1ra-1804/2016 — art. 217 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-1804/2016

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

D E C I Z I E

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte URSACHE Petru

judecători NICOLAEV Ghenadie

MORARU Petru

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpatul

Curbet Marcel, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 21 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Curbet Marcel Vladimir, născut la 24 iunie

1972, originar și domiciliat în mun. Chișinău, str.

Nicolae Iorga nr. 9, ap.8.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.08.2015 – 21.04.2016;

Instanța de apel: 20.05.2016 – 21.06.2016;

Instanța de recurs: 22.08.2016 – 19.10.2016.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

procedură simplificată, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Curbet Marcel a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, stabilinu-i-se o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale.

aproximativ la ora 12:00, Curbet Marcel, în urma cercetării la fața locului a automobilului de

model „Opel Astra”, n/î COS 610, parcat pe str. Romană, 4/1, mun. Chișinău, în care s-a aflat

cet. Curbet Marcel, au fost ridicate 3 seringi medicale cu volumul de 3 ml, cu depuneri și

rămășițe în interior de o substanță de culoare întunecată, asemănătoare cu drog.

Conform raportului de expertiză chimică nr. 6800, din 17 iulie 2015, depunerile de pe

suprafața unei seringi de unică folosință cu capacitatea de 2 ml, (volumul total de 3 ml), și de

1

pe suprafața interioară a fiolei din sticlă, ridicate in cadrul cercetării la fața locului, reprezintă

heroină, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea substanței narcotice

heroină, constituie în total 0,011 g (0,004 g + 0,007 g).

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, prima instanță a reținut că, în drept, faptele

inculpatului Curbet Marcel întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.

217 alin. (2) Cod penal, circulația ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor fără scop de înstrăinare, după indicii calificativi producerea, prepararea,

experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, săvîrșite în proporții

mari și fără scop de înstrăinare.

solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în această

parte și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit căreia inculpatului Curbet Marcel să-i fie

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe o perioadă de timp de 8 luni.

În motivarea cererii de apel, apelantul a menționat că, deși prima instanță a calificat

corect acțiunile inculpatului Curbet Marcel, incorect a individualizat pedeapsa stabilită

inculpatului pentru săvîrșirea infracțiunii incriminate.

Procurorul a mai invocat, și faptul că, în instanța de judecată vina inculpatului Curbet

Marcel, a fost dovedită pe deplin în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și

recunoscute de inculpat, în ședința de judecată. Astfel, instanța de judecată constantând în

sentință că, inculpatul într-adevăr a săvârșit infracțiunea incriminată, n-a luat în considerație

toate circumstanțele cauzei, adică nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvîrșite de inculpatul Curbet Marcel, fapt că, el a săvîrșit o infracțiune ușoară, de

circumstanțele și motivul comiterii acesteia, de modul de viață al inculpatului care nu este

implicat în vreo activitate stabilă și utilă societății, de faptul că, acesta anterior a fost supus

răspunderii penale de trei ori, pentru infracțiuni similare, comise cu intenție, inclusiv și pentru

circulația substanțelor narcotice, concluzii nu a făcut și a comis din nou o infracțiune

intenționată.

Un alt motiv este și faptul că, prima instanță nu a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal, inclusiv de influența pedepsei

asupra corectării și reeducării vinovatului, Curbet Marcel, aplicîndu-i o pedeapsă blândă sub

formă de amendă.

În această ordine de idei, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității

sociale, corectarea condamnaților, prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea

condamnaților, cît și a altor persoane, precum și de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovaților, aplicarea unei pedepse blînde, poate doar să încurajeze

comiterea pe viitor de către inculpați și alte persoane a altor infracțiuni.

declarat de către procuror a fost admis, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei,

2

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre în această parte, potrivit căreia inculpatului

Curbet Marcel i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, iar în

baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de

probațiune de 4 ani.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

anexate la materialele dosarului, cît și declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați,

instanța de apel a considerat că prima instanță a judecat cauza penală sub toate aspectele, și

obiectiv a apreciat probele administrate și întemeiat a concluzionat că este pe deplin dovedită

vinovăția inculpatului Curbet Marcel în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2)

Cod penal.

Totodată, instanța de apel a considerat justă aprecierea situației de fapt și de drept a

speței supuse judecății, iar la încadrarea juridică, nu este necesar de intervenit, deoarece

aceasta deja a fost analizată de prima instanță, ținînd cont și de faptul că, pricina a fost

examinată prin prisma prevederilor art. 364/1 din Codul de procedură penală, or în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală.

Astfel, instanța de judecată la aplicarea pedepsei sub formă de amendă, a ținut cont de

recunoașterea vinovăției și căința sinceră a inculpatului, atitudinea acestuia, precum și

colaborarea lui cu organele de drept, însă instanța de apel a conchis că, instanța de fond nu a

ținut cont de faptul că, ultimul nu este implicat în vreo activitate stabilă și utilă societății, și

faptul că, acesta anterior a mai fost supus răspunderii penale de 3 ori pentru săvîrșirea

infracțiunilor cu intenție, inclusiv pentru circulația ilegală a substanțelor narcotice, careva

concluzii nu și-a făcut și din nou a săvîrșit o infracțiune intenționată.

Prin urmare, instanța de apel avînd în vedere argumentele apelului declarat în coraport

cu circumstanțele constatate reține că, la stabilirea pedepsei în privința inculpatului Curbet

Marcel, prima instanță nu a dat deplină eficiență prescripțiilor art. 75 din Cod penal, care

stabilește că, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată la fel ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează, ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Totodată, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea

condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că, în privința acestuia a fost aplicată o

pedeapsă prea blîndă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a reținut că, prima instanță, la examinarea cauzei penale,

inclusiv la individualizarea pedepsei în privința inculpatului nu a ținut cont de circumstanțele

3

enunțate, și anume cele ce caracterizează complexitatea personalității inculpatului Curbet

Marcel, ca fiind predispus la comiterea de noi infracțiuni, și imposibil de reeducat,

resocializat, prin aplicarea unei pedepse pecuniare, a căror aplicare și executare anterioară nu

au produs efectul scontat, or în alte condiții decît doar de izolare de societate cu stabilirea unui

termen de probațiune.

recurs, solicitînd casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe, indicînd că instanța

de apel i-a stabilit o pedeapsă prea aspră, fără a ține cont de faptul că lucrează peste hotarele

Republicii Moldova, pentru a-și întreține părinții care au o vîrstă înaintată și ambii sunt

bolnavi.

în menționînd că acestea urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece instanța de apel a adoptat

o decizie legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurent nu sunt relevante prin

prisma exigențelor prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat,

or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii instanței de

apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Astfel, analizînd textul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul critică

decizia instanței de apel sub aspectul individualizării pedepsei de către instanțele de fond,

critici ce se încadrează în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că

hotărîrea instanței de apel urmează a fi casată dat fiind că instanța de apel nu a individualizat

corect pedeapsa stabilită în privința inculpatei, mai mult chiar în contradicție cu prevederile

legale relevante cauzei.

Prin urmare, rezultă că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele

de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor reținute în sarcina inculpatului,

respectiv în această parte Colegiul penal nu se va expune.

În această ordine de idei, Colegiul penal ține să consemneze că consideră vădit

nefondate criticile recurentului în partea ce ține de individualizarea greșită a pedepsei stabilite

inculpatului Curbet Marcel, această concluzie fiind rezultată din însăși scopul pedepsei penale

stipulat în art. 61 Cod penal, potrivit căruia pedeapsa penală este o măsură de constrîngere

4

statală și un mijloc de reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiunii, atît din partea acestora, cît și a altor persoane. Ca măsură de constrîngere,

pedeapsa are pe lîngă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitate de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

viitor a săvîrșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei prejudiciabile și personalității inculpatului, avînd ca finalitate

stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului incriminat prin

rechizitoriu inculpatului.

Astfel, Colegiul penal menționează că pedeapsa se consideră echitabilă cînd aceasta

impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunilor săvîrșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor

și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiunile comise.

În speța dată, se constată că, cauza penală în prima instanță a fost examinată în

procedură simplificată, în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, prevăzută de

art. 364/1 Cod de procedură penală, respectiv inculpatul Curbet Marcel a fost recunoscut

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i-se o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000

lei.

După care, legalitatea și temeinicia sentinței în baza apelului depus de către procuror, a

fost verificată de către instanța de apel, care a casat sentința parțial în partea stabilirii pedepsei

și a pronunțat o nouă hotărîre potrivit căreia inculpatului Curbet Marcel i-a fost stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu suspendarea executării pedepsei

pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

Așadar, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a modificat pedeapsa

stabilită inculpatului de către prima instanță, stabilindu-i o pedeapsă mai aspră, avînd în

vedere că inculpatul anterior a fost judecat de mai multe ori pentru săvîrșirea infracțiunilor

similare, iar fără a trage concluziile necesare, acesta mai săvîrșește o nouă infracțiune din

intenție, prin urmare argumentele recurentului invocate în sensul dat sunt considerate

neîntemeiate și lipsite de suport juridic.

Reieșind din cele susținute mai sus, Colegiul penal concluzionează că, pedeapsa

individualizată de instanța de apel, răspunde atît principiului proporționalității, cît și scopului

prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului,

precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea inculpatului, cît și a altor

persoane, din care motive se impune a declara inadmisibil recursul de pe rol, ca fiind vădit

neîntemeiat.

5

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Curbet Marcel Vladimir

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2016, în propria

cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 noiembrie 2016.

Președinte URSACHE Petru

Judecător NICOLAEV Ghenadie

Judecător MORARU Petru

6