1ra-1512/2016 — 309/1CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 309/1CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1512/2016 — 309/1CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1512/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
15 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu,
judecând în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016, declarat
de inculpatul
Cocier Sergiu Iurie, nascut la 25 martie 1987, domiciliat în or.
Strășeni, str. Cartier Locativ nr. 2 ap. 20.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 02.11.2012 - 18.12.2015;
instanța de apel: 28.01.2016 - 22.04.2016;
instanța de recurs: 11.07.2016 - 15.11.2016.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în cauză în baza
actelor din dosar,
CONSTATĂ :
Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 18 decembrie 2015, a fost încetat
procesul penal pornit în baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, în redacția din 30.06.2005,
în privința lui Cocier Sergiu, în legătură cu existența altor circumstanțe care exclud
sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a constatat că,
inculpatul Cocier Sergiu este învinuit pe faptul că deținând în baza ordinului MAI
nr. 72-Ef din 19.03.2010, funcția de Inspector superior al secției poliției criminale al
CPR Strășeni, fiind în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, persoană cu funcție
de răspundere, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, la care
Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii
Moldova; art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 „Cu
privire la Poliție"; lit. a), b) pct.16 din Codul de Etică și Deontologie al polițistului
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006;
1
regulilor de aplicare a mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne
și militarii trupelor de carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1275 din 15.02.1993 și atribuțiilor
funcționale stipulate în fișa postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună
pe nimeni la torturi, să nu aplice forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor,
pentru înfrângerea rezistenței opuse cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu
asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și Legile Republicii
Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau
degradante, în orice circumstanță nu s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția
cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv
legitim, a comis un act de tortură în privința lui Picicur Evghenii și Anton Ion, în
următoarele circumstanțe.
Potrivit rechizitoriului, la 16 iunie 2011, aproximativ la orele 14:00-15:00, Cocier
Sergiu având scopul obținerii în mod ilegal a informațiilor vizând descoperirea unei
infracțiuni de sustragere a bunurilor de la domiciliul lui Burducov Evghenii, caz care
nu era înregistrat la organele de drept în modul stabilit de lege, s-a deplasat împreună
cu ultimul la o construcție situată în centrul or. Strășeni, unde activau Picicur
Evghenii și Anton Ion și le-a solicitat acestora să-l urmeze la sectorul de poliție din
or. Strășeni.
În timp ce se afla în biroul de serviciu nr. 10 al Comisariatului de Poliție Strășeni,
amplasat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare 181, Cocier Sergiu a manifestat
comportament violent față de Anton Ion exprimat prin presiune psihică, solicitând
ca numitul să-și recunoască vina în comiterea infracțiunii imputate și să declare
împotriva sa, apoi neobținând rezultatul scontat i-a aplicat acestuia mai multe
lovituri cu pumnul în regiunea laterală a toracelui și cu o carte peste cap, cu o riglă
metalică peste degetele mâinilor pe care în prealabil i-a ordonat să le pună pe masă.
După care, i-a ordonat victimei de a se stabili în poziție semi așezată cu mâinile
întinse în față și l-a lovit din nou cu pumnii peste diferite pârți ale corpului, astfel
cauzându-i suferințe puternice fizice și psihice.
Tot el, Cocier Sergiu, în aceiași zi, în același local, urmărind același scop,
intenționat i-a aplicat lui Picicur Evghenii aproximativ 3-4 lovituri cu mâna peste cap,
după care ordonându-i să se poziționeze pe genunchi cu mâinile întinse, i-a aplicat
lovituri cu o riglă metalică peste mâini, aproximativ 4-5 lovituri cu pumnii peste
regiunea laterală a toracelui provocându-i și acestuia dureri, suferințe fizice și psihice
puternice.
2
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011, la
Picicur Evghenii s-a stabilit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin
comoție cerebrală asociat cu sindrom hipertensiune intra craniană și asteno-
vegetativ, cefalee cronică post-traumatică evoluție trenantă, ceia ce se califică ca
vătămare corporală ușoară.
Împotriva sentinței au declarat apel procurorii în procuratura raionului
Strășeni, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărâri prin care Cocier Sergiu să fie recunoscut vinovat și condamnat în
baza art. 3091 alin. (1) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
în organele de drept pe un termen de 3 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, pedeapsa
stabilită să fie suspendată pe un termen de probațiune de 2 ani cu obligarea acestuia
să acorde o susținere materială victimelor.
În susținerea apelului au invocat că, sentința contestată este ilegală, procesul
penal fiind încetat greșit pe motiv că ar exista o cauză de înlăturare a răspunderii
penale, deoarece, în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, prin acțiunile sale
intenționate Cocier Sergiu a comis infracțiunea de tortură, fapt demonstrat integral
prin declarațiile părților vătămate Picicur Evghenii și Anton Ion, declarațiile
martorului Burducov Evghenii, precum și prin raportul de expertiză medico-legală
nr. 2879/D din 28.10.2011, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după
fotografie din 11.08.2011, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după
fotografie din 28.02.2012, informația privind apelurile de intrare și ieșire efectuate de
pe telefonul mobil cu nr. 0695388837 efectuate de pe 01.06.2011 până la 24.10.2011,
raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 626 din 29.08.2014.
Mai mult, au indicat că, pretinsa motivație a instanței de fond precum că la faza
urmăririi penale a fost încălcat „principiul non bis in idem”, în contextul art. 22, art. 287
Cod de procedură penală și art. 4 a. Protocolului nr. 7 CEDO, a Hotărârii Curții
Constituționale nr. 26 din 23.11.2010, este greșită, întru-cât nu este relevantă la caz,
deoarece inculpatul a cunoscut despre existența cauzei penale pornite pe faptele de
tortură, fiind recunoscut în calitate de bănuit la data de 17.08.2011, cu atât mai mult
că, ulterior au fost adoptate și alte soluții cum sunt scoaterea lui Cocier Sergiu de sub
urmărire penală, dar și reluarea urmăririi penale în privința acestuia, soluții, care la
acea etapă fiind cunoscute acestuia nu au fost contestate în modul și termenul stabilit.
Totodată, au menționat că, concluzia instanței potrivit căreia, Cocier Sergiu în
urma acestor soluții a suportat o stare de incertitudine și hârțuire din partea organul
3
de urmărire penală, este una absolut neîntemeiată care contravine art. 1 alin. (2) Cod
de procedură penală.
3.1. Nefiind de acord cu sentința, au declarat apel partea vătămată, Picicur
Evghenii și avocatul său, Mîrzîncu Aurelia, prin care au solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cocier
Sergiu să fi recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin.
(l) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră în limita sancțiunii normei de
condamnare, totodată, solicită încasarea din contul inculpatului Cocier Sergiu în
beneficiul părții vătămate, a cheltuielilor de judecată legate de asistența juridică.
În susținerea solicitărilor sale, apelanții au remarcat examinarea unilaterală a
cauzei, lipsa unei expuneri motivate asupra argumentelor părților vătămate expuse
atât la urmărirea penală cât și în instanța de judecată, dar și nerespectarea principiilor
generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și
prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a
sentinței pronunțate.
Astfel, apelanții au indicat că, instanța de fond ilegal a constatat că ordonanța
procurorului raionului Strășeni, Rață Alexandru din 08.02.2012 privind anularea
ordonanței din 26.08.2011 de scoatere a lui Cocier Sergiu de sub urmărirea penală, a
fost adoptată contrar prevederilor art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, deoarece
procurorul Pruteanu Elena nu a examinat minuțios circumstanțele cauzei, a emis o
ordonanță nemotivată de scoatere a bănuitului de sub urmărirea penală și consideră
că, raportul de expertiză medico-legală din 28.10.2011 nr.2879/D constituie o
circumstanță nou descoperită, care a apărut după emiterea ordonanței din 26.08.2011
și care afectează ordonanța emisă de procurorul Pruteanu Elena, lucru care după
părerea sa denotă că, ordonanța procurorului raionului Strășeni, Rață Alexandru din
08.02.2012 privind anularea ordonanței din 26.08.2011 de scoatere a bănuitului Cocier
Sergiu de sub urmărirea penală este una legală.
Concomitent apelanții au susținut că, instanța de fond a omis faptul că prin
acțiunile sale violente inculpatul a cauzat părții vătămate o daună morală, care s-a
manifestat prin stare de stres, frustrare, precum și stare permanentă de depresie, ceia
ce a generat scăderea capacității de concentrare și se răsfrânge asupra rezultatelor
muncii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016,
au fost admise apelurile declarate de către procurori, partea vătămată, Picicur
Evghenii și avocatul acesteia, Mîrzîncu Aurelia, casată sentința Judecătoriei Strășeni
din 18 decembrie 2015, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia:
4
- Cocier Sergiu Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, în redacția din 30.06.2005, și în baza acestei
Legi i s-a numit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni în
penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a ocupa funcții în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 2 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, în privința lui Cocier Sergiu a fost suspendată
condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an, dacă în acest
termen inculpatul nu va comite o nouă infracțiune și prin comportament adecvat și
muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.
S-a dispus încasarea de la Cocier Sergiu Iurie în beneficiul părții vătămate Picicur
Evghenii cheltuieli de judecată în suma de 2 000 lei.
4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, inculpatul Cocier Sergiu,
deținând în baza ordinului MAI nr. 72-Ef din 19.03.2010, funcția de Inspector superior al
secției poliției criminale al CPR Strășeni și conform prevederilor art. 123 CP, fiind persoană
cu funcție de răspundere, contrar art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04.11.1950, la care
Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii
Moldova; art. 12-15 din Legea Republicii Moldova nr. 416-XII din 18.12.1990 „Cu privire la
Poliție"; lit. a), b) pct.16 din Codul de Etică și Deontologie al polițistului aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 481 din 10.05.2006; regulilor de aplicare a
mijloacelor speciale de către colaboratorii organelor de interne și militarii trupelor de
carabinieri ale Ministerului Afacerilor Interne, aprobate prin Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 1275 din 15.02.1993 și atribuțiilor funcționale stipulate în fișa
postului a funcției deținute, care îl obligau să nu supună pe nimeni la torturi, să nu aplice
forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței opuse
cerințelor legale, dacă metodele nonviolente nu asigură îndeplinirea obligațiilor ce le revin, să
respecte Constituția și Legile Republicii Moldova, să nu aplice acte de tortură, tratamente sau
pedepse inumane sau degradante, în orice circumstanță nu s-ar afla, să nu recurgă la forță cu
excepția cazurilor de necesitate absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv
legitim, a comis un act de tortură în privința lui Picicur Evghenii și Anton Ion în următoarele
circumstanțe.
La 16 noiembrie 2011, aproximativ la orele 14:00-15:00, Cocier Sergiu având scopul
obținerii în mod ilegal a informațiilor vizând descoperirea unei presupuse infracțiuni de
sustragere a bunurilor de la domiciliul lui Burducov Evghenii, caz care nu era înregistrat la
organele de drept în modul stabilit de lege, s-a deplasat împreună cu ultimul la o construcție
5
situată în centrul or. Strășeni, unde activau Picicur Evghenii și Anton Ion și le-a solicitat
acestora să-l urmeze la sectorul de poliție din or. Strășeni.
În timp ce se afla în biroul de serviciu nr. 10 al Comisariatului de Poliție Strășeni,
amplasat în or. Strășeni, str. Ștefan cel Mare 181, Cocier Sergiu a manifestat comportament
violent față de Anton Ion exprimat prin presiune psihică, solicitând ca numitul să-și
recunoască vina în comiterea infracțiunii imputate și să declare împotriva sa, apoi neobținând
rezultatul dorit, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnul în regiunea laterală a
toracelui și cu o carte peste cap, cu o riglă metalică peste degetele mâinilor pe care în prealabil
i-a ordonat să le pună pe masă. După care, i-a ordonat victimei de a se stabili în poziție semi
așezată cu mâinile întinse în față și l-a lovit din nou cu pumnii peste diferite părți ale corpului,
astfel cauzându-i suferințe puternice fizice și psihice.
Tot el, Cocier Sergiu, în aceiași zi, în același local, urmărind același scop, intenționat i-
a aplicat lui Picicur Evghenii circa 3-4 lovituri cu mâna peste cap, după care ordonându-i să
se poziționeze pe genunchi cu mâinile întinse, i-a aplicat lovituri cu o riglă metalică peste
mâini, aproximativ 4-5 lovituri cu pumnii peste regiunea laterală a toracelui provocându-i și
acestuia dureri, suferințe fizice și psihice puternice.
Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011, la cet.
Picicur Evghenii s-a stabilit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție
cerebrală asociat cu sindrom hipertensiune intra craniană și asteno-vegetativ, cefalee cronică
post-traumatică evoluție trenantă, ceia ce se califică ca vătămare corporală ușoară.
Astfel, instanța de apel a indicat că, chiar dacă inculpatul Cocier Sergiu, nu și-a
recunoscut vina, aceasta a fost dovedită și prin următoarele probe, verificate și în
ședința instanței de apel:
- declarațiile inculpatului Cocier Sergiu;
- declarațiile părților vătămate Picicur Evghenii, Anton Ion;
- declarațiile martorlui Burducov Evghenii;
- raportul de expertiză medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011 (Vol. I, f.d.
106-107);
- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.08.2011
(Vol. I, f.d. 56);
- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.02.2012
(Vol. I, f.d. 54);
- informația privind apelurile de intrare și ieșire efectuate de pe telefonul
mobil cu nr. 0695388837 efectuate de pe 01.06.2011 până la 24.10.2011 (Vol. I, f.d. 69-
101);
6
- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 626 din 29.08.2014
(vol. II, f.d. 43-45).
Reieșind din materialele cauzei penale, instanța de apel cercetând totalitatea
probelor administrate de către organul de urmărire penală, prin prisma prevederilor
art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al concludenții, veridicității și
pertinenței lor, a conchis că, Cocier Sergiu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.
3091 alin. (1) Cod penal (în redacția din 30.06.2005) și anume după indicii calificativi
de tortură, adică provocarea în mod intenționat a unor dureri și suferințe puternice
fizice și psihice unor persoane cu scopul de a obține informații și mărturisi, precum
și de a le pedepsei pentru niște acte presupuse a fi comise de către ele, de a le intimida
și de a face presiuni asupra lor, dureri și suferințe care au fost provocate de către o
persoană cu funcție de răspundere.
Astfel, instanța de apel a indicat că, Cocier Sergiu fiind numit în funcție de
inspector superior a CPR Strășeni, avea statut de persoană cu funcție de răspundere.
Respectiv, în contextul nerecunoașterii vinovăției de către inculpatul Cocier
Sergiu, a conchis că, aceste declarații sunt contradictorii circumstanțelor stabilite pe
parcursul cercetării judecătorești, fiind stabilit clar din declarațiile părților vătămate
Picicur Evghenii și Anton Ion că la 16 iunie 2011, aproximativ la orele 14:00-15:00,
Cocier Sergiu împreună cu Buducov Evghenii s-au deplasat la construcția, unde
activau ultimii, aceasta fiind situată în centrul or. Strășeni, și le-a cerut acestora să-i
urmeze la sectorul de poliție din or. Strășeni, amplasat în or. Strășeni, str. Ștefan cel
Mare 181.
Mai mult, instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Burducov
Evghenii în parte ce ține precum că acesta nu ține minte dacă Picicur Evghenii și
Anton Ion ar fi fost în incinta Comisariatului (Inspectoratului) de Poliție Strășeni și
că nu l-ar fi cunoscut pe inculpatul Cocier Sergiu, sunt neclare, or, anume părțile
vătămate au relatat faptul că acesta împreună cu inculpatul au venit la locul lor de
serviciu și i-au luat la poliție pentru audieri, cu toate că nu era înregistrată în Registrul
de evidență al sesizărilor despre infracțiuni al Comisariatului (Inspectoratului) de
Poliție Strășeni o careva plângere depusă de către Burducov Evghenii, anume părțile
vătămate au accentuat faptul că, Burducov Evghenii a rămas afară pentru a fuma, iar
aceștia au intrat în biroul de serviciu al inculpatului.
Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Cocier Sergiu
și a martorului Burducov Evghenii, sub aspectul faptului că, acestea contravin
declarațiilor părților vătămate, ultimii fiind audiați sub jurământ, cu atât mai mult
potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 626 din 29.08.2014,
7
prin care s-a constatat că, partea vătămată Picicur Evghenii este capabilă să aprecieze
corect situația de supunere actelor de tortură, tratament inuman și degradant. Partea
vătămată, Picicur Evghenii, este capabilă să depună declarații veridice. La partea
vătămată Picicur Evghenii nu s-a depistat semne de sugestibilitate exagerarea celor
percepute și tendințe spre fantezie. Nu se depistează la partea vătămată Picicur
Evghenii careva particularități psihologice care ar putea provoca incapacitatea de a
percepe incorect semnificația incidentului. Partea vătămată Picicur Evghenii este
capabil, să perceapă just împrejurările și să facă declarații despre ele. Gradul de
dezvoltare intelectuală al părții vătămate Picicur Evghenii, corespunde vârstei și
studiilor obținute. Partea vătămata, Picicur Evghenii, prezintă careva consecințe ale
traumei psihologice, în rezultatul acțiunilor violente, care sunt redate prin starea de
depresie, emotivitate crescută, scăderea capacității de concentrare și de
productivitate a muncii. În baza celor expuse, comisia de expertiză psihiatrico-legală
ambulatorie a conchis că, Picicur Evghenii de maladii psihice cronice nu suferea în
perioada săvârșirii infracțiunii, victima a cărei este Picicur Evghenii tulburări psihice
temporare de intensitate psihică nu manifesta, putea înțelege și recepționa caracterul
și semnificația acțiunilor îndreptate asupra sa și le poate reda.
Concomitent, instanța de apel a indicat că, părțile vătămate au depus declarații
consecvente și consecutive cu toate probele administrate la caz, aceștia relatând clar
și elocvent că, în momentul când au ajuns în Comisariatului (Inspectoratului) de
Poliție Strășeni, aceștia nefiind înregistrați în mod corespunzător în registrul de
intrare în instituție de stat, s-au urcat la etajul 2 al clădirii și au intrat în biroul aflat
pe partea stângă. În birou, au intrat Cocier Sergiu Iurie, Picicur Evghenii și Anton Ion.
Burdacov Evghenii a rămas în coridor, la balcon, la rugămintea colaboratorului de
poliție Cocier Sergiu. După ce ambilor li s-a spus să scoată și să pună pe masă tot ce
au în buzunar, Cocier Sergiu a dat indicație lui Picicur Evghenii să aștepte în coridor,
în timp ce Anton Ion a rămas în biroul polițistului.
Astfel, instanța de apel a considerat ca demonstrat pe deplin și incontestabil
faptul că, Cocier Sergiu, fiind în funcție de răspundere și având scopul obținerii în
mod ilegal a informațiilor vizând descoperirea unei infracțiuni de sustragere a
bunurilor de la domiciliul lui Burducov Evghenii, a aplicat violență psihică și fizică
față de Anton Ion, acesta fiind lovit cu pumnii de mai multe ori sub coaste, apoi a fost
lovit o carte groasă de aproximativ 5 cm, în cap. În tot acest răstimp, partea vătămată
era cu picioarele îndoite și mâinile întinse. De asemenea a fost lovit și cu riglă de
culoare sură, de metal.
8
Afirmațiile părții vătămate Anton Ion privind aplicarea acțiunilor de tortură față
de el, de către inculpatul Cocier Sergiu sunt confirmate pe deplin prin declarațiile
părții vătămate Picicur Evghenii, care a relatat că, fiind în coridor, a auzit aproximativ
după 5 minute după ce a rămas Anton Ion în biroul cu Cocier Sergiu un zgomot de
lovituri și strigăte, după care a auzit cum ușa a fost încuiată și se auzeau lovituri.
Peste aproximativ 20 minute ușa a fost descuiată, a ieșit Anton Ion lăcrimând,
comunicând-i că a fost bătut.
Totodată, partea vătămată, Anton Ion, a declarat că, aflându-se în coridorul
Comisariatului Strășeni a auzit cum Cocier Sergiu a început să-l lovească pe Picicur
Evghenii și anume se auzea cum Picicur Evghenii striga din birou.
De asemenea, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză
medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011, la partea vătămată Picicur Evghenii s-a
stabilit traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală asociat
cu sindrom hipertensiune intra craniană și asteno-vegetativ, cefalee cronică post-
traumatică evoluție trenantă, ceia ce se califică ca vătămare corporală ușoară.
Astfel, instanța de apel a menționat că, inculpatul Cocier Sergiu, fiind persoană
cu funcție de răspundere, nici nu a verificat și nu a înregistrat în registrul cu privire
la sesizarea despre infracțiuni al Comisariatului (Inspectoratului) de Poliție Strășeni,
plângerea lui Burducov Evghenii privind sustragerea notebook-ului de la domiciliul
acestuia la 13.06.2011, însă a întreprins măsuri ilegale, în baza relațiilor de cunoștință
și prietenie cu Burducov Evghenii, acționând contrar fișei de post și legislației în
vigoare, manifestând un comportament violent față de Anton Ion și Picicur Evghenii
exprimat prin constrângerea psihică și fizică, cu solicitarea ca ultimii să recunoască
vina în comiterea sustragerii notebook-ului de la domiciliul lui Burducov Evghenii.
Instanța de apel a menționat că, declarațiile martorului Burducov Evghenii au
fost modificate atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești.
Totuși, instanța de apel a luat în considerare declarațiile acestuia date în cadrul
urmăririi penale, deoarece acestea vin în coroborare cu ansamblul probelor
administrate în respectiva cauză penală și care a indicat că, s-a întâlnit cu un cunoscut
de al său pe nume Sergiu și i-a povestit că i-a fost sustras notebook-ul de culoare
neagră, de model „Toshiba”. Tot, polițistul Sergiu i-a comunicat ca Burducov
Evghenii să nu scrie cerere, pentru că el va clarifica situația.
Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Burducov
Evghenii date în cadrul ședinței instanței de fond unde a menționat că, nu-l cunoaște
pe inculpat, nu ține minte cu cine a vorbit la comisariat, nu ține minte să fi fost cu un
9
oarecare Sergiu la construcții, nu ține minte să fi fost la comisariat Picicur Evghenii și
Anton Ion.
Aceste declarațiile au fost combătute prin însăși declarațiile martorului
Burducov Evghenii date în cadrul urmăririi penale care a relatat că, s-a întâlnit Sergiu
și au plecat amândoi la construcția unde lucrau Picicur Evghenii și Anton Ion.
Împreună au plecat la comisariatul de poliței, la etajul doi, biroul nr.10, unde Sergiu
a spus să se ducă să fumeze. Peste 10 minute când s-a întors la birou, Picicur Evghenii
și Anton Ion au ieșit din birou, fiind ambii plânși și i-au comunicat că, Sergiu i-a bătut.
Mai mult, instanța de apel indică că, dovadă că inculpatul Cocier Sergiu a aplicat
tortură față de părțile vătămate servesc procesele-verbale de recunoaștere după
fotografie din data de 11 august 2011 și din 28 februarie 2012, conform căruia atât
Picicur Evghenii cât și Anton Ion, l-au recunoscut în cadrul urmăririi penale pe Cocier
Sergiu ca pe persoana care i-a maltratat.
Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Cocier Sergiu
care a susținut că în perioada când i se impută acestuia fapta infracțională de tortură
asupra părților vătămate, acesta se afla la sport, adică mai exact după ora 13:00, a
plecat pe teren să joace fotbal cu colegii săi, iar a ajuns la serviciu deja după ora 17:00.
În acest sens, declarațiile inculpatului au fost combătute prin proba anexată la dosarul
penal de procuror și anume descifrările telefonice ridicate de organul de urmărire
penală în perioada 01 iunie 2011 – 24 octombrie 2011 de la ÎM „Orange Moldova”
S.A., din care reiese clar că, la d 16 iunie 2011, ora 13.00, abonatul cu nr.69538887 a
primit un apel de pe alt număr, iar la aceeași dată, ora 15:18, abonatul cu nr.69538887,
a efectuat un apel pe alt număr. Ambele apeluri au fost primite și efectuate din
Comisariatul (Inspectoratul) de poliție Strășeni, ceea ce denotă evident că, inculpatul
Cocier Sergiu în ziua de 16 iunie 2011, între orele aproximativ 13:00 – 15:30, s-a aflat
în Comisariatul (Inspectoratul) de poliție Strășeni și nu cum indică ultimul.
Faptul invocat de inculpat precum că, nu ține minte ce număr de telefon a avut
în cea perioada, instanța de apel a remarcat că, abonatul cu nr.69538887 în perioada
iunie 2011, aparținea anume inculpatului, ținând cont de aceia că inițial când
inculpatul a dat explicație scrisă pe acest dosar, în explicație a indicat numărul său
de contact – 69538887. Așadar, instanța de apel a conchis că, versiunea dată inculpatul
a înaintat-o în scop de apărare și evitare inculpatului a pedepsei meritate pentru fapta
infracțională comisă, acestea fiind lipsite de temei de fapt și de drept.
Astfel, instanța de apel a indicat că, inculpatul Cocier Sergiu a aplicat față de
părțile vătămate Anton Ion și Picicur Evghenii constrângere psihică și fizică prin care
10
le-a provocat dureri fizice și psihice, fapt confirmat prin raportul de expertiză
medico-legală nr. 2879/D din 28.10.2011.
Instanța de apel a indicat la capitolul soluției de încetare a procesului în legătură
cu existența circumstanțelor care exclud sau condiționează tragerea la răspundere
penală, că instanța de fond în mod eronat a apreciat situația de drept și de fapt, ca
rezultat fără a ține cont de totalitatea normelor legale a dispus neîntemeiat încetarea
procesului penal pe motiv că ilegal s-a dispus reluarea procesului penal.
Așadar, s-a stabilit că prin ordonanța din 17 august 2011, emisă de procurorul în
Procuratura raionului Strășeni, Pruteanu Elena, Cocier Sergiu a fost recunoscut în
calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. a), c) Cod
penal (Vol. I, f.d. 136).
Prin ordonanța din 17 august 2011, față de Cocier Sergiu a fost aplicată măsura
preventivă sub formă de obligație de nepărăsire a localității (Vol. I, f.d. 140,141).
Prin ordonanța din 26 august 2011, emisă de procurorul în Procuratura raionului
Strășeni, Pruteanu Elena, Cocier Sergiu a fost scos de sub urmărire penală, din lipsa
elementelor infracțiunii în acțiunile acestuia (Vol. I, f.d. 141).
În ordinea examinării legalității ordonanței de scoatere de sub urmărire penală
a bănuitului Cocier Sergiu din 26 august 2011 și materialele cauzei penale, prin
ordonanța procurorului raionului Strășeni, Rața Alexandru, din 08 februarie 2012, a
fost dispusă anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier
Sergiu și clasarea cauzei penale nr.2011338050, adoptată la 26 august 2011 de
procurorul în Procuratura raionului Strășeni, Elena Pruteanu, ca fiind neîntemeiată
și ilegală, cu reluarea urmăririi penale în privința acestuia (Vol. I, f.d. 153-154).
În contextul acestor circumstanțe, instanța de apel a remarcat că, conform art.
287 alin. (1) Cod de procedură penală, ordonanța de încetare a urmăririi penale, de
clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire penală poate fi
anulată, cu reluarea urmăririi penale oricând înăuntru termenului de prescripție dacă
au fost invocate fapte noi sau recent descoperite. În cazul descoperirii unui viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente, urmărirea penală poate fi reluată doar
în termen de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi
penale, de clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire penală.
În speță, instanța de apel a constatat că, procurorul raionului Strășeni, Rața
Alexandru corect și legal a dispus, prin ordonanța din 08 februarie 2012, anularea
ordonanței de scoatere a lui Cocier Sergiu de sub urmărire penală în cauza penală
nr.2011338050 adoptată la 26.08.2011, or, în cadrul cauzei penale nu a existat în fapt
11
circumstanțe care ar fi determinat adoptarea unei hotărâri de scoaterea persoanei de
sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu.
La acest capitol, instanța de apel a reținut că, potrivit raportului de expertiză
medico-legală nr.2879/D din 28.10.2011, s-a constatat la Picicur Evghenii traumatism
craniu - cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală asociat cu sindrom
hipertensiune intra craniană și asteno-vegetativ, cefalee cronica post-traumatica
evoluție trenantă, confirmată prin congestia venoasă ușoară al fundului ochiului
neuniform accentuat. Leziunile stabilite au fost cauzate în rezultatul acțiunii
traumatice a unui obiect contondent dur, sau la lovire de așa obiect, ce au condiționat
dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare
corporală ușoară.
Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine că, la data adoptării ordonanței
de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu, organul de urmărire penală
nu dispunea de raportului de expertiză medico-legală nr.2879/D, dat fiind faptul că,
acesta a fost întocmit ulterior, adică la data de 28.10.2011, după ce a fost deja adoptată
ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu. Or, în cazul dat,
circumstanța deja cunoscută de organul de urmărire penală după adoptarea
ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a lui Cocier Sergiu, a fost calificată că
o circumstanță nouă.
Mai mult, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată și nejustificată opinia
instanței de fond, care a făcut trimitere la ordonanța Procurorului raionului Strășeni
Alexandru Rață din 08.02.2012, și anume că nu a fost adoptată în limitele art. 287 alin.
(4) Cod de procedură penală, iar argumentul din ordonanța respectivă în care se
reține că „nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea unei asemenea hotărâri" nu
are suport legal, deoarece art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost declarată
neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, ceea ce
duce la nulitatea acestei ordonanțe.
În acest sens, instanța de apel a reținut ca incorectă aplicarea de către instanța de
fond a prevederilor Hotărârii Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, prin care
art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, a fost declarată neconstituțională, or, la
data comiterii faptei incriminate inculpatului Cocier Sergiu, Hotărârea Curții
Constituționale nr. 12 din 14.05.2015 nu exista.
Mai mult ca atât, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.12 din 14.05.2015, au
fost declarate neconstituționale prevederile art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală,
însă aceste prevederi, în conformitate cu norma procesuală penală, acționează numai
pentru hotărârile pronunțate după data intrării în vigoare a Hotărârii Curții
12
Constituționale nr. 12 din 14.05.2015 și nu au efecte asupra hotărârilor pronunțate
până la această dată.
Conform prevederilor art.3 alin. (1) Cod de procedură penală, „în desfășurarea
procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării
cauzei în instanța judecătorească”.
De asemenea, instanța de apel a reținut că, urmărirea penală a fost reluată după
mai mult de 6 luni, în corespundere cu termenul prevăzut la art. 287 Cod de
procedură penală, adică nu mai târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței
de scoatere a persoanei de sub urmărire.
În concluzie, instanța a indicat că, procurorul corect a dispus reluarea urmăririi
penale în cauza penală de învinuire a lui Cocier Sergiu și nu au avut loc careva
încălcări a normelor procesuale penale.
Mai mult, instanța de apel a menționat că, la 30 octombrie 2012, procurorul a
dispus respingerea cererii apărătorului Zadoinov Roman în numele învinuitului
Cocier Sergiu privind încetarea urmăririi penale în cauza penală pornită în privința
acestuia, această ordonanță nefiind contestată, ceea ce denotă că învinuitul și
apărătorul său au fost de acord cu ordonanța procurorului.
Totodată, instanța de apel a indicat că, în prezența acestor circumstanțe se
impune clar și evident că organul de urmărire penală urma să investigheze cauza în
continuare, pentru a constata starea reală a lucrurilor, iar faptul invocat de către
instanța de fond privind urmărirea de două ori pentru aceiași faptă este neîntemeiat,
de vreme ce urmărirea penală a fost continuată în același proces penal, după anularea
ordonanței de scoatere de sub urmărire penală.
În contextul dat, instanța de apel a conchis că, organul de urmărire penală a
continuat procesul penal, constatând aceiași faptă infracțională stabilită inițial, iar
pentru examinarea acesteia nu a fost dispusă pornirea unui alt proces penal, pentru
aceiași faptă, fiind premergător procesului penal pornit inițial, ca rezultat al unor
împrejurări noi stabilite la acea etapă.
Astfel, în speță organul de urmărire penală s-a condus de faptul că procesul
penal are ca scop protejarea persoanei, societății și statului de infracțiuni, precum și
protejarea persoanei și societății de faptele ilegale ale persoanelor cu funcții de
răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracțiunilor presupuse sau
săvârșite, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit
vinovăției sale și nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și
condamnată.
13
Cât privește latura pedepsei, instanța de apel a luat în considerație criteriile de
individualizare a pedepsei penale, în baza art. 75 și art.76 Cod penal, și anume faptul
că lipsesc careva circumstanțe agravante, iar în calitate de circumstanțe atenuante se
evidențiază faptul că, Cocier Sergiu se caracterizează pozitiv la locul de muncă și este
pentru prima dată atras la răspundere penală.
Astfel, instanța de apel a statuat că, sancțiunea art. 3091 alin. (1) Cod penal
(redacția din 30.06.2005), prevede o pedeapsă sub formă de închisoare de la 2 la 5 ani
cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate pe un termen de până la 5 ani.
Așadar, instanța de apel remarcat faptul că, circumstanțele constatate în cauză
sunt destule pentru a concluziona că față de inculpatul Cocier Sergiu, este posibilă
numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu
suspendarea executării acesteia pe un termen de probațiune de un an, luând în
considerație gravitatea urmărilor infracțiunii săvârșite de inculpat, precum și motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia, or, scopul prestabilit al legii penale privind corectarea
și reeducarea inculpatului Cocier Sergiu, v-a fi pe deplin atins, prin stabilirea unei
pedepse de închisoare și cu suspendarea acesteia pe un termen de probă, iar aplicarea
unei altei pedepse mai aspre cu executare, nu este rațională și nici proporțională
acțiunilor comise de către acesta.
Totodată, instanța de apel a menționat că, având în vedere că norma ce i se
incriminează prevede obligatoriu și pedeapsa complementară, or, inculpatul a comis
o infracțiune care prejudiciază relațiile sociale cu privire la activitatea de înfăptuire a
justiției și la activitatea de contribuire la înfăptuirea justiției, sub aspectul obligației
persoanei aflate în exercițiul autorității publice sau care acționează, i-a stabilit
inculpatului pedeapsa complementară - privare de dreptul de a ocupa funcții în cadrul
Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 2 ani.
Referitor la solicitarea avocatului Mîrzîncu Aurelia, instanța de apel a dispus
încasarea din contul inculpatului Cocier Sergiu în beneficiul părții vătămate Picicur
Evghenii, suma de 2 000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, dat fiind faptul că potrivit
chitanței anexate la materialele dosarului în cadrul ședinței instanței de apel, se
confirmă integral, că pentru serviciile de asistență juridică, acordate de către avocatul
Mîrzîncu Aurelia, partea vătămată a achitat suma de 2 000 lei, sumă ce urmează a fi
percepută din contul inculpatului.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul
Cocier Sergiu, prin care solicită casarea deciziei, cu menținerea sentinței.
14
Recurentul în motivarea recursului declarat, invocă faptul că, instanța de apel a
încălcat principiul ,,non bis in idem”, a dat o apreciere greșită probelor prezentate de
către partea apărării, iar la baza condamnării au pus declarațiile părților vătămate.
Mai mult, recurentul menționează că, instanța de apel a admis mai multe probe
obținute de către organul de urmărire penală ilegal, și anume:
- prezentarea persoanei spre recunoaștere, a fost realizată contrar prevederilor
legale, deoarece aceasta a fost efectuată după fotografii și nu a fost stabilită
imposibilitatea prezentării inculpatului;
- a fost încălcată procedura de numire a expertizei și anume cea efectuată la 25
octombrie 2015, deoarece inculpatul a fost lipsit de posibilitatea de a adresa întrebări
expertului;
- concluzia consultativă medicală din 25 octombrie 2011, este ilegală și
inadmisibilă, deoarece se bazează pe raportul expertizei din 28 octombrie 2010.
Recurentul susține că, instanța de apel nu a luat în calcul neconstituționalitatea
normei prin care procurorul a reluat urmărirea penală.
Totodată, recurentul indică că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, și anume asupra încălcărilor de procedură și interpretarea
eronată a declarațiilor martorilor.
5.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de
către inculpatul Cocier Sergiu, solicitând respingerea acestuia, cu menținerea
hotărârii contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurent,
deoarece recurentul solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se
regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.
Verificând argumentele invocate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție, ajunge la concluzia că, recursul declarat urmează
a fi admis din următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună menținerea
hotărârii primei instanțe, când apelul a fost greșit admis.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
15
Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,
verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de
prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate
instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.
Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit, concluzionează că, la argumentarea soluției,
instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, fără a da
importanță faptului că, ordonanța procurorului din 08.02.2012, nu a corespuns
prevederilor art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală, iar argumentul din ordonanța
respectivă în care se reține că, nu a existat în fapt cauza care a determinat adoptarea
unei asemenea hotărâri, nu are suport legal deoarece art. 287 alin. (1) Cod de
procedură penală, a fost declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții
Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, ceia ce duce la nulitatea acestei ordonanțe.
Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de fond corect cu referire la
această circumstanță, a menționat că, potrivit procesului-verbal cu privire la
prezentarea materialelor urmăririi penale a inculpatului Cocier Sergiu din 30.10.2012
(f.d. 171, vol. I) se confirmă faptul că, ultimul în prezența apărătorului său a formulat
cererea privind încetarea urmăririi penale în legătură cu reluarea ilegală a acesteia.
La 30.10.2012, cererea a fost respinsă, fapt ce confirmă că, partea apărării a reacționat
imediat și a invocat nulitatea ordonanței din 08.02.2012.
Astfel, Colegiul penal lărgit, reiterează că, este neclară poziția instanței de apel
care a indicat că, prevederile cu privire la declararea unei norme neconstituționale
acționează numai pentru hotărârile pronunțate după data intrării în vigoare a
hotărârii Curții Constituționale și nu au efecte asupra hotărârilor pronunțate până la
această, deoarece efectul declarării unei norme neconstituționale este luat în
considerare atât în timpul urmării penale cât și al judecării cauzei. Așadar, chiar dacă
ordonanța de reluare a urmăririi penale a fost emisă la 08.02.2012, iar hotărârea Curții
Constituționale cu privire la declararea normei prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de
procedură penală - neconstituțională, la 14.05.2015, în privința inculpatului până la
emiterea hotărârii menționate nu a fost pronunțată o sentință, aceasta fiind
pronunțată la 18.12.2015.
Instanța de recurs consideră că, prima instanță corect a stabilit că, hotărârea
Curții Constituționale nr. 12 din 14.05.2015, privind excepția de neconstituționalitate
a art. 287 alin. (1) din Codul de procedură penală, este executorie și se răsfrânge
asupra tuturor organelor, astfel, hotărârea menționată este aplicabilă și speței date.
16
Așa cum, reluarea urmăririi penale s-a dispus în baza art. 287 Cod de procedură
penală, ceea ce nu corespunde Constituției RM și nici prevederilor CEDO.
Astfel, potrivit Hotărârilor Curții constituționale nr. 26 din 23.11.2010 și nr. 12
din 14.05.2015, este inadmisibil ca în privința unei persoane care a fost deja urmărită
în cadrul unui proces penal să fie reluată urmărirea penală pentru aceiași faptă, dacă
nu au fost identificate noi fapte ori recent descoperite sau un viciu fundamental în
cadrul procedurii precedente care au afectat hotărârea respectivă.
Mai mult, instanța de recurs este de acord cu concluzia primei instanțe care
susține că, din conținutul ordonanței din 08.02.2012, temeiurile care stau la baza
emiterii acesteia, nu pot fi încadrate în sintagmele legale de - fapte noi ori recent
descoperite sau viciu fundamental, motiv pentru care această ordonanță este una
neîntemeiată, or aceste motive stau la baza creării unei stări de incertitudine pentru
peroanele care sunt supuse acestor acțiuni procesuale.
Colegiul penal lărgit conchide că, condițiile care admit reluarea urmăririi penale
prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, depășesc limitele
circumscrise de Convenția Europeană, constituind o derogare inadmisibilă de la
prevederile art. 4 al Protocolului nr. 7, potrivit căruia nici o derogare de la prezentul
articol nu este îngăduită în temeiul art. 15 CEDO. Prin urmare, statele nu sunt în drept
de a institui, prin lege, alte temeiuri de redeschidere a proceselor încetate anterior.
Totodată, instanța de fond corect a indicat că, prevederile cuprinse la alin. (1) art.
287 Cod de procedură penală, în fapt acordă procurorului ierarhic superior dreptul
de a relua urmărirea penală oricând și în lipsa unor temeiuri clar definite, care ar
putea fi considerate judicioase în fiecare caz individual. Mai mult, norma supusă
controlului constituționalității plasează persoana într-o stare de incertitudine pentru
un termen nedefinit și pentru circumstanțe care pot fi invocate aleatoriu la
redeschiderea cauzei penale, iar odată cu încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub
urmărire sau clasarea cauzei penale persoana urmează a dispune de certitudinea și
convingerea că, nu va mai fi bănuită și urmărită penal.
Cât privește, celelalte argumente invocate de către recurent, Colegiul lărgit
statuează că, acestea au făcut obiect de discuție atât în cadrul cercetării judecătorești
din prima instanță cât și în instanța de apel, fiindu-le dat un răspuns argumentat, pe
care instanța de recurs și-l însușește pe deplin.
Astfel, în urma celor relatate supra Colegiul penal lărgit consideră că, prima
instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul
de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu – din punct de
17
vedere al coroborării lor, astfel, corect ajungând la concluzia privind încetarea
procesului penal în privința inculpatului Cocier Sergiu în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3091 Cod penal, deoarece există alte circumstanțe care exclud sau
condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.
Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel la judecarea apelului a
comis eroare de drept, prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,
deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția
adoptată.
În consecință, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, judecând recursul și stabilind prezenta temeiului prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, urmează să caseze hotărârea instanței
de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar, declarat de către inculpatul Cocier Sergiu, casează
decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2016 și menține
sentința Judecătoriei Strășeni din 18 decembrie 2015, conform căreia:
Se încetează procesul penal de învinuire a lui Cocier Sergiu Iurie, în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (1) Cod penal, deoarece există alte
circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la
răspundere penală.
Măsura preventivă sub formă de obligarea de a nu părăsi țara aplicată față de
Cocier Sergiu încetează de drept.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 06 decembrie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Ion Guzun
Elena Covalenco
Liliana Catan
Iurie Diaconu
18