ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 15.11.2016

1ra-1512/2016 — 309/1CP

HOTĂRÂRE
15.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
309/1CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
1ra-1512/2016 — 309/1CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1512/2016

15 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,

judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, declarat

de inculpatul

Cocier Sergiu Iurie, nascut la 25 martie 1987, domiciliat în or.

Strășeni, str. Cartier Locativ nr. 2 ap. 20.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 02.11.2012 - 18.12.2015;

instanța de apel: 28.01.2016 - 22.04.2016;

instanța de recurs: 11.07.2016 - 15.11.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza

actelor din dosar,

procesul penal pornit în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, în redacția din 30.06.2005,

în privința lui Cocier Sergiu, în legătură cu existența altor circumstanțe care exclud

sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

inculpatul Cocier Sergiu este învinuit pe faptul că deținând în baza ordinului MAI

nr. 72-Ef din 19.03.2010, funcția de Inspector superior al secției poliției criminale al

CPR Strășeni, fiind în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, persoană cu funcție

de răspundere, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, la care

Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova; art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 „Cu

privire la Poliție"; lit. a), b) pct.16 din Codul de Etică și Deontologie al polițistului

aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006;

1

regulilor de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne

și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin

Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1275 din 15.02.1993 și atribuțiilor

funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună

pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor,

pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu

asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și Legile Republicii

Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau

degradante, în orice circumstanță nu s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția

cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv

legitim, a comis un act de tortură în privința lui Picicur Evghenii și Anton Ion, în

următoarele circumstanțe.

Potrivit rechizitoriului, la 16 iunie 2011, aproximativ la orele 14:00-15:00, Cocier

Sergiu având scopul obținerii în mod ilegal a informațiilor vizând descoperirea unei

infracțiuni de sustragere a bunurilor de la domiciliul lui Burducov Evghenii, caz care

nu era înregistrat la organele de drept în modul stabilit de lege, s-a deplasat împreună

cu ultimul la o construcție situată în centrul or. Strășeni, unde activau Picicur

Evghenii și Anton Ion și le-a solicitat acestora să-l urmeze la sectorul de poliție din

or. Strășeni.

În timp ce se afla în biroul de serviciu nr. 10 al Comisariatului de Poliție Strășeni,

amplasat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare 181, Cocier Sergiu a manifestat

comportament violent față de Anton Ion exprimat prin presiune psihică, solicitând

ca numitul să-și recunoască vina în comiterea infracțiunii imputate și să declare

împotriva sa, apoi neobținând rezultatul scontat i-a aplicat acestuia mai multe

lovituri cu pumnul în regiunea laterală a toracelui și cu o carte peste cap, cu o riglă

metalică peste degetele mâinilor pe care în prealabil i-a ordonat să le pună pe masă.

După care, i-a ordonat victimei de a se stabili în poziție semi așezată cu mâinile

întinse în față și l-a lovit din nou cu pumnii peste diferite pârți ale corpului, astfel

cauzându-i suferințe puternice fizice și psihice.

Tot el, Cocier Sergiu, în aceiași zi, în același local, urmărind același scop,

intenționat i-a aplicat lui Picicur Evghenii aproximativ 3-4 lovituri cu mâna peste cap,

după care ordonându-i să se poziționeze pe genunchi cu mâinile întinse, i-a aplicat

lovituri cu o riglă metalică peste mâini, aproximativ 4-5 lovituri cu pumnii peste

regiunea laterală a toracelui provocându-i și acestuia dureri, suferințe fizice și psihice

puternice.

2

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011, la

Picicur Evghenii s-a stabilit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin

comoție cerebrală asociat cu sindrom hipertensiune intra craniană și asteno-

vegetativ, cefalee cronică post-traumatică evoluție trenantă, ceia ce se califică ca

vătămare corporală ușoară.

Strășeni, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Cocier Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

în organele de drept pe un termen de 3 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa

stabilită să fie suspendată pe un termen de probațiune de 2 ani cu obligarea acestuia

să acorde o susținere materială victimelor.

În susținerea apelului au invocat că, sentința contestată este ilegală, procesul

penal fiind încetat greșit pe motiv că ar exista o cauză de înlăturare a răspunderii

penale, deoarece, în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, prin acțiunile sale

intenționate Cocier Sergiu a comis infracțiunea de tortură, fapt demonstrat integral

prin declarațiile părților vătămate Picicur Evghenii și Anton Ion, declarațiile

martorului Burducov Evghenii, precum și prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 2879/D din 28.10.2011, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 11.08.2011, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 28.02.2012, informația privind apelurile de intrare și ieșire efectuate de

pe telefonul mobil cu nr. 0695388837 efectuate de pe 01.06.2011 până la 24.10.2011,

raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 626 din 29.08.2014.

Mai mult, au indicat că, pretinsa motivație a instanței de fond precum că la faza

urmăririi penale a fost încălcat „principiul non bis in idem”, în contextul art. 22, art. 287

Cod de procedură penală și art. 4 a. Protocolului nr. 7 CEDO, a Hotărârii Curții

Constituționale nr. 26 din 23.11.2010, este greșită, întru-cât nu este relevantă la caz,

deoarece inculpatul a cunoscut despre existența cauzei penale pornite pe faptele de

tortură, fiind recunoscut în calitate de bănuit la data de 17.08.2011, cu atât mai mult

că, ulterior au fost adoptate și alte soluții cum sunt scoaterea lui Cocier Sergiu de sub

urmărire penală, dar și reluarea urmăririi penale în privința acestuia, soluții, care la

acea etapă fiind cunoscute acestuia nu au fost contestate în modul și termenul stabilit.

Totodată, au menționat că, concluzia instanței potrivit căreia, Cocier Sergiu în

urma acestor soluții a suportat o stare de incertitudine și hârțuire din partea organul

3

de urmărire penală, este una absolut neîntemeiată care contravine art. 1 alin. (2) Cod

de procedură penală.

3.1. Nefiind de acord cu sentința, au declarat apel partea vătămată, Picicur

Evghenii și avocatul său, Mîrzîncu Aurelia, prin care au solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cocier

Sergiu să fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.

(l) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră în limita sancțiunii normei de

condamnare, totodată, solicită încasarea din contul inculpatului Cocier Sergiu în

beneficiul părții vătămate, a cheltuielilor de judecată legate de asistența juridică.

În susținerea solicitărilor sale, apelanții au remarcat examinarea unilaterală a

cauzei, lipsa unei expuneri motivate asupra argumentelor părților vătămate expuse

atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată, dar și nerespectarea principiilor

generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și

prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a

sentinței pronunțate.

Astfel, apelanții au indicat că, instanța de fond ilegal a constatat că ordonanța

procurorului raionului Strășeni, Rață Alexandru din 08.02.2012 privind anularea

ordonanței din 26.08.2011 de scoatere a lui Cocier Sergiu de sub urmărirea penală, a

fost adoptată contrar prevederilor art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, deoarece

procurorul Pruteanu Elena nu a examinat minuțios circumstanțele cauzei, a emis o

ordonanță nemotivată de scoatere a bănuitului de sub urmărirea penală și consideră

că, raportul de expertiză medico-legală din 28.10.2011 nr.2879/D constituie o

circumstanță nou descoperită, care a apărut după emiterea ordonanței din 26.08.2011

și care afectează ordonanța emisă de procurorul Pruteanu Elena, lucru care după

părerea sa denotă că, ordonanța procurorului raionului Strășeni, Rață Alexandru din

08.02.2012 privind anularea ordonanței din 26.08.2011 de scoatere a bănuitului Cocier

Sergiu de sub urmărirea penală este una legală.

Concomitent apelanții au susținut că, instanța de fond a omis faptul că prin

acțiunile sale violente inculpatul a cauzat părții vătămate o daună morală, care s-a

manifestat prin stare de stres, frustrare, precum și stare permanentă de depresie, ceia

ce a generat scăderea capacității de concentrare și se răsfrânge asupra rezultatelor

muncii.

au fost admise apelurile declarate de către procurori, partea vătămată, Picicur

Evghenii și avocatul acesteia, Mîrzîncu Aurelia, casată sentința Judecătoriei Strășeni

din 18 decembrie 2015, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia:

4

- Cocier Sergiu Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, în redacția din 30.06.2005, și în baza acestei

Legi i s-a numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni în

penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 2 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, în privința lui Cocier Sergiu a fost suspendată

condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an, dacă în acest

termen inculpatul nu va comite o nouă infracțiune și prin comportament adecvat și

muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

S-a dispus încasarea de la Cocier Sergiu Iurie în beneficiul părții vătămate Picicur

Evghenii cheltuieli de judecată în suma de 2 000 lei.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, inculpatul Cocier Sergiu,

deținând în baza ordinului MAI nr. 72-Ef din 19.03.2010, funcția de Inspector superior al

secției poliției criminale al CPR Strășeni și conform prevederilor art. 123 CP, fiind persoană

cu funcție de răspundere, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, la care

Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova; art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 „Cu privire la

Poliție"; lit. a), b) pct.16 din Codul de Etică și Deontologie al polițistului aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006; regulilor de aplicare a

mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de

carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 1275 din 15.02.1993 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa

postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice

forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse

cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să

respecte Constituția și Legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau

pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță nu s-ar afla, să nu recurgă la forță cu

excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv

legitim, a comis un act de tortură în privința lui Picicur Evghenii și Anton Ion în următoarele

circumstanțe.

La 16 noiembrie 2011, aproximativ la orele 14:00-15:00, Cocier Sergiu având scopul

obținerii în mod ilegal a informațiilor vizând descoperirea unei presupuse infracțiuni de

sustragere a bunurilor de la domiciliul lui Burducov Evghenii, caz care nu era înregistrat la

organele de drept în modul stabilit de lege, s-a deplasat împreună cu ultimul la o construcție

5

situată în centrul or. Strășeni, unde activau Picicur Evghenii și Anton Ion și le-a solicitat

acestora să-l urmeze la sectorul de poliție din or. Strășeni.

În timp ce se afla în biroul de serviciu nr. 10 al Comisariatului de Poliție Strășeni,

amplasat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare 181, Cocier Sergiu a manifestat comportament

violent față de Anton Ion exprimat prin presiune psihică, solicitând ca numitul să-și

recunoască vina în comiterea infracțiunii imputate și să declare împotriva sa, apoi neobținând

rezultatul dorit, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnul în regiunea laterală a

toracelui și cu o carte peste cap, cu o riglă metalică peste degetele mâinilor pe care în prealabil

i-a ordonat să le pună pe masă. După care, i-a ordonat victimei de a se stabili în poziție semi

așezată cu mâinile întinse în față și l-a lovit din nou cu pumnii peste diferite părți ale corpului,

astfel cauzându-i suferințe puternice fizice și psihice.

Tot el, Cocier Sergiu, în aceiași zi, în același local, urmărind același scop, intenționat i-

a aplicat lui Picicur Evghenii circa 3-4 lovituri cu mâna peste cap, după care ordonându-i să

se poziționeze pe genunchi cu mâinile întinse, i-a aplicat lovituri cu o riglă metalică peste

mâini, aproximativ 4-5 lovituri cu pumnii peste regiunea laterală a toracelui provocându-i și

acestuia dureri, suferințe fizice și psihice puternice.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011, la cet.

Picicur Evghenii s-a stabilit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție

cerebrală asociat cu sindrom hipertensiune intra craniană și asteno-vegetativ, cefalee cronică

post-traumatică evoluție trenantă, ceia ce se califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, instanța de apel a indicat că, chiar dacă inculpatul Cocier Sergiu, nu și-a

recunoscut vina, aceasta a fost dovedită și prin următoarele probe, verificate și în

ședința instanței de apel:

- declarațiile inculpatului Cocier Sergiu;

- declarațiile părților vătămate Picicur Evghenii, Anton Ion;

- declarațiile martorlui Burducov Evghenii;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011 (Vol. I, f.d.

106-107);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.08.2011

(Vol. I, f.d. 56);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.02.2012

(Vol. I, f.d. 54);

- informația privind apelurile de intrare și ieșire efectuate de pe telefonul

mobil cu nr. 0695388837 efectuate de pe 01.06.2011 până la 24.10.2011 (Vol. I, f.d. 69-

101);

6

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 626 din 29.08.2014

(vol. II, f.d. 43-45).

Reieșind din materialele cauzei penale, instanța de apel cercetând totalitatea

probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, veridicității și

pertinenței lor, a conchis că, Cocier Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.

3091 alin. (1) Cod penal (în redacția din 30.06.2005) și anume după indicii calificativi

de tortură, adică provocarea în mod intenționat a unor dureri și suferințe puternice

fizice și psihice unor persoane cu scopul de a obține informații și mărturisi, precum

și de a le pedepsei pentru niște acte presupuse a fi comise de către ele, de a le intimida

și de a face presiuni asupra lor, dureri și suferințe care au fost provocate de către o

persoană cu funcție de răspundere.

Astfel, instanța de apel a indicat că, Cocier Sergiu fiind numit în funcție de

inspector superior a CPR Strășeni, avea statut de persoană cu funcție de răspundere.

Respectiv, în contextul nerecunoașterii vinovăției de către inculpatul Cocier

Sergiu, a conchis că, aceste declarații sunt contradictorii circumstanțelor stabilite pe

parcursul cercetării judecătorești, fiind stabilit clar din declarațiile părților vătămate

Picicur Evghenii și Anton Ion că la 16 iunie 2011, aproximativ la orele 14:00-15:00,

Cocier Sergiu împreună cu Buducov Evghenii s-au deplasat la construcția, unde

activau ultimii, aceasta fiind situată în centrul or. Strășeni, și le-a cerut acestora să-i

urmeze la sectorul de poliție din or. Strășeni, amplasat în or. Strășeni, str. Ștefan cel

Mare 181.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Burducov

Evghenii în parte ce ține precum că acesta nu ține minte dacă Picicur Evghenii și

Anton Ion ar fi fost în incinta Comisariatului (Inspectoratului) de Poliție Strășeni și

că nu l-ar fi cunoscut pe inculpatul Cocier Sergiu, sunt neclare, or, anume părțile

vătămate au relatat faptul că acesta împreună cu inculpatul au venit la locul lor de

serviciu și i-au luat la poliție pentru audieri, cu toate că nu era înregistrată în Registrul

de evidență al sesizărilor despre infracțiuni al Comisariatului (Inspectoratului) de

Poliție Strășeni o careva plângere depusă de către Burducov Evghenii, anume părțile

vătămate au accentuat faptul că, Burducov Evghenii a rămas afară pentru a fuma, iar

aceștia au intrat în biroul de serviciu al inculpatului.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Cocier Sergiu

și a martorului Burducov Evghenii, sub aspectul faptului că, acestea contravin

declarațiilor părților vătămate, ultimii fiind audiați sub jurământ, cu atât mai mult

potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 626 din 29.08.2014,

7

prin care s-a constatat că, partea vătămată Picicur Evghenii este capabilă să aprecieze

corect situația de supunere actelor de tortură, tratament inuman și degradant. Partea

vătămată, Picicur Evghenii, este capabilă să depună declarații veridice. La partea

vătămată Picicur Evghenii nu s-a depistat semne de sugestibilitate exagerarea celor

percepute și tendințe spre fantezie. Nu se depistează la partea vătămată Picicur

Evghenii careva particularități psihologice care ar putea provoca incapacitatea de a

percepe incorect semnificația incidentului. Partea vătămată Picicur Evghenii este

capabil, să perceapă just împrejurările și să facă declarații despre ele. Gradul de

dezvoltare intelectuală al părții vătămate Picicur Evghenii, corespunde vârstei și

studiilor obținute. Partea vătămata, Picicur Evghenii, prezintă careva consecințe ale

traumei psihologice, în rezultatul acțiunilor violente, care sunt redate prin starea de

depresie, emotivitate crescută, scăderea capacității de concentrare și de

productivitate a muncii. În baza celor expuse, comisia de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie a conchis că, Picicur Evghenii de maladii psihice cronice nu suferea în

perioada săvârșirii infracțiunii, victima a cărei este Picicur Evghenii tulburări psihice

temporare de intensitate psihică nu manifesta, putea înțelege și recepționa caracterul

și semnificația acțiunilor îndreptate asupra sa și le poate reda.

Concomitent, instanța de apel a indicat că, părțile vătămate au depus declarații

consecvente și consecutive cu toate probele administrate la caz, aceștia relatând clar

și elocvent că, în momentul când au ajuns în Comisariatului (Inspectoratului) de

Poliție Strășeni, aceștia nefiind înregistrați în mod corespunzător în registrul de

intrare în instituție de stat, s-au urcat la etajul 2 al clădirii și au intrat în biroul aflat

pe partea stângă. În birou, au intrat Cocier Sergiu Iurie, Picicur Evghenii și Anton Ion.

Burdacov Evghenii a rămas în coridor, la balcon, la rugămintea colaboratorului de

poliție Cocier Sergiu. După ce ambilor li s-a spus să scoată și să pună pe masă tot ce

au în buzunar, Cocier Sergiu a dat indicație lui Picicur Evghenii să aștepte în coridor,

în timp ce Anton Ion a rămas în biroul polițistului.

Astfel, instanța de apel a considerat ca demonstrat pe deplin și incontestabil

faptul că, Cocier Sergiu, fiind în funcție de răspundere și având scopul obținerii în

mod ilegal a informațiilor vizând descoperirea unei infracțiuni de sustragere a

bunurilor de la domiciliul lui Burducov Evghenii, a aplicat violență psihică și fizică

față de Anton Ion, acesta fiind lovit cu pumnii de mai multe ori sub coaste, apoi a fost

lovit o carte groasă de aproximativ 5 cm, în cap. În tot acest răstimp, partea vătămată

era cu picioarele îndoite și mâinile întinse. De asemenea a fost lovit și cu riglă de

culoare sură, de metal.

8

Afirmațiile părții vătămate Anton Ion privind aplicarea acțiunilor de tortură față

de el, de către inculpatul Cocier Sergiu sunt confirmate pe deplin prin declarațiile

părții vătămate Picicur Evghenii, care a relatat că, fiind în coridor, a auzit aproximativ

după 5 minute după ce a rămas Anton Ion în biroul cu Cocier Sergiu un zgomot de

lovituri și strigăte, după care a auzit cum ușa a fost încuiată și se auzeau lovituri.

Peste aproximativ 20 minute ușa a fost descuiată, a ieșit Anton Ion lăcrimând,

comunicând-i că a fost bătut.

Totodată, partea vătămată, Anton Ion, a declarat că, aflându-se în coridorul

Comisariatului Strășeni a auzit cum Cocier Sergiu a început să-l lovească pe Picicur

Evghenii și anume se auzea cum Picicur Evghenii striga din birou.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011, la partea vătămată Picicur Evghenii s-a

stabilit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală asociat

cu sindrom hipertensiune intra craniană și asteno-vegetativ, cefalee cronică post-

traumatică evoluție trenantă, ceia ce se califică ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, instanța de apel a menționat că, inculpatul Cocier Sergiu, fiind persoană

cu funcție de răspundere, nici nu a verificat și nu a înregistrat în registrul cu privire

la sesizarea despre infracțiuni al Comisariatului (Inspectoratului) de Poliție Strășeni,

plângerea lui Burducov Evghenii privind sustragerea notebook-ului de la domiciliul

acestuia la 13.06.2011, însă a întreprins măsuri ilegale, în baza relațiilor de cunoștință

și prietenie cu Burducov Evghenii, acționând contrar fișei de post și legislației în

vigoare, manifestând un comportament violent față de Anton Ion și Picicur Evghenii

exprimat prin constrângerea psihică și fizică, cu solicitarea ca ultimii să recunoască

vina în comiterea sustragerii notebook-ului de la domiciliul lui Burducov Evghenii.

Instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Burducov Evghenii au

fost modificate atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești.

Totuși, instanța de apel a luat în considerare declarațiile acestuia date în cadrul

urmăririi penale, deoarece acestea vin în coroborare cu ansamblul probelor

administrate în respectiva cauză penală și care a indicat că, s-a întâlnit cu un cunoscut

de al său pe nume Sergiu și i-a povestit că i-a fost sustras notebook-ul de culoare

neagră, de model „Toshiba”. Tot, polițistul Sergiu i-a comunicat ca Burducov

Evghenii să nu scrie cerere, pentru că el va clarifica situația.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Burducov

Evghenii date în cadrul ședinței instanței de fond unde a menționat că, nu-l cunoaște

pe inculpat, nu ține minte cu cine a vorbit la comisariat, nu ține minte să fi fost cu un

9

oarecare Sergiu la construcții, nu ține minte să fi fost la comisariat Picicur Evghenii și

Anton Ion.

Aceste declarațiile au fost combătute prin însăși declarațiile martorului

Burducov Evghenii date în cadrul urmăririi penale care a relatat că, s-a întâlnit Sergiu

și au plecat amândoi la construcția unde lucrau Picicur Evghenii și Anton Ion.

Împreună au plecat la comisariatul de poliței, la etajul doi, biroul nr.10, unde Sergiu

a spus să se ducă să fumeze. Peste 10 minute când s-a întors la birou, Picicur Evghenii

și Anton Ion au ieșit din birou, fiind ambii plânși și i-au comunicat că, Sergiu i-a bătut.

Mai mult, instanța de apel indică că, dovadă că inculpatul Cocier Sergiu a aplicat

tortură față de părțile vătămate servesc procesele-verbale de recunoaștere după

fotografie din data de 11 august 2011 și din 28 februarie 2012, conform căruia atât

Picicur Evghenii cât și Anton Ion, l-au recunoscut în cadrul urmăririi penale pe Cocier

Sergiu ca pe persoana care i-a maltratat.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Cocier Sergiu

care a susținut că în perioada când i se impută acestuia fapta infracțională de tortură

asupra părților vătămate, acesta se afla la sport, adică mai exact după ora 13:00, a

plecat pe teren să joace fotbal cu colegii săi, iar a ajuns la serviciu deja după ora 17:00.

În acest sens, declarațiile inculpatului au fost combătute prin proba anexată la dosarul

penal de procuror și anume descifrările telefonice ridicate de organul de urmărire

penală în perioada 01 iunie 2011 – 24 octombrie 2011 de la ÎM „Orange Moldova”

S.A., din care reiese clar că, la d 16 iunie 2011, ora 13.00, abonatul cu nr.69538887 a

primit un apel de pe alt număr, iar la aceeași dată, ora 15:18, abonatul cu nr.69538887,

a efectuat un apel pe alt număr. Ambele apeluri au fost primite și efectuate din

Comisariatul (Inspectoratul) de poliție Strășeni, ceea ce denotă evident că, inculpatul

Cocier Sergiu în ziua de 16 iunie 2011, între orele aproximativ 13:00 – 15:30, s-a aflat

în Comisariatul (Inspectoratul) de poliție Strășeni și nu cum indică ultimul.

Faptul invocat de inculpat precum că, nu ține minte ce număr de telefon a avut

în cea perioada, instanța de apel a remarcat că, abonatul cu nr.69538887 în perioada

iunie 2011, aparținea anume inculpatului, ținând cont de aceia că inițial când

inculpatul a dat explicație scrisă pe acest dosar, în explicație a indicat numărul său

de contact – 69538887. Așadar, instanța de apel a conchis că, versiunea dată inculpatul

a înaintat-o în scop de apărare și evitare inculpatului a pedepsei meritate pentru fapta

infracțională comisă, acestea fiind lipsite de temei de fapt și de drept.

Astfel, instanța de apel a indicat că, inculpatul Cocier Sergiu a aplicat față de

părțile vătămate Anton Ion și Picicur Evghenii constrângere psihică și fizică prin care

10

le-a provocat dureri fizice și psihice, fapt confirmat prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011.

Instanța de apel a indicat la capitolul soluției de încetare a procesului în legătură

cu existența circumstanțelor care exclud sau condiționează tragerea la răspundere

penală, că instanța de fond în mod eronat a apreciat situația de drept și de fapt, ca

rezultat fără a ține cont de totalitatea normelor legale a dispus neîntemeiat încetarea

procesului penal pe motiv că ilegal s-a dispus reluarea procesului penal.

Așadar, s-a stabilit că prin ordonanța din 17 august 2011, emisă de procurorul în

Procuratura raionului Strășeni, Pruteanu Elena, Cocier Sergiu a fost recunoscut în

calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod

penal (Vol. I, f.d. 136).

Prin ordonanța din 17 august 2011, față de Cocier Sergiu a fost aplicată măsura

preventivă sub formă de obligație de nepărăsire a localității (Vol. I, f.d. 140,141).

Prin ordonanța din 26 august 2011, emisă de procurorul în Procuratura raionului

Strășeni, Pruteanu Elena, Cocier Sergiu a fost scos de sub urmărire penală, din lipsa

elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia (Vol. I, f.d. 141).

În ordinea examinării legalității ordonanței de scoatere de sub urmărire penală

a bănuitului Cocier Sergiu din 26 august 2011 și materialele cauzei penale, prin

ordonanța procurorului raionului Strășeni, Rața Alexandru, din 08 februarie 2012, a

fost dispusă anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier

Sergiu și clasarea cauzei penale nr.2011338050, adoptată la 26 august 2011 de

procurorul în Procuratura raionului Strășeni, Elena Pruteanu, ca fiind neîntemeiată

și ilegală, cu reluarea urmăririi penale în privința acestuia (Vol. I, f.d. 153-154).

În contextul acestor circumstanțe, instanța de apel a remarcat că, conform art.

287 alin. (1) Cod de procedură penală, ordonanța de încetare a urmăririi penale, de

clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire penală poate fi

anulată, cu reluarea urmăririi penale oricând înăuntru termenului de prescripție dacă

au fost invocate fapte noi sau recent descoperite. În cazul descoperirii unui viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente, urmărirea penală poate fi reluată doar

în termen de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi

penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire penală.

În speță, instanța de apel a constatat că, procurorul raionului Strășeni, Rața

Alexandru corect și legal a dispus, prin ordonanța din 08 februarie 2012, anularea

ordonanței de scoatere a lui Cocier Sergiu de sub urmărire penală în cauza penală

nr.2011338050 adoptată la 26.08.2011, or, în cadrul cauzei penale nu a existat în fapt

11

circumstanțe care ar fi determinat adoptarea unei hotărâri de scoaterea persoanei de

sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr.2879/D din 28.10.2011, s-a constatat la Picicur Evghenii traumatism

craniu - cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală asociat cu sindrom

hipertensiune intra craniană și asteno-vegetativ, cefalee cronica post-traumatica

evoluție trenantă, confirmată prin congestia venoasă ușoară al fundului ochiului

neuniform accentuat. Leziunile stabilite au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, sau la lovire de așa obiect, ce au condiționat

dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare

corporală ușoară.

Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine că, la data adoptării ordonanței

de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu, organul de urmărire penală

nu dispunea de raportului de expertiză medico-legală nr.2879/D, dat fiind faptul că,

acesta a fost întocmit ulterior, adică la data de 28.10.2011, după ce a fost deja adoptată

ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu. Or, în cazul dat,

circumstanța deja cunoscută de organul de urmărire penală după adoptarea

ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu, a fost calificată că

o circumstanță nouă.

Mai mult, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată și nejustificată opinia

instanței de fond, care a făcut trimitere la ordonanța Procurorului raionului Strășeni

Alexandru Rață din 08.02.2012, și anume că nu a fost adoptată în limitele art. 287 alin.

(4) Cod de procedură penală, iar argumentul din ordonanța respectivă în care se

reține că „nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea unei asemenea hotărâri" nu

are suport legal, deoarece art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost declarată

neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, ceea ce

duce la nulitatea acestei ordonanțe.

În acest sens, instanța de apel a reținut ca incorectă aplicarea de către instanța de

fond a prevederilor Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, prin care

art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost declarată neconstituțională, or, la

data comiterii faptei incriminate inculpatului Cocier Sergiu, Hotărârea Curții

Constituționale nr. 12 din 14.05.2015 nu exista.

Mai mult ca atât, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2015, au

fost declarate neconstituționale prevederile art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală,

însă aceste prevederi, în conformitate cu norma procesuală penală, acționează numai

pentru hotărârile pronunțate după data intrării în vigoare a Hotărârii Curții

12

Constituționale nr. 12 din 14.05.2015 și nu au efecte asupra hotărârilor pronunțate

până la această dată.

Conform prevederilor art.3 alin. (1) Cod de procedură penală, „în desfășurarea

procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării

cauzei în instanța judecătorească”.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, urmărirea penală a fost reluată după

mai mult de 6 luni, în corespundere cu termenul prevăzut la art. 287 Cod de

procedură penală, adică nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței

de scoatere a persoanei de sub urmărire.

În concluzie, instanța a indicat că, procurorul corect a dispus reluarea urmăririi

penale în cauza penală de învinuire a lui Cocier Sergiu și nu au avut loc careva

încălcări a normelor procesuale penale.

Mai mult, instanța de apel a menționat că, la 30 octombrie 2012, procurorul a

dispus respingerea cererii apărătorului Zadoinov Roman în numele învinuitului

Cocier Sergiu privind încetarea urmăririi penale în cauza penală pornită în privința

acestuia, această ordonanță nefiind contestată, ceea ce denotă că învinuitul și

apărătorul său au fost de acord cu ordonanța procurorului.

Totodată, instanța de apel a indicat că, în prezența acestor circumstanțe se

impune clar și evident că organul de urmărire penală urma să investigheze cauza în

continuare, pentru a constata starea reală a lucrurilor, iar faptul invocat de către

instanța de fond privind urmărirea de două ori pentru aceiași faptă este neîntemeiat,

de vreme ce urmărirea penală a fost continuată în același proces penal, după anularea

ordonanței de scoatere de sub urmărire penală.

În contextul dat, instanța de apel a conchis că, organul de urmărire penală a

continuat procesul penal, constatând aceiași faptă infracțională stabilită inițial, iar

pentru examinarea acesteia nu a fost dispusă pornirea unui alt proces penal, pentru

aceiași faptă, fiind premergător procesului penal pornit inițial, ca rezultat al unor

împrejurări noi stabilite la acea etapă.

Astfel, în speță organul de urmărire penală s-a condus de faptul că procesul

penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și

protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de

răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau

săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit

vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și

condamnată.

13

Cât privește latura pedepsei, instanța de apel a luat în considerație criteriile de

individualizare a pedepsei penale, în baza art. 75 și art.76 Cod penal, și anume faptul

că lipsesc careva circumstanțe agravante, iar în calitate de circumstanțe atenuante se

evidențiază faptul că, Cocier Sergiu se caracterizează pozitiv la locul de muncă și este

pentru prima dată atras la răspundere penală.

Astfel, instanța de apel a statuat că, sancțiunea art. 3091 alin. (1) Cod penal

(redacția din 30.06.2005), prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 2 la 5 ani

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de până la 5 ani.

Așadar, instanța de apel remarcat faptul că, circumstanțele constatate în cauză

sunt destule pentru a concluziona că față de inculpatul Cocier Sergiu, este posibilă

numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu

suspendarea executării acesteia pe un termen de probațiune de un an, luând în

considerație gravitatea urmărilor infracțiunii săvârșite de inculpat, precum și motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia, or, scopul prestabilit al legii penale privind corectarea

și reeducarea inculpatului Cocier Sergiu, v-a fi pe deplin atins, prin stabilirea unei

pedepse de închisoare și cu suspendarea acesteia pe un termen de probă, iar aplicarea

unei altei pedepse mai aspre cu executare, nu este rațională și nici proporțională

acțiunilor comise de către acesta.

Totodată, instanța de apel a menționat că, având în vedere că norma ce i se

incriminează prevede obligatoriu și pedeapsa complementară, or, inculpatul a comis

o infracțiune care prejudiciază relațiile sociale cu privire la activitatea de înfăptuire a

justiției și la activitatea de contribuire la înfăptuirea justiției, sub aspectul obligației

persoanei aflate în exercițiul autorității publice sau care acționează, i-a stabilit

inculpatului pedeapsa complementară - privare de dreptul de a ocupa funcții în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 2 ani.

Referitor la solicitarea avocatului Mîrzîncu Aurelia, instanța de apel a dispus

încasarea din contul inculpatului Cocier Sergiu în beneficiul părții vătămate Picicur

Evghenii, suma de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, dat fiind faptul că potrivit

chitanței anexate la materialele dosarului în cadrul ședinței instanței de apel, se

confirmă integral, că pentru serviciile de asistență juridică, acordate de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia, partea vătămată a achitat suma de 2 000 lei, sumă ce urmează a fi

percepută din contul inculpatului.

Cocier Sergiu, prin care solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.

14

Recurentul în motivarea recursului declarat, invocă faptul că, instanța de apel a

încălcat principiul ,,non bis in idem”, a dat o apreciere greșită probelor prezentate de

către partea apărării, iar la baza condamnării au pus declarațiile părților vătămate.

Mai mult, recurentul menționează că, instanța de apel a admis mai multe probe

obținute de către organul de urmărire penală ilegal, și anume:

- prezentarea persoanei spre recunoaștere, a fost realizată contrar prevederilor

legale, deoarece aceasta a fost efectuată după fotografii și nu a fost stabilită

imposibilitatea prezentării inculpatului;

- a fost încălcată procedura de numire a expertizei și anume cea efectuată la 25

octombrie 2015, deoarece inculpatul a fost lipsit de posibilitatea de a adresa întrebări

expertului;

- concluzia consultativă medicală din 25 octombrie 2011, este ilegală și

inadmisibilă, deoarece se bazează pe raportul expertizei din 28 octombrie 2010.

Recurentul susține că, instanța de apel nu a luat în calcul neconstituționalitatea

normei prin care procurorul a reluat urmărirea penală.

Totodată, recurentul indică că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, și anume asupra încălcărilor de procedură și interpretarea

eronată a declarațiilor martorilor.

5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de

către inculpatul Cocier Sergiu, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea

hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent,

deoarece recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se

regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia că, recursul declarat urmează

a fi admis din următoarele considerente:

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună menținerea

hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

15

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit, concluzionează că, la argumentarea soluției,

instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, fără a da

importanță faptului că, ordonanța procurorului din 08.02.2012, nu a corespuns

prevederilor art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, iar argumentul din ordonanța

respectivă în care se reține că, nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea

unei asemenea hotărâri, nu are suport legal deoarece art. 287 alin. (1) Cod de

procedură penală, a fost declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, ceia ce duce la nulitatea acestei ordonanțe.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de fond corect cu referire la

această circumstanță, a menționat că, potrivit procesului-verbal cu privire la

prezentarea materialelor urmăririi penale a inculpatului Cocier Sergiu din 30.10.2012

(f.d. 171, vol. I) se confirmă faptul că, ultimul în prezența apărătorului său a formulat

cererea privind încetarea urmăririi penale în legătură cu reluarea ilegală a acesteia.

La 30.10.2012, cererea a fost respinsă, fapt ce confirmă că, partea apărării a reacționat

imediat și a invocat nulitatea ordonanței din 08.02.2012.

Astfel, Colegiul penal lărgit, reiterează că, este neclară poziția instanței de apel

care a indicat că, prevederile cu privire la declararea unei norme neconstituționale

acționează numai pentru hotărârile pronunțate după data intrării în vigoare a

hotărârii Curții Constituționale și nu au efecte asupra hotărârilor pronunțate până la

această, deoarece efectul declarării unei norme neconstituționale este luat în

considerare atât în timpul urmării penale cât și al judecării cauzei. Așadar, chiar dacă

ordonanța de reluare a urmăririi penale a fost emisă la 08.02.2012, iar hotărârea Curții

Constituționale cu privire la declararea normei prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de

procedură penală - neconstituțională, la 14.05.2015, în privința inculpatului până la

emiterea hotărârii menționate nu a fost pronunțată o sentință, aceasta fiind

pronunțată la 18.12.2015.

Instanța de recurs consideră că, prima instanță corect a stabilit că, hotărârea

Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, privind excepția de neconstituționalitate

a art. 287 alin. (1) din Codul de procedură penală, este executorie și se răsfrânge

asupra tuturor organelor, astfel, hotărârea menționată este aplicabilă și speței date.

16

Așa cum, reluarea urmăririi penale s-a dispus în baza art. 287 Cod de procedură

penală, ceea ce nu corespunde Constituției RM și nici prevederilor CEDO.

Astfel, potrivit Hotărârilor Curții constituționale nr. 26 din 23.11.2010 și nr. 12

din 14.05.2015, este inadmisibil ca în privința unei persoane care a fost deja urmărită

în cadrul unui proces penal să fie reluată urmărirea penală pentru aceiași faptă, dacă

nu au fost identificate noi fapte ori recent descoperite sau un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente care au afectat hotărârea respectivă.

Mai mult, instanța de recurs este de acord cu concluzia primei instanțe care

susține că, din conținutul ordonanței din 08.02.2012, temeiurile care stau la baza

emiterii acesteia, nu pot fi încadrate în sintagmele legale de - fapte noi ori recent

descoperite sau viciu fundamental, motiv pentru care această ordonanță este una

neîntemeiată, or aceste motive stau la baza creării unei stări de incertitudine pentru

peroanele care sunt supuse acestor acțiuni procesuale.

Colegiul penal lărgit conchide că, condițiile care admit reluarea urmăririi penale

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, depășesc limitele

circumscrise de Convenția Europeană, constituind o derogare inadmisibilă de la

prevederile art. 4 al Protocolului nr. 7, potrivit căruia nici o derogare de la prezentul

articol nu este îngăduită în temeiul art. 15 CEDO. Prin urmare, statele nu sunt în drept

de a institui, prin lege, alte temeiuri de redeschidere a proceselor încetate anterior.

Totodată, instanța de fond corect a indicat că, prevederile cuprinse la alin. (1) art.

287 Cod de procedură penală, în fapt acordă procurorului ierarhic superior dreptul

de a relua urmărirea penală oricând și în lipsa unor temeiuri clar definite, care ar

putea fi considerate judicioase în fiecare caz individual. Mai mult, norma supusă

controlului constituționalității plasează persoana într-o stare de incertitudine pentru

un termen nedefinit și pentru circumstanțe care pot fi invocate aleatoriu la

redeschiderea cauzei penale, iar odată cu încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub

urmărire sau clasarea cauzei penale persoana urmează a dispune de certitudinea și

convingerea că, nu va mai fi bănuită și urmărită penal.

Cât privește, celelalte argumente invocate de către recurent, Colegiul lărgit

statuează că, acestea au făcut obiect de discuție atât în cadrul cercetării judecătorești

din prima instanță cât și în instanța de apel, fiindu-le dat un răspuns argumentat, pe

care instanța de recurs și-l însușește pe deplin.

Astfel, în urma celor relatate supra Colegiul penal lărgit consideră că, prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de

17

vedere al coroborării lor, astfel, corect ajungând la concluzia privind încetarea

procesului penal în privința inculpatului Cocier Sergiu în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 3091 Cod penal, deoarece există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la judecarea apelului a

comis eroare de drept, prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

adoptată.

În consecință, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul și stabilind prezenta temeiului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează să caseze hotărârea instanței

de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursul ordinar, declarat de către inculpatul Cocier Sergiu, casează

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016 și menține

sentința Judecătoriei Strășeni din 18 decembrie 2015, conform căreia:

Se încetează procesul penal de învinuire a lui Cocier Sergiu Iurie, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, deoarece există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

Măsura preventivă sub formă de obligarea de a nu părăsi țara aplicată față de

Cocier Sergiu încetează de drept.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 06 decembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Ion Guzun

Elena Covalenco

Liliana Catan

Iurie Diaconu

18

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-08-05
0,94
1ra-1029/2016 — art. 324 al. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1029/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 05 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan
CSJ 2016-07-13
0,94
1ra-1235/2016 — art. 166/1 alin. 2 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-1235/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 iulie 2016 mun. Chişinău Colegul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2016-05-18
0,94
1ra-441/2016 — art. 329 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-441/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 mai 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte – Elena Covalenco, Judecătorii – Petru Moraru și Nadejda Toma, a examinat admisibilitatea în pri
CSJ 2016-01-27
0,93
1ra-163/2016 — art. 186 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-163/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat,
CSJ 2016-03-16
0,93
1ra-657/16 — art. 324 alin.2 lit.c CP
Dosarul nr. 1ra-657/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a r
Sursă