov Alexandr.
În asemenea circumstanțe recurentul a considerat, că nu pot apărea careva
dubii referitor la faptul, că în urma percheziției nu a fost depistată toată sumă
transmisă, deoarece inculpatul a avut posibilitate reală de a tăinui sau a transmite
mijloacele financiare altei persoane.
Cu atât mai mult, instanța nu a ținut cont, că în urma percheziției la inculpatul
Romanschi Felix s-a depistat și ridicat un pachețel din staniol, în care se afla heroină
(raport de expertiză nr.323 din 29.11.2012 (f. d. 305-309. vol. II), substanță
narcotică, care a fost ridicată și de la Ovcinnicov Alexandr în cadrul achiziției de
control (raportul de expertiză nr.325 din 03 decembrie 2012, f. d. 274-275, vol. II).
Referitor la pachețel din staniol ridicat de la inculpatul Romanschi Felix a
remarcat, că pe întreg procesul penal acesta a invocat că acest pachet a fost plasat în
buzunar de colaboratorii de poliție Cîșlari Timur, Savca Alexandru și Parlicov Victor,
care au participat la reținerea inculpatului Romanschi Felix, și ulterior, au fost
audiați în calitate de martori, ca în final acesta să recunoască că a păstrat substanța
narcotică pentru întrebuințare personală.
Cu referire la episodul infracțional incriminat inculpatului Romanschi Felix din
data de 31.10.2012, instanța de apel a constatat, că Ovcinnicov Alexandr era de fapt,
persoana care înstrăina substanțe narcotice, după caz, inculpatei Avanesova Irina.
În acest caz a remarcat, că acuzarea nu contestă, că Ovcinnicov Alexandr a
înstrăinat substanțe narcotice inculpatei Avanesova Irina, însă în continuare prin
probe se demonstrează, că aceste substanțe narcotice erau achiziționate de către
Ovcinnicov Alexandr de la Romanschi Felix. Or, în cazul dat instanța de apel urma să
rețină, că Ovcinnicov Alexandr a recunoscut vinovăția și a fost de acord de a divulga
persoanele care au contribuit la săvârșirea infracțiunii și a indica sursa de procurare
a substanțelor narcotice;
Cu referire la „provocarea” sau „instigarea” la comiterea infracțiunii în cazul
inculpatului Romanschi Felix, acuzatorul de stat a considerat, că instanța de apel nu
10
a pătruns în esența cauzei, și nu a constatat, că organul de urmărire penală, în cazul
dat a urmărit stabilirea sursei de procurare a substanțelor narcotice și stabilirea
persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
din 03 martie 2015 a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată
total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2014
și încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
08 octombrie 2014, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în
alt complet de judecată.
S-au menținut dispozițiile sentinței cu privire la măsura preventivă – arestarea
preventivă, aplicată inculpatului Romanschi Felix Arsenie.
În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a constatat, că instanța de
apel la examinarea apelului declarat de procuror nu a respectat cerințele art. 414
Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate
de apelant (vol. IV, f. d. 85-90), a lăsat fără apreciere totală declarațiile martorului
principal și decisiv Ovcinnicov Alexandr, care fiind interogat în cadrul ședinței de
judecată a primei instanțe (vol. V, f. d. 149-158), a relatat că „…până la reținerea sa
de către organele de drept pe cauza penală dată, a acceptat propunerea lui
Romanschi Felix de a vinde substanțe narcotice (heroină) unor consumatori la
indicația acestuia, în schimbul unei recompense financiare, de asemenea, din
substanțele narcotice primite spre realizare de la Romanschi Felix de mai multe ori i-a
vândut și cet. Vișnevschi Alexandr, care în una din întâlniri i-a propus de asemenea
spre realizare heroină și acceptând a primit de la acesta pentru probă o anumită
cantitate de substanță narcotică - heroină, pentru a o vinde, pentru care urma să se
achite ulterior, moment în care să primească a doua partidă de droguri spre realizare,
însă, fiind reținut de către organele de drept, recunoscând vina, a căzut de acord să
conlucreze cu organul de urmărire penală în vederea demascării membrilor ierarhiei
criminale, implicate in vânzarea drogurilor și, sub controlul acestora, a efectuat o
serie de măsuri speciale de investigație, printre care, fiind dotat cu tehnică specială la
data de 06 noiembrie 2012 a efectuat o achiziție de control de la cet. Vișnevschi
Alexandr, moment în care i-a transmis mijloace financiare sub controlul organului de
urmărire penală, după care, primind cantitatea de substanță narcotică a predat-o
organelor de poliție. A mai declarat că, în același mod a efectuat achiziție de control a
substanțelor narcotice și de la Romanschi Felix, căruia de asemenea i-a transmis bani
sub controlul organului de urmărire penală…”.
Astfel, instanța de recurs a concluzionat, că instanța de apel eronat a ajuns la
concluzia, că în cauza dată au fost încălcate prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal,
care respectiv au dus la încălcarea art. 6, 15 din Legea nr. 59 din 29.03.2012 privind
activitatea specială de investigații și art. 136 Cod procedură penală, motivând că
cet. Ovcinnicov Alexandr nu a predat benevol substanțele narcotice organului de
urmărire penală, în sensul art. 217 alin.(5) Cod penal, însă aceste substanțe au fost
predate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr, la
11
data 01 noiembrie 2012, contrar prevederilor art. 217 alin.(5) Cod penal, și tot
contrar acestei norme legale penale, organul de urmărire penală a reținut cererea
lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept.
În acest sens, instanța de recurs a considerat, că motivele invocate de instanța
de apel în decizia sa și în încheierea interlocutorie referitor la ilegalitatea acțiunilor
de urmărire penală ce țin de colaborarea lui Ovcinnicov Alexandr cu organul de
urmărire penală, sunt neîntemeiate, deoarece prevederile art.217 alin.(5) Cod penal
stipulează două cazuri, cînd este posibilă liberarea de răspundere penală pentru
infracțiunile prevăzute la art. 217 și art.217/1 Cod penal, și anume:
- predarea benevolă de către persoană a substanțelor narcotice, psihotrope sau
a analoagelor acestora;
- acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea
infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare,
divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei
de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea
la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul
comiterii infracțiunii.
Astfel, deși în decizia adoptată, instanța de apel nu contestă legalitatea liberării
lui Ovcinnicov Alexandr de răspundere penală de la învinuirea adusă în baza art.
217/1 alin.(3) lit. f) Cod penal, însă alogic și inexplicabil pune la îndoială legalitatea
admiterii cererii lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept, și
ulterior, recunoașterea în calitate de investigator sub acoperire.
În această ordine de idei, instanța de recurs a considerat ca fiind neîntemeiate
concluziile instanței referitor la ilegalitatea colaborării lui Ovcinnicov Alexandr cu
organele de drept, deoarece nici o normă procesual penală nu prevede
imposibilitatea admiterii cererii de colaborare în situația când nu există predarea
benevolă a substanțelor narcotice.
Mai mult, dispozițiile art. 217 alin.(5) Cod penal prevăd două situații distincte,
care condiționează liberarea de răspundere penală, care pot fi aplicate separat,
inclusiv și în speță, când Ovcinnicov Alexandr nu a predat benevol substanțele
narcotice, dar sensul art. 217 alin.(5) Cod penal și-a manifestat intenția de a divulga
persoanele care au contribuit la săvârșirea infracțiunilor și a indicat sursele de
procurare a substanțelor narcotice în, astfel existând posibilitatea colaborării
acestuia cu organul de urmărire penală, fără a se încălca normele de drept.
Concomitent, instanța de recurs a mai relevat, că nu pot fi acceptate nici
concluziile instanței de apel, prin care pur declarativ s-a constatat, că organul de
urmărire penală la desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de investigator
sub acoperire a încălcat prevederile art. 136 alin.(4) Cod procedură penală, care
prevede expres care sunt persoanele care pot fi desemnate în calitate de
investigator sub acoperire, și anume, investigatorii sub acoperire sunt angajați,
special desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului
de Informații și Securitate, Centrului National Anticorupție, Departamentului
12
instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției sau sunt persoane antrenate pentru
efectuarea unei măsuri speciale de investigații concrete. Investigatorii sub acoperire
efectuează măsura specială de investigații pe perioada determinată în ordonanța
procurorului.
În acest sens instanța de recurs a remarcat faptul, că instanța de apel n-a
indicat, reieșind din sensul legii din ce motiv Ovcinnicov Alexandru nu poate avea
calitatea de investigator sub acoperire.
În pct. 34-38 al Hotărârii CEDO din 01 iulie 2014, Pareniuc vs R. Moldova,
CEDO a admis faptul, că o persoană privată poate acționa ca un agent sub acoperire,
acțiunile fiind reglementate de un cadru juridic suficient. În speță instanța de recurs
a constatat, că organele de urmărire penală aveau suficiente informații, că inculpații
se ocupau cu realizarea substanțelor narcotice (convorbirile telefonice, declarațiile
martorului Ovcinnicov Alexandr, corpurile delicte ridicate) anume prin Ovcinnicov
Alexandr.
La fel, de către instanța de recurs ordinar nu au fost acceptate argumentele
instanței de apel, prin care s-a constatat încălcarea de către organul de urmărire
penală a prevederilor art. 6, 15 din Legea privind activitatea specială de investigații
nr.59 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 113-118/373 din 08
iunie 2012, deoarece Legea indicată a intrat în vigoare la 6 luni de la data publicării,
conform art. 42 al prezentei Legi, adică după efectuarea acțiunilor de urmărire
penală contestate care s-au înfăptuit în perioada 06 noiembrie 2012-28 noiembrie
2012, iar potrivit art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală se stipulează, că în
desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi
penale.
În același context instanța de recurs a reținut faptul, că instanța de apel eronat
și neîntemeiat a menționat, că ilegal a fost desemnat în calitate de investigator sub
acoperire cet. Ovcinnicov Alexandr prin ordonanța procurorului în Procuratura
mun. Chișinău, Vinițchi Pavel privind autorizarea măsurilor speciale de investigații
din 27 noiembrie 2012 (care a avut ca temei acordul de colaborare benevolă cu
organele de drept dat de cet. Ovcinnicov Alexandr), pe când cererea cet Ovcinnicov
Alexandr privind colaborarea cu organele de drept figurează din 28 noiembrie 2012,
respectiv, o dată ulterioară emiterii ordonanței procurorului în Procuratura
mun. Chișinău, Vinițchi Pavel, privind autorizarea măsurilor speciale de investigații.
Astfel, deși instanța de apel, a constatat în decizia sa că există o cerere în sensul
dat din partea lui Ovcinnicov Alexandr din data de 06 noiembrie 2012, neîntemeiat a
ajuns la concluzia, că acordul a fost dat după emiterea ordonanței și anume la data
de 28 noiembrie 2012, din motiv că la 28 noiembrie 2012, Ovcinnicov Alexandr,
repetat a scris o cerere, prin care a reconfirmat consimțământul benevol de a
colabora cu organele de drept, dat anterior prin cererea din 06 noiembrie 2012,
ultimul având posibilitatea în această perioadă de a renunța la calitatea de instigator
sub acoperire.
Totodată, concluziile instanței de apel referitor la faptul, că asupra inculpatului
13
Romanschi Felix nu au fost depistați cei 8 000 lei, care se invocă, că ar fi fost
transmiși de către Ovcinnicov Alexandr lui Romanschi Felix, iar cu referire la
circumstanța referitoare la faptul, că suma de 8000 lei invocată a fost transmisă, și
respectiv, faptul, că asupra lui Romanschi Felix această sumă nu a fost depistată, nu
au fost elucidate și nici combătute de către acuzarea de stat, iar în acest sens, nu
poate fi considerat faptul, că a avut loc o achiziție de control, în sensul art. 33 din
Legea privind activitatea specială de investigații, instanța de recurs le-a considerat
contradictorii, deoarece instanța de apel pe de o parte, a constatat faptul, că achiziția
de control a avut loc și suma de 8000 lei a fost transmisă lui Romanschi Felix, iar pe
de altă parte, a pus la îndoială faptul dat.
Mai mult, instanța de apel era obligată să rețină, că în cazul, când în urma
perchezițiilor corporale și a domiciliului la Romanschi Felix nu a fost depistată
întreaga sumă de 8000 lei, însă au fost depistate bancnotele cu nominalul de 100 lei
(șapte bancnote), bani care sunt dintre bancnotele examinate prin procesul-verbal
de control a transmiterii banilor din 28 noiembrie 2012, transmiși lui Ovcinnicov
Alexandr pentru a efectua achiziția de control de la Romanschi Felix, fapt prin care
s-au neglijat circumstanțele în care a fost efectuată achiziția de control. Or, s-a
constatat, că reținerea nu a avut loc în momentul când banii în sumă de 8000 lei au
fost transmiși lui Romanschi Felix, însă a avut loc după aproximativ 30 minute după
ce au fost transmise substanțele narcotice lui Ovcinnicov Alexandr.
La fel, instanța de apel a neglijat și faptul, că în urma percheziției la inculpatul
Romanschi Felix s-a depistat și ridicat un pachețel din staniol în care se afla heroină
(raport de expertiză nr.323 din 29.11.2012, f. d. 305-309. vol. II), substanță
narcotică care a fost ridicată și de la Ovcinnicov Alexandr în cadrul achiziției de
control (raportul de expertiză nr.325 din 03 decembrie 2012, f. d. 274-275, vol. II).
Referitor la pachețelul din staniol ridicat de la inculpatul Romanschi Felix, instanța
de recurs a menționat, că pe întreg procesului penal ultimul a invocat că acest
pachet a fost plasat în buzunar de colaboratorii de poliție, însă, fiind interogat în
cadrul ședinței de judecată a primei instanțe (Vol. III, f. d. 28 verso), inculpatul
Romanschi Felix a recunoscut, că a păstrat substanța narcotică pentru întrebuințare
personală. La fel, a fost neglijat și faptul, că inculpatul Romanschi Felix în prima
instanță a recunoscut vina de cele imputate lui (Vol. III, f. d. 28).
Ce ține de audierea inspectorilor de poliție Cîșlari Timur, Savca Alexandru și
Parlicov Victor în calitate de martori, instanța de recurs a enunțat, că potrivit art. 90
alin. (3) pct.4) Cod procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori
judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu
privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de
către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere
în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor
sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei
în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. Astfel, instanța de apel era
obligată de a-i audia pe inspectorii de poliție, care au participat la reținerea
14
inculpatului Romanschi Felix, mai mult, însuși inculpatul a invocat pe parcursul
urmării penale și cercetărilor judecătorești, că substanțele narcotice au fost plasate
în buzunar de către colaboratorii de poliție, apoi aceste declarații au fost modificate
în cadrul procesului penal.
Instanța de recurs a reținut, că instanța de apel la 08 octombrie 2014 a adoptat
o decizie interlocutorie, însă potrivit art. 218 Cod de procedură penală urmează a fi
numită „încheiere interlocutorie”, prin care a constatat în procesul de judecare
a apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău
din 17 februarie 2014, fapte de încălcare a legalității și a drepturilor omului, pe care
le-a adus la cunoștință organelor competente pentru a fi soluționate. Însă, a fost
stabilit, că instanța de apel, adoptând această încheiere interlocutorie, a examinat
superficial toate probele administrate și actele cauzei, motiv din care pripit și
neîntemeiat a ajuns la această concluzie.
Instanța de recurs a menționat, că instanța de apel a constatat pur declarativ,
că în speța dată a avut loc o provocare din partea organelor de drept în privința lui
Romanschi Felix la săvârșirea infracțiunilor, fiindcă nu a indicat concret acțiunile,
cuvintele provocatoare, reieșind din circumstanțele cauzei, s-a neglijat total faptul,
că organul de urmărire penală este în drept și obligat să stabilească sursele de
procurare a substanțelor narcotice și stabilirea persoanelor care au contribuit la
săvârșirea infracțiunilor, iar Ovcinnicov Alexandr benevol a indicat sursele sale de
aprovizionare cu aceste substanțe narcotice, a divulgat persoanele care au
contribuit la săvârșirea infracțiunilor, ce este temei de liberare de răspundere
penală. Provocarea inculpatului Romanschi Felix nu a fost acceptată de către
instanța de recurs și din motivele, că inculpatului i se incriminează că a comis mai
multe episoade de realizare a substanțelor narcotice și inculpatul a avut
posibilitatea să se refuze de a vinde substanțe narcotice, dar nu s-a folosit de acest
drept.
Instanța de recurs a menționat, că instanța de apel a neglijat prevederile art.
254 Cod de procedură penală, care invocă că organul de urmărire penală este
obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,
completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului.
Referindu-se la motivele instanței de apel, că nu a fost emisă ordonanța privind
desemnarea ca investigator sub acoperire a cetățeanului Ovcinnicov Alexandr și nu
a fost autorizată efectuarea măsurii speciale investigația sub acoperire, instanța de
apel a constatat, că potrivit actelor din dosar, organul de urmărire penală a
acumulat probele în cadrul legal, prin măsurile speciale de investigații care le-a
considerat necesare, cum sunt ordonanțele procurorului din 06 noiembrie 2012
(Vol. I, f.d. 59-61; 62); procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de
investigații din 06 noiembrie 2012 (Vol. I, f.d. 66-73); încheierile judecătorului de
instrucție din 07 noiembrie 2012 (Vol. II, f.d. 339); încheierile judecătorului de
instrucție din 30 noiembrie 2012 (Vol. II, f.d. 332, 354), și altele, care confirmă
legalitatea administrării probelor, iar faptul că nu au fost emise și autorizate și alte
15
măsuri speciale indicate de instanța de apel, nu afectează probatoriul administrat
legal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie
2015 au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Romanschi Felix și al
avocatei acestuia Buhna Natalia, casată parțial sentința și pronunțată o nouă
hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Romanschi
Felix recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)
lit. d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare cu executare în
penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a
exercita anumite activități legate de gestionarea substanțelor narcotice și
precursorilor lor pe termen de 5 ani.
Termenul de executare a pedepsei, calculându-se din 19.11.2015 cu includerea
în acest termen perioada aflării în arest de la 28.11.2012 până la 08.10.2014 și de la
07.11.2015 până la 19.11.2015.
Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a constatat, că prima instanță
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de
probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând
asupra vinovăției inculpatului Romanschi Felix Arsenie de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.
Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a conchis, că vinovăția
acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită pe deplin prin probele
administrate la cauza penală, care au fost cercetate în cadrul ședințelor instanței de
fond și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, precum sunt:
declarațiile inculpatului Romanschi F., a martorilor Ovcinnicov Al., Cîșlari
T., Savca Al., Parlicov V., Babii Al.;
procesul-verbal de percheziție din 01.11.2012, de ridicare a substanțelor
narcotice și bani de la Ovcinnicov Alexandru (f. d. 13-14, vo1. I),
raportul de expertiză nr. 272 din 02.11.2012, prin care s-a constatat, că
substanța bulgăroasă de culoare cafeniu-cenușie în pachețelul de staniol, ridicat la
data de 01.11.2012, în cadrul cercetării la fața locului pe str. Melestiu 5,
mun. Chișinău care a fost aruncat de la cet. Avanesov Irina, reprezintă heroină -
substanță narcotică sintetică neutilizată în scopuri medicale, masa substanței
narcotice heroină conținută în pachețelul prezentat la cercetare constituie 0,07 gr.
Substanța bulgăroasă de culoare cafeniu-cenușie, conținută în cele douăzeci si două
de pachetele din staniol, ridicate la data de 01.11.2012, predate benevol, ridicate la
data de 01.11.2012, în cadrul percheziției la domiciliul cet. Ovcinnicov Alexandru de
pe str. Tisa 7, mun. Chișinău, reprezintă heroină-substanță narcotică sintetică
neutilizată în scopuri medicale, masa substanței narcotice heroină conținută în cele
22 de pachețele prezentate la cercetare constituie 2,17 gr. (f. d. 37-39, vol. I);
procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din
06.11.2012 (f.d. 66-70, vol. I);
16
stenogramele convorbirilor telefonice la procesul-verbal de consemnare a
măsurilor speciale de investigații din 08.11.2012 (f. d. 89-117, vol. I);
procesul-verbal de ridicare din 07.11.2012, potrivit căruia de la
cet. Ovcinnicov Alexandru a fost ridicat un pachet de țigări cu inscripția „KENT” în
care se afla un pachet mic din polietilenă de culoare albastră, legat cu ață neagră, în
care se afla un praf de origine necunoscută (f. d. 125-127, vol. I);
procesul-verbal de consemnare a mijloacelor speciale de investigații
din 28.11.2012 (f.d. 265-268, vol. II);
procesul-verbal de ridicare din 28.11.2012, potrivit căruia de la
cet. Ovcinnicov Alexandru a fost ridicat un pachețel din polietilenă cu inscripția
„Regina”, de la șervețelele igienice uscate, în care se afla 4 pachete din staniol
mari și un pachețel mic, unde se conținea un praf bej-gălbui de origine necunoscută
(f. d. 271, vol. II);
concluzia expertului nr. 325 din 03.12.2012, care indică că pachețelul din
staniol ridicat la data de 28.11.2012 de la cet. Ovcinnicov Alexandru, care
colaborând cu organul de urmărire penală în calitate de investigator sub acoperire,
a procurat sub controlul lucrătorilor de poliție de la cet. Romanschi Felix, ca
achiziție de control, substanță care reprezintă heroina - substanță narcotică
neutilizată în scopuri medicale (f. d. 274-275, vol. II);
procesul-verbal de percheziție din 28.11.2012 cu fototabelul, în care se
indică că, de la Romanschi Felix au fost ridicate mai multe pachețele cu masă
vegetală uscată (f. d. 279-280, vol. II);
raportul de expertiză nr. 323 din 29.11.2012, prin care a dat concluzia că
substanțele ridicate la data de 28.11.2012, în cadrul percheziției corporale și la
domiciliu de la cet. Romanschi Felix reprezintă heroină și marihuana (f. d. 305-309,
vol. II);
procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din
29.11.2012 cu anexa nr. 1 (f. d. 320-323, 324-328, vol. II);
procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din
30.11.2012 cu anexa nr. 1 (f. d. 340-343, 344-350, vol. II).
Declarațiile inculpatului Romanschi Felix au fost apreciate critic de către
instanța de apel, indicând că este metodă de apărare pentru a evita răspunderea
penală pentru acțiunile comise, iar circumstanțele de fapt reținute în sarcina
inculpatului au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală.
În acest sens, instanța de apel a reținut, că inculpatul Romanschi Felix a săvîrșit
infracțiunea prevăzută de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, fapt demonstrat și
prin procesele verbale de examinare medico-legală în vederea stabilirii faptului
consumului de substanțe narcotice, potrivit concluziilor cărora s-a stabilit, că
inculpatul Romanschi Felix la momentul percheziționării nu se afla în stare de
ebrietate narcotică, adică nu a consumat substanțe narcotice, fapt prin care se
combate versiunea acestuia, precum că ar fi fost consumator de heroină și avea
necesitatea de această substanță în ziua reținerii.
17
Instanța de apel a respins motivele apelului declarat de avocatul Buhnă Natalia
în numele inculpatului Romanschi Felix despre nevinovăția acestuia, deoarece
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4)
lit. d) Cod penal se confirmă și prin întreprinderea măsurilor speciale de investigații
și acțiuni de urmărire penală, care au documentat activitatea ilicită a persoanelor
care comercializau ilegal substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, cum ar fi
Ovcinnicov Alexandr, Avanesova Irina, Romanschi Felix, Vișnevschi Alexandr,
învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod
penal. Fiind efectuate măsuri speciale de investigație, interceptarea convorbirilor
telefonice ale învinuiților menționați, s-a stabilit, că Ovcinnicov Alexandr
înstrăinează substanțe narcotice, și anume heroină sub controlul organizatorului
acestei afaceri tenebre Romanschi Felix, înstrăinând la indicația acestuia heroină
consumatorilor cu care a făcut cunoștință prin intermediul ultimului.
Astfel, la 01.11.2012 în flagrant au fost reținuți Ovcinnicov Alexandr și
Avanesova Irina, asupra cărora au fost depistate substanțe narcotice, care fiind
expertizate sau stabilit a fi heroină, iar după reținere Ovcinnicov Alexandr a dat
acordul de a conlucra cu organul de urmărire penală și fiind audiat a declarat, că
substanța narcotică heroina o primea de la Romanschi Felix, căruia i-a dat acordul
să vândă droguri diferitori consumatori, declarând că prin intermediul ultimului a
făcut cunoștință și cu cet. Vișnevschi Alexandr de la care de asemenea a primit de
câteva ori heroină pentru realizare consumatorilor.
Ulterior, cu ajutorul lui Ovcinnicov Alexandr, desemnat în calitate de
investigator sub acoperire, au fost efectuate mai multe achiziții de control, în
flagrant fiind reținuți atât Romanschi Felix cât și Vișnevschi Alexandru, în cadrul
percheziționării cărora au fost depistate substanțe narcotice de același gen cu cele
achiziționate sub controlul organului de urmărire penală, cât și mijloace financiare
transmise sub controlul organului de urmărire penală investigatorului sub
acoperire pentru efectuarea achizițiilor de control.
Cu referire la categoria și mărimea pedepsei, instanța de apel a considerat
oportun de a-i stabili inculpatului Romanschi Felix pedeapsă sub formă de
închisoare cu executare în locurile de detenție cu privarea de dreptul de a ocupa
funcții sau a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice și
precursorilor lor, ținând cont de faptul, că inculpatul nu a recunoscut vina în cele
incriminate și nu s-a căit sincer în cele comise, precum și că acesta a comis o
infracțiune, care conform art. 16 Cod penal se califică ca deosebit de gravă, pentru
care legea prevede, inclusiv pedeapsă cu închisoare ce depășește 12 ani, ori o altă
categorie de pedeapsă nu poate fi aplicată.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Frecauțan Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie, care, invocând
prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
18
dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicită casarea acesteia cu trimiterea
cauzei la rejudecare.
În motivarea recursului invocă următoarele argumente:
apărarea consideră că legalitatea încadrării juridico-penale a acțiunilor
infracționale ale inculpatului Romanschi Felix în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod
penal, prin prisma materialului probatoriu administrat la cauza penală, inclusiv,
verificând legalitatea probatoriului penal, prin prisma art. 99-101 Cod procedură
penală și prin prisma respectării art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru
apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și a constatat, că
instanța de apel neîntemeiat a încadrat acțiunile inculpatului Romanschi Felix în
baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, și în acest sens, neîntemeiat a reținut
mijloace de probă care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al
coroborării lor;
cu referire la episodul reținut în sarcina inculpatului Romanschi Felix în
legătură cu depistarea în șura de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău a substanței narcotice
— marijuană, cu masa de 10,92 gr, tot prin procesul-verbal de percheziție din 28
noiembrie 2012 s-a constatat, că în curtea casei nr. 7 de pe str. Tisa, în spatele casei,
într-un dulap a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă galbenă, cu masă
vegetală uscată și mărunțită, care a fost ambalată și sigilată, iar conform raportului
de expertiză nr. 323 din 29.11.2012, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare
verde cu miros asemănător cu cel al plantei de cannabis, prezentată la cercetare,
reprezintă marijuană. Masa substanței narcotice - marijuană, în stare uscată,
prezentată la cercetare, constituie 10,92 g. Faptul depistării a substanței narcotice
marijuană și care constituie 10,92 g nu poate fi imputată inculpatului Romanschi
Felix, or, de către apărătorul inculpatului Romanschi Felix, avocata Buhna Natali a
fost prezentat actul de inspectare nr. 4959 din 22.04.2011 prin care se atestă planul
construcției bunului imobil cu nr. cadastral 010010445606, amplasat pe str. Tisa 7,
mun. Chișinău și prin care se constată că, șura unde a fost depistată substanța
narcotică nu face parte din bunul imobil de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău, fapt
confirmat inclusiv prin declarațiile inculpatului Romanschi Felix și a martorului
Pascal Marina;
cu privire la episodul infracțional incriminat inculpatului Romanschi Felix
din data de 31.10.2012 și din 28.11.2012 la momentul când se invocă înstrăinarea
substanțelor narcotice la suma de 8 000 lei, apărarea remarcă, că la constatarea
vinovăției inculpatului Romanschi Felix pentru toate capetele de acuzare înaintate,
instanța de judecată a reținut probe, fără a le analiza în mod individual și fără a
constata faptul, dacă probele invocate indică în mod direct sau prin coroborare la
vinovăția inculpatului Romanschi Felix. În acest sens, menționează că, prin procesul-
verbal de percheziție din 01 noiembrie 2012 se atestă, că a fost efectuată percheziția
la domiciliul lui Alexandr Ovcinnicov de pe adresa: mun. Chișinău, str. Tisa 7, unde
19
în odaia din stânga pe televizor 10 au fost depistate un pachet de țigări pe care
Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări
6 pachetele de staniol lucios de demisiuni medii și 16 pachetele din staniol lucios, de
dimensiuni mai mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de
polietilenă, unde au semnat toți participanții la percheziție. Prin ordonanța de
punere sub învinuire din 02 noiembrie 2012 s-a dispus punerea sub învinuire a lui
Ovcinnicov Alexandr Vladimir pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1
alin. (3) lit. f) Cod penal. Astfel, instanța de judecată a ignorat faptul, că la domiciliul
lui Ovcinnicov Alexandr din mun. Chișinău, str. Tisa 7, în urma efectuării
percheziției au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care Ovcinnicov Alexandr
l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6 pachețele de staniol lucios de
demisiuni medii și 16 pachețele din staniol hidos, de dimensiuni mai mici, însă
consideră dubios faptul, că substanțele narcotice depistate la domiciliul lui
Ovcionnicov Alexandr au fost imputate inculpatului Romanschi Felix, și în acest
sens, înaintându-i învinuirea, precum că la data de 31.10.2012, aflându-se în curtea
casei situată pe str. Tisa 7, mun. Chișinău o parte din cantitatea de substanță
narcotică obținută i-a înstrăinat-o cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir la prețul
de 7 mii lei. Dubiile se conturează pe faptul că, la materialele cauzei nu sunt careva
probe care să certifice faptul, că aceste substanțe au fost înstrăinate de către
inculpatul Romanschi Felix, or, pentru acest capăt de învinuire au fost reținute ca
având tangență cu episodul din 31.10.2012 doar procesul-verbal de percheziție din
01 noiembrie 2012 și raportul de expertiză nr. 272 din 02.11.2012, probe, care
privite în ansamblu nu indică la inculpatul Romanschi Felix și nu indică la acțiunea
inculpatului Romanschi Felix de a înstrăina substanța narcotică cet. Ovcinnicov
Alexandru Vladimir, la prețul de 7 mii lei și 8 mii lei;
apărarea menționează, că instanța de fond fără a constata acțiunile ilegale
în episoadele încriminate ca fiind comise de către Romanschi Felix, această eroare
practic a fost menținută odată cu soluția instanței de fond de către instanța de apel,
care, judecând apelul era obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate, inclusiv prin prisma faptului dacă s-au dat răspunsuri la toate chestiunile
prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, și dacă cuprinsul sentinței
corespunde art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală;
din conținutul cauzei rezultă, că instanța de apel nu a verificat legalitatea
sentinței și de aici reiese că ambele instanțe de judecată au comis aceiași eroare de
drept, cu toate că la motivarea soluțiilor de condamnare au pus la bază și
declarațiile martorului Babii Alexandru și a martorului Pascal Marina, care a fost
audiat în cadrul ședinței de judecată;
apărarea reține, că acuzatorul de stat își bazează întreaga învinuire pe
martorul Ovcinnicov Alexandr, proba de bază a procurorului, probă, care după
părerea apărări,i provoacă un șir de contraziceri. Astfel, lui Ovcinnicov Alexandr i
s-a incriminat săvârșirea circulației ilegale a substanțelor narcotice, psihotrope sau
a analoagelor lor în scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea,
20
expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu substanțe
narcotice în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice în
proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal.
Ulterior, cet. Ovcinnicov Alexandr prin cererile din 06.11.2012, 28.11.2012 și-a dat
consimțământul benevol de a colabora cu organele de drept și să acorde orice ajutor,
apreciind la justa valoare gradul riscurilor în viitor și a confirmat că, i-au fost aduse
la cunoștință dispozițiile art. 217 alin. (5) Cod penal și art. 85 alin. (2) Cod
contravențional. Mai mult, la data de 01 noiembrie 2012 la domiciliul lui Ovcinnicov
Alexandr de pe adresa mun. Chișinău, str. Tisa 7 a fost efectuată percheziția, unde în
odaia din stânga pe televizor au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care
Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6
pachețele de staniol lucios de dimensiuni medii și 16 pachețele din staniol lucios, de
dimensiuni mai mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de
polietilenă;
apărarea consideră, că instanța de judecată urmă să rețină, că nu a avut loc
o predare benevolă a substanțelor narcotice din partea lui Ovcinnicov Alexandr, în
sensul art. 217 alin. (5) Cod penal, potrivit căruia persoana care a săvârșit acțiunile
prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit
activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a
substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunțare,
predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare
a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit
la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a
veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la
reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru
depistarea și ridicarea lor. Prin urmare depunerea, și respectiv, admiterea cererii
privind colaborarea cu organele de drept, precum și ulterior, recunoașterea în
calitate de investigator sub acoperire pe cet. Ovcinnicov Alexandr au avut loc cu
încălcarea normei legii.
Cât privește ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi
Pavel privind autorizarea masurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012,
în mod ilegal s-a dispus desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de
investigator sub acoperire, fapt care a generat încălcarea art. 136 alin. (4) Cod de
procedură penală, potrivit căruia investigatorii sub acoperire sunt angajați, special
desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de
Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție, Departamentului instituțiilor
penitenciare al Ministerului Justiției sau sunt persoane antrenate pentru efectuarea
unei măsuri speciale de investigații concrete. Investigatorii sub acoperire efectuează
măsura specială de investigații pe perioada determinată în ordonanță procurorului.
Apărarea consideră că instanța de judecată urma să recalifice acțiunile
inculpatului Romanschi Felix în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, deoarece acesta a
21
săvârșit fapta infracțională exprimată prin procurarea și păstrarea substanțelor
narcotice săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.
Pe celelalte episoade din învinuire, instanța de judecată a adoptat soluții care
reiese din circumstanțe neclare.
Partea apărării la fel este de părerea că inculpatul Romanschi Felix a fost
„provocat” la comiterea infracțiunii, deoarece s-a constatat, că intenția de a efectua
achiziția de control a parvenit de la organele de drept, dar nu de la cet. Ovcinnicov
Alexandr sau de la alte persoane.
Recurentul indică art. 5 și 6 CEDO și menționează că, Curtea Europeană în mai
multe rânduri a sancționat unele state pentru faptul că „instanțele judecătorești
naționale au pronunțat hotărâri insuficient motivate”. Noțiunea de proces echitabil
cere ca o instanță internă, care nu și-a motivat de cât pe scurt hotărârea, indiferent
dacă a făcut-o aplicând motivele oferite de o instanță ierarhic inferioară sau altfel, să
fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției și nu să se
fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe ierarhic inferioare
(Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19.12.1997).
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar
declarat de avocatul Frecauțan Marina în numele inculpatului, solicitând
respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit
concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele
considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul
instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
13.1. Colegiul lărgit, analizând decizia atacată, consideră că temeiurile invocate
de către avocatul recurent sunt neîntemeiate, deoarece nu și-au găsit confirmare la
examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la rejudecarea
cauzei a respectat prevederile art. 436, 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de
procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată.
În această ordine de idei, Colegiul remarcă, că potrivit normelor art. 414
alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima
instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de
apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
22
Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței
de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a casat parțial
sentința, doar în partea stabilirii pedepsei, constatând că prima instanță corect a
stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin
рrisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând
asupra vinovăției inculpatului Romanschi Felix Arsenie de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal și că pedeapsa stabilită de instanța
de fond este prea blândă în coraport cu circumstanțele cauzei, motivându-și soluția
în acest sens așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe care
instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.
Colegiul lărgit atestă, că în speța examinată nu se constatată prezența unor
erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul
casării deciziei contestate.
Mai mult ca atât, Colegiul lărgit atrage atenția asupra faptului, că argumentele
indicate de către avocatul recurent, expuse în pct. 11 al prezentei decizii, sunt
identice cu motivele expuse de către instanța de apel în motivarea deciziei din
08 octombrie 2014, casată, însă, prin decizia instanței de recurs din 03 martie 2015,
care a constatat netemeinicia argumentelor menționate, iar cauza fiind remisă la
rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecători (pct. 5 și pct. 11
din prezenta decizie).
Astfel, instanța de recurs reține, că argumentele invocate de recurent au
constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de fond și în instanța
de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în
hotărârile pronunțate, așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe
care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.
Totodată, Colegiul penal ține să menționeze, că temeiul de drept invocat de
recurent, precum că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția,
este de asemenea nefondat, deoarece „eroarea gravă de fapt” desemnează un viciu
în stabilirea situației de fapt, în sensul că în considerentele hotărârii se afirmă
contrariul a ceea ce rezultă în mod evident din probele administrate, existând o
vădită neconcordanță între modul cum acestea au fost percepute și analizate în
hotărâre, or, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legiuitor în
art. 6 pct. 11) Cod de procedură penală și anume, stabilirea eronată a faptelor, în
existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le
confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu
reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte
din situația dosarului, privită ca o stare de fapt.
Eroarea gravă de fapt, ca motiv de casare, nu privește dreptul suveran de
apreciere a probelor, ci, în mod exclusiv, discordanța între cele reținute de instanță
23
și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente care au avut
drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o
susține.
Contrar acestor prevederi legale, argumentele recursului se rezumă la o altă
apreciere a probelor, care diferă de cea enunțată în hotărârile judecătorești
pronunțate în cauză, dar care nu argumentează prezența în speța dată a erorii grave
de fapt în calitate de temei de casare.
Astfel, reieșind din prevederile legale expuse supra, instanța de recurs
consideră, că n-a fost argumentată în recursul depus prezența în speța examinată a
unei asemenea erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de
recurs în sensul casării deciziei contestate.
Totodată, Colegiul lărgit relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul
mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o
altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile
exclusive al instanțelor de fond și de apel.
13.2. Cu referire la prevederile art. 5 și 6 CEDO, pe care și-a întemeiat cererea
de recurs avocatul, Colegiul lărgit conchide, că recurentul nu și-a argumentat poziția
sa cu referire la art. 5 CEDO, astfel că instanța nu se expune asupra acestuia, iar în ce
privește argumentele avocatului cu privire la pretinsa încălcare în speță a
prevederilor art. 6 CEDO, Colegiul menționează, că în concepția instanței europene,
între garanțiile dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenție, se
înscrie și obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor.
Curtea a statuat, că este de obligația tribunalelor să-și motiveze hotărârile, însă
această obligație nu are a fi înțeleasă în sensul, că ele urmează să răspundă în mod
detaliat la fiecare argument al părților procesului. Întinderea obligației de motivare
a deciziilor variază în funcție de natura acestora. Este necesar să se țină seama, în
special, de diversitatea capetelor de cerere a acțiunilor și de motivele formulate în
căile de atac exercitate de părți, de diferențele existente între statele contractante cu
privire la izvoarele dreptului - dispoziții legale, cutume, concepții doctrinale, de
diferențele privitoare la prezentarea și redactarea deciziilor și hotărârilor
judecătorești (hotărârea Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999).
Art. 6 § 1 nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o curte de
apel, bazându-se pe o dispoziție legală specifică, respinge un apel ca fiind lipsit de
șanse de succes, fără alte precizări (Burg și alții împotriva Franței, 28 ianuarie 2003).
De asemenea, Curtea a decis că noțiunea de „proces echitabil” impune ca o
jurisdicție internă care nu și-a motivat decât sumar decizia sa - fie că a încorporat
motivarea unor instanțe inferioare, fie că a înțeles să procedeze într-un alt mod - să
examineze efectiv problemele esențiale, care-i sunt supuse aprecierii și nu să se
mulțumească de a aproba pur și simplu concluziile unei jurisdicții inferioare.
Astfel, reieșind din cele enunțate supra, Colegiul lărgit consideră că în speța
dată nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, deoarece
instanța de apel în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
24
invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază
soluția pronunțată.
În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența
în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de
art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de
avocatul Frecauțan Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie urmează
a fi respins ca inadmisibil.
În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
Colegiul lărgit,
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Frecauțan
Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie, cu menținerea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în
privința lui Romanschi Felix Arsenie.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 15 decembrie 2016.
Președinte Toma Nadejda
Judecător Guzun Ion
Judecător Diaconu Iurie
Judecător Ghervas Maria
Judecător Mardari Dumitru
25