1ra-1763/2016 — Art. 287 al. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 30 decembrie 2015, Moroz Violin a fost liberat de răspunderea penală și încetat procesul penal privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. c) Cod penal, deoarece fapta incriminată constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. În conformitate cu art. 30, 441 Cod contravențional, Moroz Violin a fost liberat de răspundere conform art. 354 Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a reținut că, inculpatul Moroz Violin la 02.10.2013, aproximativ ora 03:00 min., aflându-se în apropierea blocului locativ amplasat pe str. Șoseaua Balcani, 4/1, mun. Chișinău, în prezența mai multor persoane, tulburând ordinea publică și încălcând normele morale, în cadrul unui conflict cu Grișco Cristian, Zgardan Radu și Dragoste 1 Andrian, a aplicat persoanelor indicate mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, cauzând lui Zgardan Radu conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2813/D din 22.11.2013 vătămări neînsemnate a integrității corporale, lui Grișco Cristian conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2751/D din 28.11.2013 vătămare ușoară a integrității corporale, iar lui Dragoste Andrian dureri fizice.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatul Moroz Violin, să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal și în baza sancțiunii acestui articol să-i fie aplicată pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executarea acesteia într-un penitenciar de tip semi-închis. În motivarea apelului procurorul a invocat că: - instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii; - instanța de judecată incorect a recalificat acțiunile inculpatului Moroz Violin de la art. 287 alin. (1) din Codul penal în art. 354 din Codul contravențional, neglijând probele cercetate în ședințele de judecată; - martorii audiați în ședințele de judecată au confirmat faptul că, Moroz Violin a participat la acțiunile huliganice comise de un grup de persoane în dimineața zilei de 02.10.2013. Mai mult ca atât, Moroz Violin avea motiv pentru a comite infracțiunea în cauză - dorința de a se răzbuna față de colegii și prietenii fostei sale prietene; - instanța de judecată nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale; - instanța de judecată a dat o apreciere subiectivă și nu s-a bazat pe probe care să fi fost acumulate la urmărirea penală sau în cadrul cercetării judecătorești, probe ce ar întemeia concluzia judecății privitor la vinovăția și gravitatea acțiunilor lui Moroz Violin; - în privința celorlalte persoane neidentificate de organul de urmărire penală continuă urmărirea penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. 3.1. Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel avocatul Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Moroz Violin pe motiv că, fapta prevăzută la art. 287 alin. (2) Cod penal și la art. 354 Cod contravențional nu a fost săvârșită de inculpat. În susținerea apelului avocatul Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin a susținut următoarele: 2 - învinuirea înaintată lui Moroz Violin nu și-a găsit confirmarea pe parcursul examinării cauzei penale; - instanța de fond incorect a apreciat probele administrate în respectiva cauză penală (declarațiile părților vătămate Grișco Cristian, Dragoste Andrei, Zgardan Radu; declarațiile martorilor Cebotari Mariana, Popovici Ana).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, a fost respins apelul avocatului Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin ca fiind nefondat și admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează: - Moroz Violin Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în temeiul legii menționate, i-a fost numită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 000 unități convenționale, cea ce constituie 20 000 lei. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, inculpatul Moroz Violin Oleg a săvârșit infracțiunea imputată lui în următoarele împrejurări: Inculpatul Moroz Violin la 02.10.2013, aproximativ ora 03:00., aflându-se în apropierea blocului locativ amplasat pe str. Șoseaua Balcani, 4/1, mun. Chișinău, având intenția comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, prin înțelegere prealabilă cu mai multe persoane nestabilite până la moment de organul de urmărire penală, prin participație simplă, a inițiat un conflict cu cet. Grișco Cristian, Zgardan Radu și Dragoste Andrei, după care, fără nici un motiv, intenționat a aplicat violența față de ultimii, lovindu-i de mai multe ori cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în timp ce persoanele nestabilite aplicau lovituri cu bâte din lemn, în rezultat la ce, persoanele menționate au căzut la pământ și le-au fost cauzate dureri fizice. În urma acțiunilor lui Moroz Violin și ale persoanelor nestabilite de organul de urmărire penală, lui Zgardan Radu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem cu excoriații a țesuturilor moi a capului, edem, echimoză a membrelor superioare, edem, echimoză și excoriație a membrelor inferioare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.2813/D din 22.11.2013, se califică ca vătămări neînsemnate, lui Grișco Cristian i-a fost cauzată traumă craniu-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, edem și excoriație la nivelul țesuturilor moi a capului, edem cu echimoză și excoriații pe față, edem cu excoriație la nivelul buzei superioare și inferioare, echimoză pe umărul stâng, care au fost cauzate în 3 rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și conform raportului de expertiză medico- legală nr.2751/D din 28.11.2013, se califică ca vătămare corporală ușoară, lui Dragoste Andrei, fiindu-i cauzate dureri fizice. Instanța de apel a reținut că, necătând la faptul că inculpatul Moroz Violin nu a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii imputate, vina acestuia este demonstrată pe deplin prin cumulul probelor prezentate și cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel cum ar fi: - declarațiile inculpatului Moroz Violin (f. d. 222, vol. I); - declarațiile părților vătămate Dragoste Andrian (f.d. 227-228, vol. I), Grișco Cristian (f.d. 226, vol. I), Zgardan Radu (f.d. 225, vol. I); - declarațiile martorilor Cebotari Mariana (f.d. 224, vol. I), Popovici Ana (f.d. 223, vol. I). De asemenea, instanța de apel a indicat că, vina inculpatului Moroz Violin în comiterea infracțiunii imputate este pe deplin dovedită și de următoarele probe: - raportul de expertiză medico-legală nr. 2813/D din 22.11.2013, prin care la Zgardan Radu au fost depistate leziuni corporale sub formă de edem cu excoriații a țesuturilor moi a capului, edem, echimoză a membrelor superioare, edem, echimoză și excoriație a membrelor inferioare, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur (f. d. 43-44, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2751/D din 28.11.2013, prin care la Grișco Cristian a fost depistată vătămare ușoară a integrității corporale, fiindu-i cauzată traumă cranio-cerebrală închisă, manifestată prin comoție cerebrală, edem și excoriație la nivelul țesuturilor moi a capului, edem cu echimoză și excoriații pe față, edem cu excoriație la nivelul buzei superioare și inferioare, echimoză pe umărul stâng, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur (f. d. 45-46, vol. I). Astfel, stabilind circumstanțele sus menționate, instanța de apel a conchis că, acțiunile inculpatului Moroz Violin urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indici calificativi - huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și amenințări cu aplicarea unei asemenea violențe, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane. Instanța de apel a menționat că, prima instanță a pronunțat o sentință care este contrară legii, greșit a recalificat acțiunile inculpatului și eronat nu a luat în calcul prevederile art. 75 Cod penal. Mai mult, instanța de apel a reținut ca veridic argumentul procurorului precum, prima instanță a dat o apreciere subiectivă și nu s-a bazat pe probe care să 4 fi fost acumulate la urmărirea penală sau în cadrul cercetării judecătorești, probe ce ar întemeia concluzia judecății privitor la vinovăția și gravitatea acțiunilor lui Moroz Violin. Or, după cum a fost menționat mai sus prin probe pertinente și utile este demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Moroz Violin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar prima instanță în mod eronat a recalificat acțiunile acestuia în baza art. 354 Cod Contravențional și nejustificat a încetat procesul contravențional în privința lui Moroz Violin, din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională, așa cum a fost menționat mai sus. Astfel, instanța de apel a conchis că, dacă acțiunile ce tulbură ordinea publică și liniștea cetățenilor (de exemplu: expresiile injurioase în locurile publice, acostarea jignitoare a cetățenilor și alte acțiuni asemănătoare) nu sânt însoțite de acțiunile adiacente, specificate mai sus, atunci calificarea trebuie făcută potrivit art. 164 „Huliganismul nu prea grav” din Cod contravențional. Însă, săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului obștesc etc, se califică ca infracțiunea prevăzute de art. 287 Cod penal. Așadar, instanța de apel a indicat că, huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe constituie atât violență psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății. Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere a bunurilor proprietarului. Mai mult, instanța de apel a statuat că, vina inculpatului Moroz Violin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată prin probele administrate la respectiva cauză penală. Astfel, instanța de apel a conchis că, întreaga sistemă de probe administrate la respectiva cauză penală și apreciate de către instanța de apel prin prisma 5 prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, coroborează între ele și demonstrează, incontestabil, faptul că, inculpatul Moroz Violin, în dimineața zilei de 02.10.2013, participând la acțiunile huliganice comise de un grup de persoane a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane”. Cât privește pedeapsa inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care îi agravează ori atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora. În acest sens, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe: inculpatul vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o, anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află. Astfel, apreciind în ansamblu circumstanțele cazului, prin prisma scopului pedepsei penale, ținând cont de personalitatea inculpatului, de prevederile legale menționate, instanța de apel a conchis că, este rațional ca inculpatul să execute pedeapsa sub formă de amendă în limita maximă prevăzută de sancțiunea normei de incriminare. Mai mult, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate argumentele apelului declarat de avocatul Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin cu privire la faptul că, inculpatul nu este vinovat în cele incriminate. Or, prin probe pertinente și utile este demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Moroz Violin, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar prima instanță, în mod eronat a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 354 Cod contravențional, încetând procesul contravențional din motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. Instanța de apel a respins argumentele aduse de către apărarea calificându-le ca pur declarative, fiind apreciate ca o metodă de apărare și care sunt combătute prin cumulul probelor acuzării acumulate în cadrul cercetării judecătorești. Totodată, instanța de apel a declarat neîntemeiat argumentul apărării precum că, nu este clar dacă la locul altercației erau prezenți împreună inculpatul și părțile vătămate, deoarece din declarațiile date de către martorul Cebotari Mariana, aceasta fiind unica persoană care îl cunoaște pe inculpat, reiese că, atunci când s- au întâlnit cu Moroz Violin, ea era împreună cu Zabulică Denis, iar părțile vătămate erau mai în spate. Cu toate că Zabulică Denis a fost inițiatorul întâlnirii, organul de 6 urmărire penală nu a identificat această persoană, nu a audiat-o și nu a stabilit statutul ei procesual, or, argumentele menționate sunt declarative, urmărirea penală în cauză a avut loc cu respectarea legislației în vigoare, iar la moment în privința celorlalte persoane neidentificate de organul de urmărire penală continuă urmărirea penală în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin în temeiurile prevăzute de către art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că fapta imputată inculpatului nu a săvârșită de către acesta. În motivarea recursului declarat, avocatul indică că, instanța de apel a pronunțat o hotărâre bazată pe presupuneri, fără a audia părțile vătămate și martorii, apreciind probele administrate în respectiva cauză penală unilateral. Mai mult, recurentul susține că, inculpatul nu a avut intenția de a comite fapta incriminată, și că acesta s-a aflat pe poziția de apărare. Recurentul indică aceleași argumente ca și în cererea de apel, menționând că, instanța de apel incorect a apreciat declarațiile martorului Cebotari Marina, fosta prietenă a inculpatului, unica persoană care de facto îl cunoaște pe inculpat, care a declarat că, ultimul doar s-a apărat. Susține că, inculpatul nu a avut nici o înțelegere cu alte persoane implicate în conflict, mai mult, organul de urmărire penală nici nu a identificat aceste persoane. 5.1. Pe cauză a fost depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că, solicitarea de reapreciere a probelor nu constituie temei pentru recurs, conform art. 427 Cod de procedură penală, invocarea acestei chestiuni în ordinea recursului ordinar fiind lipsită de suport legal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate 7 de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Potrivit textului recursului declarat de către avocatul Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin, se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului menționat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate, motivându-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie). Mai mult, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate. Necătând la faptul că, inculpatul nu și-a recunoscut vina, instanța de apel a constatat că, vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin probele acumulate la dosar. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii incriminate nu poate servi ca temei pentru achitarea acestuia, dat fiind faptul că, în cursul judecării cauzei au fost administrate probe care confirmă cu certitudine vina acestuia în comiterea infracțiunii imputate, iar cele invocate de recurent sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmându-se scopul evitării răspunderii penale. Cu referire la argumentul recurentului, precum că instanța de apel i-a încălcat dreptul la un proces echitabil inculpatului, prin faptul că, instanța de apel nu a audiat părțile vătămate și martorii, iar hotărârea adoptată este bazată în exclusivitate pe aceste declarații, instanța de recurs îl respinge ca fiind neîntemeiat. Colegiul penal indică că, conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, 8 precum și a martorilor acuzării solicitați de pârți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. Astfel, în raport cu speța dată se identifică că, nu suntem în prezența unei sentințe de achitare, instanța de apel fiind în drept să aprecieze declarațiile martorilor și părților vătămate date în cadrul ședinței instanței de fond. Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, a respectat principiile fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, și într-un termen care să nu determine lipsa de interes a cererii a examinat cauza, pronunțându-i în mod public o hotărâre legală și întemeiată. Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a respins argumentul apărării precum că, Zabulica Denis ar fi fost inițiatorul conflictului, deoarece în coroborare cu toate probele administrate în respectiva cauză penală nu corespund circumstanțelor cauzei, fiind doar o poziție de apărare. Este de menționat și faptul că, motivele expuse în recurs ordinar au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele din dosar în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel. O nouă reapreciere a probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Mai mult, Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Astfel, Colegiul constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit, acțiunilor săvârșite de către Moroz Violin, li s-au dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise, persoana vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că, acesta este vădit neîntemeiat. 9

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Bortă Ghenadie în numele inculpatului Moroz Violin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2016, în cauza penală privind-l pe Moroz Violin Oleg, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 07 decembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Liliana Catan 10