ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 01.11.2016

1ra-1484/2016 — art.186 alin.2 lit.c,d CP

HOTĂRÂRE
01.11.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.186 alin.2 lit.c,d CP
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-1484/2016 — art.186 alin.2 lit.c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1484/2016

01 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina, prin care

se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016, în

cauza penală în privința lui

Bucico Nicolai Anatoli, născut la 14 aprilie

1988, originar din Federația Rusă, domiciliat

or. Cupcini, str. Păcii, nr.13.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Anatoli a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod

penal la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Moțpan Maia a fost admisă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

de 05 aprilie 2015 între orele 12:00-18:20, Bucico Nicolai, având intenția de profit și

îmbogățire, pe ascuns a sustras din gospodăria cet. Moțpan Maia din s. Șofrîncani,

r-nul Edineț, bunuri materiale în sumă de 18000 lei, astfel, cauzându-i părții

vătămate o daună materială considerabilă.

Acțiunile inculpatului Bucico Nicolai Anatoli au fost încadrate în baza art. 186

alin.(2) lit. c), d) Cod penal cu indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a

1

bunurilor altei persoane, prin pătrundere, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

acesteia, deoarece în cauza dată nu sunt probe, care ar confirma vinovăția lui în

săvârșirea infracțiunii imputate, iar referitor la amprentele depistate a indicat că

sânt posibile, fiindcă s-au odihnit cu Moțpan A. și se atingea de lucruri.

La fel, a menționat, că însăși partea vătămată a declarat că aceste acțiuni

puteau fi comise nu doar de el (inculpat).

admis apelul declarat de inculpat, inclusiv din alte motive, casată sentința

Judecătoriei Edineț din 09 decembrie 2015, rejudecată cauza cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a fost încetat

procesul penal în privința lui Bucico Nicolai Anatoli, învinuit în baza art. 186 alin.(2)

lit. c), d) Cod penal, în temeiul art. 109 Cod penal, art. 285 alin. (2) pct. 1) și art.332

alin.(1) Cod de procedură penală, pe motiv că părțile sau împăcat.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul

de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra vinovăției inculpatului Bucico Nicolai Anatoli de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal.

Deși inculpatul nu a recunoscut vina sa în săvârșirea infracțiunii imputate,

instanța de apel a indicat, că vinovăția acestuia este dovedită pe deplin prin

declarațiile părții vătămate Moțpan Maia, a martorilor Moțpan Alexandru, Plugari

Serghei, Ursu Damian și probele scrise: procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 06.04.2015, procesele-verbale de ridicare din 06.04.2015, procesul-verbal de

reconstituire a faptei din 09.04.2015, raportul de expertiză nr.3391 din 08.04.2015

și raportul de expertiză nr.3392 din 08.04.2015.

Totodată, instanța de apel a notificat, că la pronunțarea sentinței, prima

instanță i-a aplicat o pedeapsă legală și motivată, fiind luate in considerație

circumstanțele de fapt ale cauzei și prevederile legale, dar în instanța de apel

situația s-a schimbat în favoarea inculpatului.

Așa dar, în ședința instanței de apel din 11.05.2016 partea vătămată Moțpan

Maia și-a modificat părerea și cerințele, înaintând o cerere, prin care a informat, că

nu are pretenții față de inculpat, deoarece i-a fost restituit prejudiciul, îl iartă și

roagă să fie eliberat. Cererea dată a fost susținută de inculpat și avocatul său.

Referitor la această situație, instanța de apel a menționat prevederile art. 109

alin.(1)-(4) Cod penal, art. 285 alin. (1) și (2) pct.1), 332 alin. (1) Cod de procedură

penală și a reiterat, că momentul până la care poate să intervină împăcarea părților

este retragerea completului de judecată pentru deliberare, ce are loc atunci când

instanța de fond se înlătură în deliberare pentru a pronunța sentința, la fel și atunci

când instanțele de apel (ori de recurs), se retrag în deliberare pentru pronunțarea

deciziei asupra apelului, după caz, asupra recursului, astfel, ajungând la concluzia, că

2

în speța dată la etapa apelului este posibilă încetarea procesului penal în privința

inculpatului Bucico Nicolai.

prin care, indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)- hotărîrea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea acesteia, cu

dispunerea rejudecării cauzei, în instanța de apel.

În susținerea solicitării sale procurorul invocă ilegalitatea hotărârii adoptate

de către instanța de apel, deoarece contravine prevederilor art. 109 Cod penal,

art. 276 alin.(5) Cod de procedură penală.

În opinia recurentului, în speța dată, împăcarea părților nu cade sub incidența

prevederii art. 109 Cod penal și nici nu se cuprinde în textul normei procesual

penale (art.276 alin.(1) Cod de procedură penală), menționând că, art. 109 Cod

penal reglementează momentul până când poate avea loc împăcarea părților, și

anume, până la retragerea completului în camera de deliberare în instanța de fond,

și nicidecum, în instanța de apel și recurs.

Recurentul indică la faptul, că atât la etapa urmăririi penale, cât și la etapa

judecării cauzei în prima instanță, părțile n-au invocat chestiunea împăcării.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs reiterează că potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și

(5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor, pronunțându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin

apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a

fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

3

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărârea instanței de fond urmează

a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Din materialele cauzei, Colegiul lărgit constată, că inculpatul Bucico Nicolai

Anatoli a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de prima instanță

în baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, iar instanța de

apel a casat această soluție și rejudecând cauza a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit

căruia a fost încetat procesul penal în privința lui Bucico Nicolai Anatoli, învinuit în

baza art. 186 alin.(2) lit. c), d) Cod penal, în temeiul art. 109 Cod penal, art. 285

alin. (2) pct. 1) și art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, pe motiv că părțile sau

împăcat.

Analizând decizia atacată, Colegiul lărgit conchide că, în cauza dată instanța de

apel eronat a aplicat prevederile art. 109 Cod penal, indicând că „...momentul până la

care poate să intervină împăcarea părților este retragerea completului de judecată

pentru deliberare, ce are loc atunci când instanța de fond se înlătură în deliberare

pentru a pronunța sentința, la fel și atunci când instanțele de apel (ori de recurs), se

retrag în deliberare pentru pronunțarea deciziei asupra apelului, după caz, asupra

recursului, astfel, ajungând la concluzia că, în speța dată la etapa apelului este

posibilă încetarea procesului penal în privința inculpatului Bucico Nicolai”.

În acest sens, instanța de recurs reiterează că potrivit reglementărilor art.109

Cod penal, momentul până când poate avea loc împăcarea părților, se consideră

acela, când completul care judecă cauza în instanța de fond s-a retras pentru

deliberare cu adoptarea sentinței respective.

Prin urmare, numai până la acest moment părțile se pot împăca în cazul

infracțiunilor indicate în alin. (1) art.109 Cod penal, cu excepția celora prevăzute de

alin. (1) art. 276 Cod de procedură penală. Imposibilitatea de-a admite împăcarea

părților la următoarele căi ale procesului penal, cai ordinare de atac – apelul și

recursul, rezultă din prevederile alin.(2) al art. 230 Cod de procedură penală, care

stipulează că cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Colegiul menționează, că potrivit legii materiale și procesual penale fazele

următoare ale judecării cauzei sunt căi de verificare a temeiniciei și legalității

hotărârii judecătorești, inclusiv și în partea aplicării procedurii împăcării părților.

În speța dată, Colegiul constată că la urmărirea penală și la judecarea cauzei de

către instanța de fond, chestiunea împăcării nu a fost invocată de careva dintre părți,

iar în instanța de apel inculpatul a solicitat acordarea posibilității de a se împăca cu

partea vătămată, recunoscând vina sa de cele săvârșite, cu toate că în același timp, a

susținut cererea de apel declarată privind achitarea sa, invocând nevinovăția în

săvârșirea infracțiunii imputate (f. d. 18 verso).

4

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide, că soluția adoptată de

către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, deci există temeiuri de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile

legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legale asupra motivelor indicate în apel, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica judiciară constantă și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de nivelul

Curții de Apel Bălți, Costaș Valentina, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 11 mai 2016, în cauza penală în privința lui Bucico Nicolai

Anatoli și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 01 decembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Nicolaev Ghenadie

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Moraru Petru

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-10-11
0,94
1ra-1205/2017 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1205/2017 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 20 septembrie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Elena Covalenco, Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, a examinat,
CSJ 2016-02-10
0,94
1ra-30/2016 — art.186 alin.2 lit.c, d CP
Dosarul nr. 1ra-30/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal, în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir examinînd admisibilitatea în pri
CSJ 2016-02-09
0,94
1ra-18/2016 — art.186 al.2 lit.d CP
Dosarul nr. 1ra-18/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 09 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir, Alerguş Constantin, Nicolaev Gh
CSJ 2016-04-12
0,93
1ra-729/2016 — 186 al. 5 CP
Dosarul nr. 1ra-729/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 12 aprilie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti,
CSJ 2016-07-07
0,93
1ra-1048/2016 — art. 186 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-1048/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte URSACHE Petru judecători NICOLAEV Ghenadie MORARU Petru examinînd admisibi
Sursă