1ra-1474/2016 — art.217/1 alin.4 lit.d CP

1ra-1474/2016 — art.217/1 alin.4 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1474/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

15 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Toma Nadejda

judecători Guzun Ion

Diaconu Iurie

Ghervas Maria

Mardari Dumitru

judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de avocatul

Frecauțan Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie

2015, în cauza penală în privința lui

Romanschi Felix Arsenie, născut la

30 septembrie 1972, originar din or. Taraclia,

domiciliat în mun. Chișinău, bd. Dacia, 32,

ap. 332.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Rejudecare: 25.05.2015 – 19.11.2015;

2) 05.07.2016 – 15.11.2016.

A C O N S T A T A T:

Romanschi Felix Arsenie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal la 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ce ține de circulația

substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

Prin aceiași sentință a fost condamnat și Vișnevschi Alexandr, în privința căruia

hotărârile judecătorești nu se contestă.

urmărind scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

1

pentru preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de

organul de urmărire penală, a obținut substanța narcotică - heroina, pe care a

păstrat-o la sine până la 31.10.2012, când, aflându-se în curtea casei situată pe

str. Tisa 7, mun. Chișinău o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a

înstrăinat-o cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir, la prețul de 7 mii lei, substanță,

care ulterior a fost depistată la ultimul la 01.11.2012 în cadrul percheziției la

domiciliul din str. Tisa 7, mun. Chișinău și care, conform raportului de expertiză

nr. 272 din 02.11.2012, reprezintă heroină - substanță narcotică sintetică neutilizată

în scopuri medicale cu masa totală de 2,17 grame.

Tot el, Romanschi Felix, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind

scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, pentru

preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală, a obținut substanța narcotică - heroina, pe care a păstrat-o la sine,

la domiciliu pe str. Tisa 7, mun. Chișinău până la data de 28.11.2012 când,

aflându-se în curtea casei situată pe str. Tisa 7, mun. Chișinău o parte din cantitatea

de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o lui Ovcinnicov Alexandru Vladimir,

investigator sub acoperire la efectuarea achiziției de control, la prețul de 8 mii lei,

substanță, care ulterior a fost ridicată de la ultimul și care conform raportului de

expertiză nr. 325 din 03 decembrie 2012 reprezintă heroină - substanță narcotică

sintetică neutilizată în scopuri medicale cu masa totală de 4,13 grame.

Tot el, Romanschi Felix, continuându-și activitatea sa criminală, urmărind

scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, pentru

preparare, păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de

urmărire penală, a obținut substanța narcotică - heroina și substanța narcotică -

marihuana, pe care le-a păstrat la sine și la domiciliul său de pe str. Tisa 7,

mun. Chișinău până la data de 28.11.2012 când, în cadrul percheziției corporale și la

domiciliu asupra acestuia a fost depistat și ridicat un pachețel din staniol, în care se

conținea substanță - praf de culoare albă, iar la domiciliul acestuia a fost depistat și

ridicat un cântar electronic de model „Digital Scale” pe care au fost depistate urme

de praf de culoare albă, care, conform raportului de expertiză nr. 323 din

29.11.2012 reprezintă heroină și urme de heroină - substanță narcotică de origine

sintetică, neutilizată în scopuri medicale cu masa totală de 0,19 grame.

Totodată, într-o încăpere auxiliară a domiciliului acestuia a fost depistată și

ridicată o pungă din polietilenă, în care se conținea masă vegetală uscată și

mărunțită, care conform raportului de expertiză nr. 323 din 29.11.2012 reprezintă

marijuană - substanță narcotică de origine vegetală, neutilizată în scopuri medicale

obținută artizanal din plantele de cânepă cu masa totală de 10,92 grame.

Astfel, prin acțiunile sale criminale, Romanschi Felix Arsenie a înstrăinat ilegal

substanță narcotică - heroină și marijuană, în proporții deosebit de mari, cu masa

totală de 6,49 grame, și respectiv, 10,92 grame.

Aceste acțiuni ale inculpatului Romanschi Felix au fost calificate ca circulația

ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin producerea, prepararea,

2

extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită

în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în

scopuri medicinale este interzisă, infracțiune prevăzută de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul Romanschi Felix să fie

condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 15 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a activa

în domeniul circulației substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 5 ani,

fiecare, invocând că:

- prima instanță la administrarea probelor prezentate urma să le aprecieze în

ansamblul lor obiectiv și sub toate aspectele și nu doar depozițiile inculpatului, date

în cadrul cercetării judecătorești, unde nu a recunoscut vina, depoziții ce vin în

contradicție cu toate probele cauzei penale;

- instanța de fond urma să aprecieze critic depozițiile inculpatului Romanschi

Felix, ca fiind făcute în vederea evitării răspunderii pentru faptele comise, vinovăția

căruia de fapt a fost stabilită, prin cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi

penale și examinării cauzei penale în ședința de judecată

3.1. În apelurile declarate de către inculpatul Romanschi Felix și de către

avocatul acestuia Buhna Natalia, a fost solicitată casarea sentinței, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința lui Romanschi F.,

invocându-se următoarele:

- a considerat sentința ilegală și pasibilă casării, menționând că, însăși faptul

atragerii neîntemeiate la răspundere penală, cât și efectuarea urmăririi penale cu

încălcarea drepturilor lui Romanschi Felix, a condus la faptul că el, nefiind obligat

să-și dovedească nevinovăția, a refuzat să colaboreze cu procurorul și să dea

depoziții;

- inculpatul Romanschi Felix în comiterea infracțiunii incriminate vina nu a

recunoscut-o, declarând că pe 28.11.12, aflându-se într-o stare în care avea nevoie

de doză, îl aștepta pe Ovcinnicov Alexandr să vină să-i aducă doza, fiind consumator

de droguri;

- martorul Cîșlari Timur la întrebările adresate în cadrul ședinței judiciare nu a

putut să răspundă la un șir de întrebări relevante cauzei, nu a putut să răspundă,

dacă a auzit înregistrările audio între Ovcinnicov Alexandr și Romanschi Felix, nu

ține minte să fi întocmit vreun proces-verbal de redare a înregistrărilor audio-video

a tranzacțiilor între Ovcinnocov Alexandr și Romanschi Felix, nu ține minte în care

buzunar al hainei au fost găsite substanțe narcotice la Romanschi Felix, iar

Ovcinnicov Alexandr nu era la momentul reținerii; nu ține minte să-i fi adus la

cunoștință lui Romanschi Felix motivul reținerii lui Ovcinnicov Alexandr și nici câți

bani au fost depistați la Romanschi Felix în timpul percheziției corporale și la

3

domiciliul acestuia. Astfel, instanța nu a stabilit cu certitudine dacă a fost Romanschi

Felix persoana asupra căreia au fost depistați banii marcați și substanțele narcotice.

2014 a fost respins ca nefondat apelul procurorului, au fost admise apelurile

inculpatului Romanschi Felix și al avocatului acestuia Buhna Natalia, casată parțial

sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care Romanschi Felix a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod

penal la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În legătură cu executarea pedepsei penale Romanschi Felix Arsenie a fost

eliberat de sub arest din sala de judecată.

În rest, sentința a fost menținută.

De către instanța de apel a fost emisă la 08 octombrie 2014 și o decizie

interlocutorie, dat fiind faptul că s-au constatat fapte de încălcare a legalității și a

drepturilor omului, care se aduc la cunoștință organelor competente pentru

soluționarea circumstanțelor expuse în decizie.

necunoscute de către organul de urmărire penală, Romanschi Felix a obținut

substanța narcotică — heroină, care a păstrat-o la sine până la data de 28.11.2012,

când în cadrul percheziției corporale, asupra acestuia a fost depistat și ridicat un

pachețel din staniol, în care se conținea substanța - praf de culoare albă, care

potrivit raportului de expertiză nr. 323 din 29.11.2012 reprezintă heroină,

substanță narcotică de origine sintetică, neutilizată în scopuri medicale, masa

substanței narcotice constituie 0,19 g.

Astfel, prin acțiunile sale inculpatul Romanschi Felix a săvârșit fapta

infracțională exprimată prin procurarea și păstrarea substanțelor narcotice

săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiunile căruia au fost

încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

Pe celelalte episoade din învinuire, instanța de apel nu a adoptat soluții clare,

conform regulilor primei instanțe.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat, că inițial

cet. Ovcinnicov Alexandr i s-a incriminat săvârșirea circulației ilegale a substanțelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor în scop de înstrăinare, manifestată prin

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni

ilegale cu substanțe narcotice în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a

substanțelor narcotice în proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal.

Ulterior, cet. Ovcinnicov Alexandr prin cererile din 06.11.2012 și 28.11.2012

și-a dat consimțământul benevol de a colabora cu organele de drept și să acorde

orice ajutor, apreciind la justa valoare gradul riscurilor în viitor și a confirmat, că

i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 217 alin. (5) Cod penal și art. 85 alin. (2)

Cod contravențional.

4

Mai mult, la data de 01 noiembrie 2012 la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr

de pe adresa mun. Chișinău, str. Tisa 7 a fost efectuată percheziția, unde în odaia din

stânga pe televizor au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care Ovcinnicov

Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6 pachețele de staniol

lucios de dimensiuni medii și 16 pachețele din staniol lucios, de dimensiuni mai

mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de polietilenă.

Astfel, instanța de apel a reținut, că nu a avut loc o predare benevolă a

substanțelor narcotice din partea lui Ovcinnicov Alexandr, în sensul art. 217 alin. (5)

Cod penal, astfel, încât să survină depunerea, și respectiv, admiterea cererii privind

colaborarea cu organele de drept.

Instanța de apel nu a contestat legalitatea liberării lui Ovcinnicov Alexandr de

răspundere penală de la învinuirea adusă în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal,

însă a contestat legalitatea admiterii cererii lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare

cu organele de drept, și ulterior, recunoașterea în calitate de investigator sub

acoperire pe cet. Ovcinnicov Alexandr.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi Pavel

privind autorizarea măsurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012 s-a

dispus desemnarea în calitate de investigator sub acoperire pe cet. Ovcinnicov

Alexandr Vladimir și autorizarea efectuării măsurii speciale de investigație,

investigația sub acoperire, de către investigator sub acoperire, a acțiunilor

cet. Romanschi Felix Arsenie și legăturilor acestuia pentru atingerea scopurilor

expuse în partea descriptivă a prezentei ordonanțe și descoperirea faptului

existenței infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a constatat că cet. Ovcinnicov Alexandr având

calitatea de învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f)

Cod penal, ca urmare a depunerii unei cereri privind acordul de colaborare cu

organele de drept, și care a fost admisă neîntrunind condițiile art. 217 alin. (5) Cod

penal, prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi Pavel

privind autorizarea masurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012, în

mod ilegal s-a dispus desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de investigator

sub acoperire, fapt care a generat încălcarea art. 136 alin. (4) Cod de procedură

penală.

Referitor la încadrarea juridică a faptelor infracționale în privința inculpatului

Romanschi Felix, instanța de apel a menționat că prin ordonanța de punere sub

învinuire din 29.11.2012 s-a dispus punerea sub învinuire a lui Romanschi Felix,

incriminându-i săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, însă verificând legalitatea încadrării juridico-penale a acțiunilor infracționale

ale inculpatului Romanschi Felix în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod Penal, prin

prisma materialului probatoriu administrat la cauza penală, inclusiv, verificând

legalitatea probatoriului penal, prin prisma art. 99-101 Cod de procedură penală și

prin prisma respectării art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale a constatat că, instanța de fond

5

neîntemeiat a încadrat acțiunile inculpatului Romanschi Felix în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal, și în acest sens, neîntemeiat a reținut mijloace de probă

care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la episodul reținut în sarcina inculpatului Romanschi Felix

în legătură cu depistarea în șura de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău a substanței

narcotice — marijuană, cu masa de 10,92 gr, instanța de apel a constatat, că tot prin

procesul-verbal de percheziție din 28 noiembrie 2012 s-a constatat, că în curtea

casei nr. 7 de pe str. Tisa, în spatele casei, într-un dulap a fost depistată și ridicată o

sacoșă din polietilenă galbenă, cu masă vegetală uscată și mărunțită, care a fost

ambalată și sigilată, iar conform raportului de expertiză nr. 323 din 29.11.2012,

masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare verde cu miros asemănător cu cel al

plantei de cannabis, prezentată la cercetare, reprezintă marijuană. Masa substanței

narcotice - marijuană, în stare uscată, prezentată la cercetare, constituie 10,92 g.

Faptul depistării a substanței narcotice marijuană și care constituie 10,92 g nu

poate fi imputată inculpatului Romanschi Felix, or, în cadrul ședinței de judecată, în

instanța de apel, apărătorul inculpatului Romanschi Felix, avocatul Buhna Natalia a

prezentat actul de inspectare nr. 4959 din 22.04.2011, prin care se atestă planul

construcției bunului imobil cu nr. cadastral 010010445606, amplasat pe str. Tisa 7,

mun. Chișinău și prin care se constată, că șura unde a fost depistată substanța

narcotică nu face parte din bunul imobil de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău, fapt

confirmat inclusiv prin declarațiile inculpatului Romanschi Felix și a martorului

Pascal Marina.

Cu privire la episodul infracțional incriminat inculpatului Romanschi Felix din

data de 31.10.2012, instanța de apel a enunțat, că la constatarea vinovăției

inculpatului Romanschi Felix pentru toate capetele de acuzare înaintate a reținut

aceleași probe, fără a le analiza în mod individual și fără a constata faptul, dacă

probele invocate indică în mod direct sau prin coroborare la vinovăția inculpatului

Romanschi Felix, la caz, în comiterea episodului din 31.10.2012.

În acest sens, instanța de apel a menționat, că prin procesul-verbal de

percheziție din 01 noiembrie 2012 se atestă, că a fost efectuată percheziția la

domiciliul lui Alexandr Ovcinnicov de pe adresa mun. Chișinău, str. Tisa 7, unde în

odaia din stânga pe televizor au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care

Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6

pachețele de staniol lucios de demisiuni medii și 16 pachețele din staniol lucios, de

dimensiuni mai mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de

polietilenă, unde au semnat toți participanții la percheziție.

Prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 noiembrie 2012 s-a dispus

punerea sub învinuire a lui Ovcinnicov Alexandr Vladimir pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal

Astfel, instanța de apel a constatat, că la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr din

mun. Chișinău, str. Tisa 7, în urma efectuării percheziției au fost depistate un pachet

6

de țigări „Kent” pe care Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din

pachetul dat de țigări 6 pachețele de staniol lucios de demisiuni medii și

16 pachețele din staniol hidos, de dimensiuni mai mici, însă consideră dubios faptul

că substanțele narcotice depistate la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr au fost

imputate inculpatului Romanschi Felix, și în acest sens, înaintându-i învinuirea,

precum că la data de 31.10.2012, aflându-se în curtea casei situată pe str. Tisa 7,

mun. Chișinău o parte din cantitatea de substanță narcotică obținută i-a înstrăinat-o

cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir la prețul de 7 mii lei. Dubiile se conturează pe

faptul, că la materialele cauzei nu sunt careva probe, care să certifice faptul că aceste

substanțe au fost înstrăinate de către inculpatul Romanschi Felix, or, pentru acest

capăt de învinuire au fost reținute ca având tangență cu episodul din 31.10.2012

doar procesul-verbal de percheziție din 01 noiembrie 2012 și raportul de expertiză

nr. 272 din 02.11.2012, probe care privite în ansamblu nu indică la inculpatul

Romanschi Felix și nu indică la acțiunea inculpatului Romanschi Felix de a înstrăina

substanța narcotică cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir, la prețul de 7 mii lei.

Referitor la „provocarea” sau „instigarea” la comiterea infracțiunii în cazul

inculpatului Romanschi Felix, instanța de apel a notat că probele care au fost

administrate la cauza penală, în special cele obținute ca urmare a efectuării

achiziției de control în privința inculpatului Romanschi Felix din 28.11.2012

urmează a fi considerate ca fiind lovite de nulitate și care nu pot fi puse la baza unei

sentințe de condamnare în săvârșirea faptelor imputate de către organul de

urmărire penală, și anume art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, or, după cum a fost

constatat, intenția de a efectua achiziția de control a parvenit de la organele de

drept, dar nu de la cet. Ovcinnicov Alexandr sau de la alte persoane.

Astfel, instanța de apel, ținând cont de cele expuse supra, a conchis, că acțiunile

inculpatului Romanschi Felix urmează a fi reîncadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod

penal, și anume: procurarea și păstrarea substanțelor narcotice săvârșite în proporții

mari și fără scop de înstrăinare.

Ce ține de pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 7, 61, 75-77 Cod penal, reieșind din circumstanțele cauzei, și anume,

că infracțiunea comisă face parte din categoria celor ușoare, lipsa circumstanțelor

atenuante și agravante, a concluzionat, că pedeapsa penală aplicată inculpatului

Romanschi Felix sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis, corespunde exigențelor individualizării pedepsei

penale.

care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea acesteia și a deciziei interlocutorii, cu dispunerea rejudecării

cauzei, invocând următoarele.

Referitor la verificarea efectuată de instanța de apel în ce privește legalitatea

desfășurării măsurilor speciale de investigații, inclusiv legalitatea efectuării

achizițiilor de control în privința inculpatului Vișnevschi Alexandr, recurentul a

7

indicat, că instanța de apel a constatat, că în cauza dată au fost încălcate prevederile

art. 217 alin. (5) Cod penal, și ulterior, au dus la încălcarea art. 6, 15 din Legea nr. 59

din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigații și art. 136 Cod procedură

penală.

Prin urmare, s-a motivat că cet. Ovcinnicov Alexandr nu a predat benevol

substanțele narcotice organului de urmărire penală, în sensul art. 217 alin. (5) Cod

penal, aceste substanțe au fost predate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul

lui Ovcinnicov Alexandr, la data 01 noiembrie 2012, contrar prevederilor art. 217

alin. (5) Cod penal, și tot contrar acestei norme legale penale, organul de urmărire

penală a reținut cererea lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept.

La acest aspect recurentul a menționat, că motivele invocate de instanța de

apel în decizia sa și în decizia interlocutorie referitor la legalitatea acțiunilor de

urmărire penală ce ține de colaborarea lui Ovcinnicov Alexandr cu organul de

urmărire penală sunt neîntemeiate din următoarele considerente.

În primul rând instanța de apel nu a reținut că art. 217 alin.(5) Cod penal,

stipulează două cazuri când este posibilă liberarea de răspundere penală pentru

infracțiunile prevăzute la art.217 și art.217/1 Cod penal și anume:

a) predarea benevolă de către persoană a substanțelor narcotice, psihotrope

sau a analoagelor acestora;

b) acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea

infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare,

divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei

de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea

la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul

comiterii infracțiunii.

Prin urmare, chiar dacă instanța de apel a indicat, că nu contestă legalitatea

liberării lui Ovcinnicov Alexandr de răspundere penală de la învinuirea adusă în

baza art. 217/1 alin.(3) lit. f) Cod penal, aceasta contestă legalitatea admiterii cererii

lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept, și ulterior,

recunoașterea în calitate de investigator sub acoperire.

Recurentul a considerat, că concluziile instanței referitor la colaborarea lui

Ovcinnicov Alexandr cu organele de drept este vădit neîntemeiată, deoarece nici o

normă procesual penală nu prevede imposibilitatea admiterii cererii de colaborare

în situația când nu există predarea benevolă a substanțelor narcotice.

La fel, a indicat că este eronată concluzia instanței de apel, prin care a constatat

că organul de urmărire penală la desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de

investigator sub acoperire a încălcat prevederile art. 136 alin. (4) Cod procedură

penală, reținând, că învinuitul Ovcinnicov Alexandr nu putea avea calitatea de

investigator sub acoperire, în sensul articolului dat.

Astfel, instanța de apel, chiar dacă a constatat, că Ovcinnicov Alexandr nu putea

avea calitatea de investigator sub acoperire, redând dispoziția art. 136 alin.(4) Cod

procedură penală, nu și-a motivat în nici un fel soluția de ce acesta nu putea avea o

8

asemenea calitate, or norma invocată de instanță prevede, că pe lângă angajații

speciali desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție,

Departamentului instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției sunt și persoane

antrenate pentru efectuarea unei măsuri speciale de investigații concrete.

Procurorul a menționat și faptul, că instanța de apel a indicat și la încălcarea

art. 6, 15 din Legea RM nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de

investigații (paragraful 1, pct.6.17; 6.20), însă nu a ținut cont că legea dată a intrat în

vigoare la 08 decembrie 2012, adică după efectuarea acțiunilor de urmărire penală

contestate, care s-au petrecut în perioada 06.11.2012-28.11.2012.

Un alt motiv invocat de instanța de apel referitor la ilegalitatea desemnării în

calitate de investigator sub acoperire a cet. Ovcinnicov Alexandr Vladimir este că

ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Pavel Vinițchi privind

autorizarea măsurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012 (care a avut ca

temei acordul de colaborare benevolă cu organele de drept dat de cet. Ovcinnicov

Alexandr), iar cererea cet. Ovcinnicov Alexandr privind colaborarea cu organele de

drept figurează din 28 noiembrie 2012, respectiv, o dată ulterioară emiterii

ordonanței procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Pavel Vinițchi privind

autorizarea măsurilor speciale de investigații.

Procurorul a considerat că în cazul dat, instanța de apel, chiar dacă a constatat

în decizia sa, că există o cerere în sensul dat din partea lui Ovcinnicov Alexandr din

data de 06 noiembrie 2012, neîntemeiat a concluzionat că acordul a fost dat după

emiterea ordonanței, și anume, la data de 28 noiembrie 2012.

Faptul că la 28 noiembrie 2012, Ovcinnicov Alexandr, repetat a scris o cerere,

prin care și-a dat consimțământul benevol de a colabora cu organele de drept nu

poate fi considerat că acesta a fost dat după emiterea ordonanței, deoarece acest

consimțământ era din 06.11.2012, însă la data de 28.11.2012 acesta a fost confirmat,

or, pe parcurs Ovcinnicov Alexandr putea să renunțe la această opțiune și nu putea

fi obligat de nimeni să coopereze cu organul de urmărire penală.

În asemenea circumstanțe recurentul a considerat, că instanța de apel pripit și

neîntemeiat a ajuns la concluzia, că probele acuzării nu sunt admisibile și

neîntemeiat a emis în acest sens și încheierea interlocutorie.

Cu referire la legalitatea încadrării juridico-penale a faptelor infracționale în

privința inculpatului Romanschi Felix a considerat, că concluziile instanței de apel

referitor la faptul, că asupra inculpatului nu au fost depistați cei 8 000 lei, care se

invocă, că ar fi fost transmiși de către Ovcinnicov Alexandr lui Romanschi Felix, iar

cu referire la circumstanța referitoare la faptul, că suma de 8000 lei invocată a fost

transmisă, și respectiv, faptul că, asupra lui Romanschi Felix această sumă nu a fost

depistată, nu au fost elucidate și nici combătute de către acuzarea de stat, iar în

acest sens, nu poate fi considerat faptul, că a avut loc o achiziție de control, în sensul

art. 33 din Legea privind activitatea specială de investigații se constată, că aceste

concluzii ale instanței de apel sunt contradictorii, deoarece pe de o parte, constată

9

faptul, că achiziția de control a avut loc și suma de 8000 lei, care a fost transmisă lui

Romanschi Felix, iar pe de altă parte, pune la îndoială faptul dat.

La acest capitol recurentul a considerat, că instanța urma să rețină, că chiar

dacă în urma perchezițiilor corporale și la domiciliul lui Romanschi Felix nu a fost

depistată suma de 8000 lei, au fost depistate bancnotele cu nominalul de 100 lei

(șapte bancnote), bani care sunt dintre bancnotele examinate prin procesul-verbal

de control a transmiterii banilor din 28.11.2012, transmiși lui Ovcinnicov Alexandr

pentru a efectua achiziția de control de la Romanschi Felix, fapt ce coroborează cu

declarațiile martorului Ovcinnicov Alexandr și acțiunilor procesual penale efectuate

și examinate de instanță.

La aprecierea acestor probe instanța de apel a neglijat circumstanțele în care a

fost efectuată achiziția de control, or, s-a constatat, că reținerea nu a avut loc în

momentul când banii în sumă de 8000 lei au fost transmiși, însă a avut loc după

aproximativ 30 minute după ce au fost transmise substanțele narcotice lui

Ovcinnicov Alexandr.

În asemenea circumstanțe recurentul a considerat, că nu pot apărea careva

dubii referitor la faptul, că în urma percheziției nu a fost depistată toată sumă

transmisă, deoarece inculpatul a avut posibilitate reală de a tăinui sau a transmite

mijloacele financiare altei persoane.

Cu atât mai mult, instanța nu a ținut cont, că în urma percheziției la inculpatul

Romanschi Felix s-a depistat și ridicat un pachețel din staniol, în care se afla heroină

(raport de expertiză nr.323 din 29.11.2012 (f. d. 305-309. vol. II), substanță

narcotică, care a fost ridicată și de la Ovcinnicov Alexandr în cadrul achiziției de

control (raportul de expertiză nr.325 din 03 decembrie 2012, f. d. 274-275, vol. II).

Referitor la pachețel din staniol ridicat de la inculpatul Romanschi Felix a

remarcat, că pe întreg procesul penal acesta a invocat că acest pachet a fost plasat în

buzunar de colaboratorii de poliție Cîșlari Timur, Savca Alexandru și Parlicov Victor,

care au participat la reținerea inculpatului Romanschi Felix, și ulterior, au fost

audiați în calitate de martori, ca în final acesta să recunoască că a păstrat substanța

narcotică pentru întrebuințare personală.

Cu referire la episodul infracțional incriminat inculpatului Romanschi Felix din

data de 31.10.2012, instanța de apel a constatat, că Ovcinnicov Alexandr era de fapt,

persoana care înstrăina substanțe narcotice, după caz, inculpatei Avanesova Irina.

În acest caz a remarcat, că acuzarea nu contestă, că Ovcinnicov Alexandr a

înstrăinat substanțe narcotice inculpatei Avanesova Irina, însă în continuare prin

probe se demonstrează, că aceste substanțe narcotice erau achiziționate de către

Ovcinnicov Alexandr de la Romanschi Felix. Or, în cazul dat instanța de apel urma să

rețină, că Ovcinnicov Alexandr a recunoscut vinovăția și a fost de acord de a divulga

persoanele care au contribuit la săvârșirea infracțiunii și a indica sursa de procurare

a substanțelor narcotice;

Cu referire la „provocarea” sau „instigarea” la comiterea infracțiunii în cazul

inculpatului Romanschi Felix, acuzatorul de stat a considerat, că instanța de apel nu

10

a pătruns în esența cauzei, și nu a constatat, că organul de urmărire penală, în cazul

dat a urmărit stabilirea sursei de procurare a substanțelor narcotice și stabilirea

persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii.

din 03 martie 2015 a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2014

și încheierea interlocutorie a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

08 octombrie 2014, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în

alt complet de judecată.

S-au menținut dispozițiile sentinței cu privire la măsura preventivă – arestarea

preventivă, aplicată inculpatului Romanschi Felix Arsenie.

apel la examinarea apelului declarat de procuror nu a respectat cerințele art. 414

Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate

de apelant (vol. IV, f. d. 85-90), a lăsat fără apreciere totală declarațiile martorului

principal și decisiv Ovcinnicov Alexandr, care fiind interogat în cadrul ședinței de

judecată a primei instanțe (vol. V, f. d. 149-158), a relatat că „…până la reținerea sa

de către organele de drept pe cauza penală dată, a acceptat propunerea lui

Romanschi Felix de a vinde substanțe narcotice (heroină) unor consumatori la

indicația acestuia, în schimbul unei recompense financiare, de asemenea, din

substanțele narcotice primite spre realizare de la Romanschi Felix de mai multe ori i-a

vândut și cet. Vișnevschi Alexandr, care în una din întâlniri i-a propus de asemenea

spre realizare heroină și acceptând a primit de la acesta pentru probă o anumită

cantitate de substanță narcotică - heroină, pentru a o vinde, pentru care urma să se

achite ulterior, moment în care să primească a doua partidă de droguri spre realizare,

însă, fiind reținut de către organele de drept, recunoscând vina, a căzut de acord să

conlucreze cu organul de urmărire penală în vederea demascării membrilor ierarhiei

criminale, implicate in vânzarea drogurilor și, sub controlul acestora, a efectuat o

serie de măsuri speciale de investigație, printre care, fiind dotat cu tehnică specială la

data de 06 noiembrie 2012 a efectuat o achiziție de control de la cet. Vișnevschi

Alexandr, moment în care i-a transmis mijloace financiare sub controlul organului de

urmărire penală, după care, primind cantitatea de substanță narcotică a predat-o

organelor de poliție. A mai declarat că, în același mod a efectuat achiziție de control a

substanțelor narcotice și de la Romanschi Felix, căruia de asemenea i-a transmis bani

sub controlul organului de urmărire penală…”.

Astfel, instanța de recurs a concluzionat, că instanța de apel eronat a ajuns la

concluzia, că în cauza dată au fost încălcate prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal,

care respectiv au dus la încălcarea art. 6, 15 din Legea nr. 59 din 29.03.2012 privind

activitatea specială de investigații și art. 136 Cod procedură penală, motivând că

cet. Ovcinnicov Alexandr nu a predat benevol substanțele narcotice organului de

urmărire penală, în sensul art. 217 alin.(5) Cod penal, însă aceste substanțe au fost

predate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Ovcinnicov Alexandr, la

11

data 01 noiembrie 2012, contrar prevederilor art. 217 alin.(5) Cod penal, și tot

contrar acestei norme legale penale, organul de urmărire penală a reținut cererea

lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept.

În acest sens, instanța de recurs a considerat, că motivele invocate de instanța

de apel în decizia sa și în încheierea interlocutorie referitor la ilegalitatea acțiunilor

de urmărire penală ce țin de colaborarea lui Ovcinnicov Alexandr cu organul de

urmărire penală, sunt neîntemeiate, deoarece prevederile art.217 alin.(5) Cod penal

stipulează două cazuri, cînd este posibilă liberarea de răspundere penală pentru

infracțiunile prevăzute la art. 217 și art.217/1 Cod penal, și anume:

- predarea benevolă de către persoană a substanțelor narcotice, psihotrope sau

a analoagelor acestora;

- acțiunile active ale persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea

infracțiunilor legate de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare,

divulgarea persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei

de procurare a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, participarea

la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în rezultatul

comiterii infracțiunii.

Astfel, deși în decizia adoptată, instanța de apel nu contestă legalitatea liberării

lui Ovcinnicov Alexandr de răspundere penală de la învinuirea adusă în baza art.

217/1 alin.(3) lit. f) Cod penal, însă alogic și inexplicabil pune la îndoială legalitatea

admiterii cererii lui Ovcinnicov Alexandr de colaborare cu organele de drept, și

ulterior, recunoașterea în calitate de investigator sub acoperire.

În această ordine de idei, instanța de recurs a considerat ca fiind neîntemeiate

concluziile instanței referitor la ilegalitatea colaborării lui Ovcinnicov Alexandr cu

organele de drept, deoarece nici o normă procesual penală nu prevede

imposibilitatea admiterii cererii de colaborare în situația când nu există predarea

benevolă a substanțelor narcotice.

Mai mult, dispozițiile art. 217 alin.(5) Cod penal prevăd două situații distincte,

care condiționează liberarea de răspundere penală, care pot fi aplicate separat,

inclusiv și în speță, când Ovcinnicov Alexandr nu a predat benevol substanțele

narcotice, dar sensul art. 217 alin.(5) Cod penal și-a manifestat intenția de a divulga

persoanele care au contribuit la săvârșirea infracțiunilor și a indicat sursele de

procurare a substanțelor narcotice în, astfel existând posibilitatea colaborării

acestuia cu organul de urmărire penală, fără a se încălca normele de drept.

Concomitent, instanța de recurs a mai relevat, că nu pot fi acceptate nici

concluziile instanței de apel, prin care pur declarativ s-a constatat, că organul de

urmărire penală la desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de investigator

sub acoperire a încălcat prevederile art. 136 alin.(4) Cod procedură penală, care

prevede expres care sunt persoanele care pot fi desemnate în calitate de

investigator sub acoperire, și anume, investigatorii sub acoperire sunt angajați,

special desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului

de Informații și Securitate, Centrului National Anticorupție, Departamentului

12

instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției sau sunt persoane antrenate pentru

efectuarea unei măsuri speciale de investigații concrete. Investigatorii sub acoperire

efectuează măsura specială de investigații pe perioada determinată în ordonanța

procurorului.

În acest sens instanța de recurs a remarcat faptul, că instanța de apel n-a

indicat, reieșind din sensul legii din ce motiv Ovcinnicov Alexandru nu poate avea

calitatea de investigator sub acoperire.

În pct. 34-38 al Hotărârii CEDO din 01 iulie 2014, Pareniuc vs R. Moldova,

CEDO a admis faptul, că o persoană privată poate acționa ca un agent sub acoperire,

acțiunile fiind reglementate de un cadru juridic suficient. În speță instanța de recurs

a constatat, că organele de urmărire penală aveau suficiente informații, că inculpații

se ocupau cu realizarea substanțelor narcotice (convorbirile telefonice, declarațiile

martorului Ovcinnicov Alexandr, corpurile delicte ridicate) anume prin Ovcinnicov

Alexandr.

La fel, de către instanța de recurs ordinar nu au fost acceptate argumentele

instanței de apel, prin care s-a constatat încălcarea de către organul de urmărire

penală a prevederilor art. 6, 15 din Legea privind activitatea specială de investigații

nr.59 din 29 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 113-118/373 din 08

iunie 2012, deoarece Legea indicată a intrat în vigoare la 6 luni de la data publicării,

conform art. 42 al prezentei Legi, adică după efectuarea acțiunilor de urmărire

penală contestate care s-au înfăptuit în perioada 06 noiembrie 2012-28 noiembrie

2012, iar potrivit art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală se stipulează, că în

desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi

penale.

În același context instanța de recurs a reținut faptul, că instanța de apel eronat

și neîntemeiat a menționat, că ilegal a fost desemnat în calitate de investigator sub

acoperire cet. Ovcinnicov Alexandr prin ordonanța procurorului în Procuratura

mun. Chișinău, Vinițchi Pavel privind autorizarea măsurilor speciale de investigații

din 27 noiembrie 2012 (care a avut ca temei acordul de colaborare benevolă cu

organele de drept dat de cet. Ovcinnicov Alexandr), pe când cererea cet Ovcinnicov

Alexandr privind colaborarea cu organele de drept figurează din 28 noiembrie 2012,

respectiv, o dată ulterioară emiterii ordonanței procurorului în Procuratura

mun. Chișinău, Vinițchi Pavel, privind autorizarea măsurilor speciale de investigații.

Astfel, deși instanța de apel, a constatat în decizia sa că există o cerere în sensul

dat din partea lui Ovcinnicov Alexandr din data de 06 noiembrie 2012, neîntemeiat a

ajuns la concluzia, că acordul a fost dat după emiterea ordonanței și anume la data

de 28 noiembrie 2012, din motiv că la 28 noiembrie 2012, Ovcinnicov Alexandr,

repetat a scris o cerere, prin care a reconfirmat consimțământul benevol de a

colabora cu organele de drept, dat anterior prin cererea din 06 noiembrie 2012,

ultimul având posibilitatea în această perioadă de a renunța la calitatea de instigator

sub acoperire.

Totodată, concluziile instanței de apel referitor la faptul, că asupra inculpatului

13

Romanschi Felix nu au fost depistați cei 8 000 lei, care se invocă, că ar fi fost

transmiși de către Ovcinnicov Alexandr lui Romanschi Felix, iar cu referire la

circumstanța referitoare la faptul, că suma de 8000 lei invocată a fost transmisă, și

respectiv, faptul, că asupra lui Romanschi Felix această sumă nu a fost depistată, nu

au fost elucidate și nici combătute de către acuzarea de stat, iar în acest sens, nu

poate fi considerat faptul, că a avut loc o achiziție de control, în sensul art. 33 din

Legea privind activitatea specială de investigații, instanța de recurs le-a considerat

contradictorii, deoarece instanța de apel pe de o parte, a constatat faptul, că achiziția

de control a avut loc și suma de 8000 lei a fost transmisă lui Romanschi Felix, iar pe

de altă parte, a pus la îndoială faptul dat.

Mai mult, instanța de apel era obligată să rețină, că în cazul, când în urma

perchezițiilor corporale și a domiciliului la Romanschi Felix nu a fost depistată

întreaga sumă de 8000 lei, însă au fost depistate bancnotele cu nominalul de 100 lei

(șapte bancnote), bani care sunt dintre bancnotele examinate prin procesul-verbal

de control a transmiterii banilor din 28 noiembrie 2012, transmiși lui Ovcinnicov

Alexandr pentru a efectua achiziția de control de la Romanschi Felix, fapt prin care

s-au neglijat circumstanțele în care a fost efectuată achiziția de control. Or, s-a

constatat, că reținerea nu a avut loc în momentul când banii în sumă de 8000 lei au

fost transmiși lui Romanschi Felix, însă a avut loc după aproximativ 30 minute după

ce au fost transmise substanțele narcotice lui Ovcinnicov Alexandr.

La fel, instanța de apel a neglijat și faptul, că în urma percheziției la inculpatul

Romanschi Felix s-a depistat și ridicat un pachețel din staniol în care se afla heroină

(raport de expertiză nr.323 din 29.11.2012, f. d. 305-309. vol. II), substanță

narcotică care a fost ridicată și de la Ovcinnicov Alexandr în cadrul achiziției de

control (raportul de expertiză nr.325 din 03 decembrie 2012, f. d. 274-275, vol. II).

Referitor la pachețelul din staniol ridicat de la inculpatul Romanschi Felix, instanța

de recurs a menționat, că pe întreg procesului penal ultimul a invocat că acest

pachet a fost plasat în buzunar de colaboratorii de poliție, însă, fiind interogat în

cadrul ședinței de judecată a primei instanțe (Vol. III, f. d. 28 verso), inculpatul

Romanschi Felix a recunoscut, că a păstrat substanța narcotică pentru întrebuințare

personală. La fel, a fost neglijat și faptul, că inculpatul Romanschi Felix în prima

instanță a recunoscut vina de cele imputate lui (Vol. III, f. d. 28).

Ce ține de audierea inspectorilor de poliție Cîșlari Timur, Savca Alexandru și

Parlicov Victor în calitate de martori, instanța de recurs a enunțat, că potrivit art. 90

alin. (3) pct.4) Cod procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martori

judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu

privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de

către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere

în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor

sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei

în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut. Astfel, instanța de apel era

obligată de a-i audia pe inspectorii de poliție, care au participat la reținerea

14

inculpatului Romanschi Felix, mai mult, însuși inculpatul a invocat pe parcursul

urmării penale și cercetărilor judecătorești, că substanțele narcotice au fost plasate

în buzunar de către colaboratorii de poliție, apoi aceste declarații au fost modificate

în cadrul procesului penal.

Instanța de recurs a reținut, că instanța de apel la 08 octombrie 2014 a adoptat

o decizie interlocutorie, însă potrivit art. 218 Cod de procedură penală urmează a fi

numită „încheiere interlocutorie”, prin care a constatat în procesul de judecare

a apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 17 februarie 2014, fapte de încălcare a legalității și a drepturilor omului, pe care

le-a adus la cunoștință organelor competente pentru a fi soluționate. Însă, a fost

stabilit, că instanța de apel, adoptând această încheiere interlocutorie, a examinat

superficial toate probele administrate și actele cauzei, motiv din care pripit și

neîntemeiat a ajuns la această concluzie.

Instanța de recurs a menționat, că instanța de apel a constatat pur declarativ,

că în speța dată a avut loc o provocare din partea organelor de drept în privința lui

Romanschi Felix la săvârșirea infracțiunilor, fiindcă nu a indicat concret acțiunile,

cuvintele provocatoare, reieșind din circumstanțele cauzei, s-a neglijat total faptul,

că organul de urmărire penală este în drept și obligat să stabilească sursele de

procurare a substanțelor narcotice și stabilirea persoanelor care au contribuit la

săvârșirea infracțiunilor, iar Ovcinnicov Alexandr benevol a indicat sursele sale de

aprovizionare cu aceste substanțe narcotice, a divulgat persoanele care au

contribuit la săvârșirea infracțiunilor, ce este temei de liberare de răspundere

penală. Provocarea inculpatului Romanschi Felix nu a fost acceptată de către

instanța de recurs și din motivele, că inculpatului i se incriminează că a comis mai

multe episoade de realizare a substanțelor narcotice și inculpatul a avut

posibilitatea să se refuze de a vinde substanțe narcotice, dar nu s-a folosit de acest

drept.

Instanța de recurs a menționat, că instanța de apel a neglijat prevederile art.

254 Cod de procedură penală, care invocă că organul de urmărire penală este

obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei pentru stabilirea adevărului.

Referindu-se la motivele instanței de apel, că nu a fost emisă ordonanța privind

desemnarea ca investigator sub acoperire a cetățeanului Ovcinnicov Alexandr și nu

a fost autorizată efectuarea măsurii speciale investigația sub acoperire, instanța de

apel a constatat, că potrivit actelor din dosar, organul de urmărire penală a

acumulat probele în cadrul legal, prin măsurile speciale de investigații care le-a

considerat necesare, cum sunt ordonanțele procurorului din 06 noiembrie 2012

(Vol. I, f.d. 59-61; 62); procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de

investigații din 06 noiembrie 2012 (Vol. I, f.d. 66-73); încheierile judecătorului de

instrucție din 07 noiembrie 2012 (Vol. II, f.d. 339); încheierile judecătorului de

instrucție din 30 noiembrie 2012 (Vol. II, f.d. 332, 354), și altele, care confirmă

legalitatea administrării probelor, iar faptul că nu au fost emise și autorizate și alte

15

măsuri speciale indicate de instanța de apel, nu afectează probatoriul administrat

legal.

2015 au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Romanschi Felix și al

avocatei acestuia Buhna Natalia, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care lui Romanschi

Felix recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4)

lit. d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau a

exercita anumite activități legate de gestionarea substanțelor narcotice și

precursorilor lor pe termen de 5 ani.

Termenul de executare a pedepsei, calculându-se din 19.11.2015 cu includerea

în acest termen perioada aflării în arest de la 28.11.2012 până la 08.10.2014 și de la

07.11.2015 până la 19.11.2015.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de

probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatului Romanschi Felix Arsenie de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal.

Deși inculpatul nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a conchis, că vinovăția

acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită pe deplin prin probele

administrate la cauza penală, care au fost cercetate în cadrul ședințelor instanței de

fond și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, precum sunt:

 declarațiile inculpatului Romanschi F., a martorilor Ovcinnicov Al., Cîșlari

T., Savca Al., Parlicov V., Babii Al.;

 procesul-verbal de percheziție din 01.11.2012, de ridicare a substanțelor

narcotice și bani de la Ovcinnicov Alexandru (f. d. 13-14, vo1. I),

 raportul de expertiză nr. 272 din 02.11.2012, prin care s-a constatat, că

substanța bulgăroasă de culoare cafeniu-cenușie în pachețelul de staniol, ridicat la

data de 01.11.2012, în cadrul cercetării la fața locului pe str. Melestiu 5,

mun. Chișinău care a fost aruncat de la cet. Avanesov Irina, reprezintă heroină -

substanță narcotică sintetică neutilizată în scopuri medicale, masa substanței

narcotice heroină conținută în pachețelul prezentat la cercetare constituie 0,07 gr.

Substanța bulgăroasă de culoare cafeniu-cenușie, conținută în cele douăzeci si două

de pachetele din staniol, ridicate la data de 01.11.2012, predate benevol, ridicate la

data de 01.11.2012, în cadrul percheziției la domiciliul cet. Ovcinnicov Alexandru de

pe str. Tisa 7, mun. Chișinău, reprezintă heroină-substanță narcotică sintetică

neutilizată în scopuri medicale, masa substanței narcotice heroină conținută în cele

22 de pachețele prezentate la cercetare constituie 2,17 gr. (f. d. 37-39, vol. I);

 procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

06.11.2012 (f.d. 66-70, vol. I);

16

 stenogramele convorbirilor telefonice la procesul-verbal de consemnare a

măsurilor speciale de investigații din 08.11.2012 (f. d. 89-117, vol. I);

 procesul-verbal de ridicare din 07.11.2012, potrivit căruia de la

cet. Ovcinnicov Alexandru a fost ridicat un pachet de țigări cu inscripția „KENT” în

care se afla un pachet mic din polietilenă de culoare albastră, legat cu ață neagră, în

care se afla un praf de origine necunoscută (f. d. 125-127, vol. I);

 procesul-verbal de consemnare a mijloacelor speciale de investigații

din 28.11.2012 (f.d. 265-268, vol. II);

 procesul-verbal de ridicare din 28.11.2012, potrivit căruia de la

cet. Ovcinnicov Alexandru a fost ridicat un pachețel din polietilenă cu inscripția

„Regina”, de la șervețelele igienice uscate, în care se afla 4 pachete din staniol

mari și un pachețel mic, unde se conținea un praf bej-gălbui de origine necunoscută

(f. d. 271, vol. II);

 concluzia expertului nr. 325 din 03.12.2012, care indică că pachețelul din

staniol ridicat la data de 28.11.2012 de la cet. Ovcinnicov Alexandru, care

colaborând cu organul de urmărire penală în calitate de investigator sub acoperire,

a procurat sub controlul lucrătorilor de poliție de la cet. Romanschi Felix, ca

achiziție de control, substanță care reprezintă heroina - substanță narcotică

neutilizată în scopuri medicale (f. d. 274-275, vol. II);

 procesul-verbal de percheziție din 28.11.2012 cu fototabelul, în care se

indică că, de la Romanschi Felix au fost ridicate mai multe pachețele cu masă

vegetală uscată (f. d. 279-280, vol. II);

 raportul de expertiză nr. 323 din 29.11.2012, prin care a dat concluzia că

substanțele ridicate la data de 28.11.2012, în cadrul percheziției corporale și la

domiciliu de la cet. Romanschi Felix reprezintă heroină și marihuana (f. d. 305-309,

vol. II);

 procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

29.11.2012 cu anexa nr. 1 (f. d. 320-323, 324-328, vol. II);

 procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

30.11.2012 cu anexa nr. 1 (f. d. 340-343, 344-350, vol. II).

Declarațiile inculpatului Romanschi Felix au fost apreciate critic de către

instanța de apel, indicând că este metodă de apărare pentru a evita răspunderea

penală pentru acțiunile comise, iar circumstanțele de fapt reținute în sarcina

inculpatului au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală.

În acest sens, instanța de apel a reținut, că inculpatul Romanschi Felix a săvîrșit

infracțiunea prevăzută de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, fapt demonstrat și

prin procesele verbale de examinare medico-legală în vederea stabilirii faptului

consumului de substanțe narcotice, potrivit concluziilor cărora s-a stabilit, că

inculpatul Romanschi Felix la momentul percheziționării nu se afla în stare de

ebrietate narcotică, adică nu a consumat substanțe narcotice, fapt prin care se

combate versiunea acestuia, precum că ar fi fost consumator de heroină și avea

necesitatea de această substanță în ziua reținerii.

17

Instanța de apel a respins motivele apelului declarat de avocatul Buhnă Natalia

în numele inculpatului Romanschi Felix despre nevinovăția acestuia, deoarece

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4)

lit. d) Cod penal se confirmă și prin întreprinderea măsurilor speciale de investigații

și acțiuni de urmărire penală, care au documentat activitatea ilicită a persoanelor

care comercializau ilegal substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, cum ar fi

Ovcinnicov Alexandr, Avanesova Irina, Romanschi Felix, Vișnevschi Alexandr,

învinuiți în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) și d) Cod

penal. Fiind efectuate măsuri speciale de investigație, interceptarea convorbirilor

telefonice ale învinuiților menționați, s-a stabilit, că Ovcinnicov Alexandr

înstrăinează substanțe narcotice, și anume heroină sub controlul organizatorului

acestei afaceri tenebre Romanschi Felix, înstrăinând la indicația acestuia heroină

consumatorilor cu care a făcut cunoștință prin intermediul ultimului.

Astfel, la 01.11.2012 în flagrant au fost reținuți Ovcinnicov Alexandr și

Avanesova Irina, asupra cărora au fost depistate substanțe narcotice, care fiind

expertizate sau stabilit a fi heroină, iar după reținere Ovcinnicov Alexandr a dat

acordul de a conlucra cu organul de urmărire penală și fiind audiat a declarat, că

substanța narcotică heroina o primea de la Romanschi Felix, căruia i-a dat acordul

să vândă droguri diferitori consumatori, declarând că prin intermediul ultimului a

făcut cunoștință și cu cet. Vișnevschi Alexandr de la care de asemenea a primit de

câteva ori heroină pentru realizare consumatorilor.

Ulterior, cu ajutorul lui Ovcinnicov Alexandr, desemnat în calitate de

investigator sub acoperire, au fost efectuate mai multe achiziții de control, în

flagrant fiind reținuți atât Romanschi Felix cât și Vișnevschi Alexandru, în cadrul

percheziționării cărora au fost depistate substanțe narcotice de același gen cu cele

achiziționate sub controlul organului de urmărire penală, cât și mijloace financiare

transmise sub controlul organului de urmărire penală investigatorului sub

acoperire pentru efectuarea achizițiilor de control.

Cu referire la categoria și mărimea pedepsei, instanța de apel a considerat

oportun de a-i stabili inculpatului Romanschi Felix pedeapsă sub formă de

închisoare cu executare în locurile de detenție cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau a exercita activități legate de gestionarea substanțelor narcotice și

precursorilor lor, ținând cont de faptul, că inculpatul nu a recunoscut vina în cele

incriminate și nu s-a căit sincer în cele comise, precum și că acesta a comis o

infracțiune, care conform art. 16 Cod penal se califică ca deosebit de gravă, pentru

care legea prevede, inclusiv pedeapsă cu închisoare ce depășește 12 ani, ori o altă

categorie de pedeapsă nu poate fi aplicată.

Frecauțan Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie, care, invocând

prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

18

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicită casarea acesteia cu trimiterea

cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului invocă următoarele argumente:

 apărarea consideră că legalitatea încadrării juridico-penale a acțiunilor

infracționale ale inculpatului Romanschi Felix în baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod

penal, prin prisma materialului probatoriu administrat la cauza penală, inclusiv,

verificând legalitatea probatoriului penal, prin prisma art. 99-101 Cod procedură

penală și prin prisma respectării art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană pentru

apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale și a constatat, că

instanța de apel neîntemeiat a încadrat acțiunile inculpatului Romanschi Felix în

baza art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal, și în acest sens, neîntemeiat a reținut

mijloace de probă care nu întrunesc condițiile legalității, pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității acestora și toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor;

 cu referire la episodul reținut în sarcina inculpatului Romanschi Felix în

legătură cu depistarea în șura de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău a substanței narcotice

— marijuană, cu masa de 10,92 gr, tot prin procesul-verbal de percheziție din 28

noiembrie 2012 s-a constatat, că în curtea casei nr. 7 de pe str. Tisa, în spatele casei,

într-un dulap a fost depistată și ridicată o sacoșă din polietilenă galbenă, cu masă

vegetală uscată și mărunțită, care a fost ambalată și sigilată, iar conform raportului

de expertiză nr. 323 din 29.11.2012, masa vegetală uscată, mărunțită, de culoare

verde cu miros asemănător cu cel al plantei de cannabis, prezentată la cercetare,

reprezintă marijuană. Masa substanței narcotice - marijuană, în stare uscată,

prezentată la cercetare, constituie 10,92 g. Faptul depistării a substanței narcotice

marijuană și care constituie 10,92 g nu poate fi imputată inculpatului Romanschi

Felix, or, de către apărătorul inculpatului Romanschi Felix, avocata Buhna Natali a

fost prezentat actul de inspectare nr. 4959 din 22.04.2011 prin care se atestă planul

construcției bunului imobil cu nr. cadastral 010010445606, amplasat pe str. Tisa 7,

mun. Chișinău și prin care se constată că, șura unde a fost depistată substanța

narcotică nu face parte din bunul imobil de pe str. Tisa 7, mun. Chișinău, fapt

confirmat inclusiv prin declarațiile inculpatului Romanschi Felix și a martorului

Pascal Marina;

 cu privire la episodul infracțional incriminat inculpatului Romanschi Felix

din data de 31.10.2012 și din 28.11.2012 la momentul când se invocă înstrăinarea

substanțelor narcotice la suma de 8 000 lei, apărarea remarcă, că la constatarea

vinovăției inculpatului Romanschi Felix pentru toate capetele de acuzare înaintate,

instanța de judecată a reținut probe, fără a le analiza în mod individual și fără a

constata faptul, dacă probele invocate indică în mod direct sau prin coroborare la

vinovăția inculpatului Romanschi Felix. În acest sens, menționează că, prin procesul-

verbal de percheziție din 01 noiembrie 2012 se atestă, că a fost efectuată percheziția

la domiciliul lui Alexandr Ovcinnicov de pe adresa: mun. Chișinău, str. Tisa 7, unde

19

în odaia din stânga pe televizor 10 au fost depistate un pachet de țigări pe care

Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări

6 pachetele de staniol lucios de demisiuni medii și 16 pachetele din staniol lucios, de

dimensiuni mai mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de

polietilenă, unde au semnat toți participanții la percheziție. Prin ordonanța de

punere sub învinuire din 02 noiembrie 2012 s-a dispus punerea sub învinuire a lui

Ovcinnicov Alexandr Vladimir pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1

alin. (3) lit. f) Cod penal. Astfel, instanța de judecată a ignorat faptul, că la domiciliul

lui Ovcinnicov Alexandr din mun. Chișinău, str. Tisa 7, în urma efectuării

percheziției au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care Ovcinnicov Alexandr

l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6 pachețele de staniol lucios de

demisiuni medii și 16 pachețele din staniol hidos, de dimensiuni mai mici, însă

consideră dubios faptul, că substanțele narcotice depistate la domiciliul lui

Ovcionnicov Alexandr au fost imputate inculpatului Romanschi Felix, și în acest

sens, înaintându-i învinuirea, precum că la data de 31.10.2012, aflându-se în curtea

casei situată pe str. Tisa 7, mun. Chișinău o parte din cantitatea de substanță

narcotică obținută i-a înstrăinat-o cet. Ovcinnicov Alexandru Vladimir la prețul

de 7 mii lei. Dubiile se conturează pe faptul că, la materialele cauzei nu sunt careva

probe care să certifice faptul, că aceste substanțe au fost înstrăinate de către

inculpatul Romanschi Felix, or, pentru acest capăt de învinuire au fost reținute ca

având tangență cu episodul din 31.10.2012 doar procesul-verbal de percheziție din

01 noiembrie 2012 și raportul de expertiză nr. 272 din 02.11.2012, probe, care

privite în ansamblu nu indică la inculpatul Romanschi Felix și nu indică la acțiunea

inculpatului Romanschi Felix de a înstrăina substanța narcotică cet. Ovcinnicov

Alexandru Vladimir, la prețul de 7 mii lei și 8 mii lei;

 apărarea menționează, că instanța de fond fără a constata acțiunile ilegale

în episoadele încriminate ca fiind comise de către Romanschi Felix, această eroare

practic a fost menținută odată cu soluția instanței de fond de către instanța de apel,

care, judecând apelul era obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate, inclusiv prin prisma faptului dacă s-au dat răspunsuri la toate chestiunile

prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, și dacă cuprinsul sentinței

corespunde art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală;

 din conținutul cauzei rezultă, că instanța de apel nu a verificat legalitatea

sentinței și de aici reiese că ambele instanțe de judecată au comis aceiași eroare de

drept, cu toate că la motivarea soluțiilor de condamnare au pus la bază și

declarațiile martorului Babii Alexandru și a martorului Pascal Marina, care a fost

audiat în cadrul ședinței de judecată;

 apărarea reține, că acuzatorul de stat își bazează întreaga învinuire pe

martorul Ovcinnicov Alexandr, proba de bază a procurorului, probă, care după

părerea apărări,i provoacă un șir de contraziceri. Astfel, lui Ovcinnicov Alexandr i

s-a incriminat săvârșirea circulației ilegale a substanțelor narcotice, psihotrope sau

a analoagelor lor în scop de înstrăinare, manifestată prin procurarea, păstrarea,

20

expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu substanțe

narcotice în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice în

proporții mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 217/1 alin. (3) lit. f) Cod penal.

Ulterior, cet. Ovcinnicov Alexandr prin cererile din 06.11.2012, 28.11.2012 și-a dat

consimțământul benevol de a colabora cu organele de drept și să acorde orice ajutor,

apreciind la justa valoare gradul riscurilor în viitor și a confirmat că, i-au fost aduse

la cunoștință dispozițiile art. 217 alin. (5) Cod penal și art. 85 alin. (2) Cod

contravențional. Mai mult, la data de 01 noiembrie 2012 la domiciliul lui Ovcinnicov

Alexandr de pe adresa mun. Chișinău, str. Tisa 7 a fost efectuată percheziția, unde în

odaia din stânga pe televizor au fost depistate un pachet de țigări „Kent” pe care

Ovcinnicov Alexandr l-a predat benevol și a scos din pachetul dat de țigări 6

pachețele de staniol lucios de dimensiuni medii și 16 pachețele din staniol lucios, de

dimensiuni mai mici, care au fost ambalate și sigilate separat în două pachețele de

polietilenă;

 apărarea consideră, că instanța de judecată urmă să rețină, că nu a avut loc

o predare benevolă a substanțelor narcotice din partea lui Ovcinnicov Alexandr, în

sensul art. 217 alin. (5) Cod penal, potrivit căruia persoana care a săvârșit acțiunile

prevăzute la art. 217 sau 2171 este liberată de răspundere penală dacă a contribuit

activ la descoperirea sau contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, după caz, prin autodenunțare,

predare benevolă a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, indicare

a sursei de procurare a acestor substanțe, la divulgarea persoanelor care au contribuit

la săvârșirea infracțiunii, la indicarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a

veniturilor rezultate din infracțiune. Nu poate fi considerată predare benevolă a

substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor ridicarea acestora la

reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru

depistarea și ridicarea lor. Prin urmare depunerea, și respectiv, admiterea cererii

privind colaborarea cu organele de drept, precum și ulterior, recunoașterea în

calitate de investigator sub acoperire pe cet. Ovcinnicov Alexandr au avut loc cu

încălcarea normei legii.

Cât privește ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi

Pavel privind autorizarea masurilor speciale de investigații din 27 noiembrie 2012,

în mod ilegal s-a dispus desemnarea lui Ovcinnicov Alexandr în calitate de

investigator sub acoperire, fapt care a generat încălcarea art. 136 alin. (4) Cod de

procedură penală, potrivit căruia investigatorii sub acoperire sunt angajați, special

desemnați în acest scop, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de

Informații și Securitate, Centrului Național Anticorupție, Departamentului instituțiilor

penitenciare al Ministerului Justiției sau sunt persoane antrenate pentru efectuarea

unei măsuri speciale de investigații concrete. Investigatorii sub acoperire efectuează

măsura specială de investigații pe perioada determinată în ordonanță procurorului.

Apărarea consideră că instanța de judecată urma să recalifice acțiunile

inculpatului Romanschi Felix în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, deoarece acesta a

21

săvârșit fapta infracțională exprimată prin procurarea și păstrarea substanțelor

narcotice săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Pe celelalte episoade din învinuire, instanța de judecată a adoptat soluții care

reiese din circumstanțe neclare.

Partea apărării la fel este de părerea că inculpatul Romanschi Felix a fost

„provocat” la comiterea infracțiunii, deoarece s-a constatat, că intenția de a efectua

achiziția de control a parvenit de la organele de drept, dar nu de la cet. Ovcinnicov

Alexandr sau de la alte persoane.

Recurentul indică art. 5 și 6 CEDO și menționează că, Curtea Europeană în mai

multe rânduri a sancționat unele state pentru faptul că „instanțele judecătorești

naționale au pronunțat hotărâri insuficient motivate”. Noțiunea de proces echitabil

cere ca o instanță internă, care nu și-a motivat de cât pe scurt hotărârea, indiferent

dacă a făcut-o aplicând motivele oferite de o instanță ierarhic inferioară sau altfel, să

fi examinat cu adevărat problemele esențiale ce i-au fost supuse atenției și nu să se

fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe ierarhic inferioare

(Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19.12.1997).

declarat de avocatul Frecauțan Marina în numele inculpatului, solicitând

respingerea acestuia, cu menținerea hotărârii atacate, ca fiind legală și întemeiată.

concluzionează că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

13.1. Colegiul lărgit, analizând decizia atacată, consideră că temeiurile invocate

de către avocatul recurent sunt neîntemeiate, deoarece nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la rejudecarea

cauzei a respectat prevederile art. 436, 414 alin. (1), (5), 417 alin.(8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă, că potrivit normelor art. 414

alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

22

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul lărgit consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a casat parțial

sentința, doar în partea stabilirii pedepsei, constatând că prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin

рrisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatului Romanschi Felix Arsenie de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) Cod penal și că pedeapsa stabilită de instanța

de fond este prea blândă în coraport cu circumstanțele cauzei, motivându-și soluția

în acest sens așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Colegiul lărgit atestă, că în speța examinată nu se constatată prezența unor

erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei contestate.

Mai mult ca atât, Colegiul lărgit atrage atenția asupra faptului, că argumentele

indicate de către avocatul recurent, expuse în pct. 11 al prezentei decizii, sunt

identice cu motivele expuse de către instanța de apel în motivarea deciziei din

08 octombrie 2014, casată, însă, prin decizia instanței de recurs din 03 martie 2015,

care a constatat netemeinicia argumentelor menționate, iar cauza fiind remisă la

rejudecare în aceeași instanță de apel în alt complet de judecători (pct. 5 și pct. 11

din prezenta decizie).

Astfel, instanța de recurs reține, că argumentele invocate de recurent au

constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de fond și în instanța

de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în

hotărârile pronunțate, așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe

care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară.

Totodată, Colegiul penal ține să menționeze, că temeiul de drept invocat de

recurent, precum că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția,

este de asemenea nefondat, deoarece „eroarea gravă de fapt” desemnează un viciu

în stabilirea situației de fapt, în sensul că în considerentele hotărârii se afirmă

contrariul a ceea ce rezultă în mod evident din probele administrate, existând o

vădită neconcordanță între modul cum acestea au fost percepute și analizate în

hotărâre, or, eroarea gravă de fapt trebuie înțeleasă în sensul atribuit de legiuitor în

art. 6 pct. 11) Cod de procedură penală și anume, stabilirea eronată a faptelor, în

existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Eroarea gravă de fapt nu

reprezintă o apreciere greșită a probelor. Eroarea gravă de fapt trebuie să rezulte

din situația dosarului, privită ca o stare de fapt.

Eroarea gravă de fapt, ca motiv de casare, nu privește dreptul suveran de

apreciere a probelor, ci, în mod exclusiv, discordanța între cele reținute de instanță

23

și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente care au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

susține.

Contrar acestor prevederi legale, argumentele recursului se rezumă la o altă

apreciere a probelor, care diferă de cea enunțată în hotărârile judecătorești

pronunțate în cauză, dar care nu argumentează prezența în speța dată a erorii grave

de fapt în calitate de temei de casare.

Astfel, reieșind din prevederile legale expuse supra, instanța de recurs

consideră, că n-a fost argumentată în recursul depus prezența în speța examinată a

unei asemenea erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de

recurs în sensul casării deciziei contestate.

Totodată, Colegiul lărgit relevă, că instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o

altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile

exclusive al instanțelor de fond și de apel.

13.2. Cu referire la prevederile art. 5 și 6 CEDO, pe care și-a întemeiat cererea

de recurs avocatul, Colegiul lărgit conchide, că recurentul nu și-a argumentat poziția

sa cu referire la art. 5 CEDO, astfel că instanța nu se expune asupra acestuia, iar în ce

privește argumentele avocatului cu privire la pretinsa încălcare în speță a

prevederilor art. 6 CEDO, Colegiul menționează, că în concepția instanței europene,

între garanțiile dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenție, se

înscrie și obligația tribunalelor de a-și motiva deciziile lor.

Curtea a statuat, că este de obligația tribunalelor să-și motiveze hotărârile, însă

această obligație nu are a fi înțeleasă în sensul, că ele urmează să răspundă în mod

detaliat la fiecare argument al părților procesului. Întinderea obligației de motivare

a deciziilor variază în funcție de natura acestora. Este necesar să se țină seama, în

special, de diversitatea capetelor de cerere a acțiunilor și de motivele formulate în

căile de atac exercitate de părți, de diferențele existente între statele contractante cu

privire la izvoarele dreptului - dispoziții legale, cutume, concepții doctrinale, de

diferențele privitoare la prezentarea și redactarea deciziilor și hotărârilor

judecătorești (hotărârea Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999).

Art. 6 § 1 nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o curte de

apel, bazându-se pe o dispoziție legală specifică, respinge un apel ca fiind lipsit de

șanse de succes, fără alte precizări (Burg și alții împotriva Franței, 28 ianuarie 2003).

De asemenea, Curtea a decis că noțiunea de „proces echitabil” impune ca o

jurisdicție internă care nu și-a motivat decât sumar decizia sa - fie că a încorporat

motivarea unor instanțe inferioare, fie că a înțeles să procedeze într-un alt mod - să

examineze efectiv problemele esențiale, care-i sunt supuse aprecierii și nu să se

mulțumească de a aproba pur și simplu concluziile unei jurisdicții inferioare.

Astfel, reieșind din cele enunțate supra, Colegiul lărgit consideră că în speța

dată nu a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 CEDO, deoarece

instanța de apel în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

24

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de

art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de

avocatul Frecauțan Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie urmează

a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul lărgit,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Frecauțan

Marina în numele inculpatului Romanschi Felix Arsenie, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 noiembrie 2015, în cauza penală în

privința lui Romanschi Felix Arsenie.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 15 decembrie 2016.

Președinte Toma Nadejda

Judecător Guzun Ion

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Ghervas Maria

Judecător Mardari Dumitru

25